Contract de vânzare-cumpărare. Obligaţia cumpărătorului

Privind marfa contractată, pârâtul datorează preţul acesteia.

(Secţia comercială, decizia nr. 1.686/1996)

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, reclamanta Societatea Comercială “I.I.” - S.R.L. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâtul C.C. Bucureşti, solicitând a se dispune obligarea pârâtului la plata a 7.016.280 lei, contravaloare produse, la 3.436.601 Iei, penalităţi de întârziere, precum şi cheltuieli de judecată.

S-a arătat că pârâtul a ridicat diverse cantităţi de produse, pentru care au fost întocmite facturi, acestea nefiind achitate la termen, astfel că, potrivit Legii nr. 76/1992, datora şi penalităţi.

Prin sentinţa civilă nr. 2.131/3.06.1996, Tribunalul Bucureşti - secţia comercială a admis, în parte, acţiunea şi a obligat pârâtul la 7.016.280 lei, preţ marfă şi la 20.000 lei, cheltuieli de judecată.

Cererea privind penalităţile a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că pârâtul datora preţul produselor ce i-au fost livrate, dar, în lipsa unui contract cu clauză penală, nu poate fi obligat la plata de penalităţi.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul.

Curtea de Apel Bucureşti - secţia comercială a respins apelul, ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că pârâtul a ridicat de la reclamantă diverse cantităţi de produse, potrivit documentelor de livrare.

Primind marfa, datora preţul acesteia, astfel că, întrucât nu a făcut dovada achitării preţului produselor, corect a fost obligat la plata preţului datorat.

Notă: Soluţia a fost menţinută prin decizia 908/1997 a Curţii Supreme de

Justiţie - secţia comercială.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Contract de vânzare-cumpărare. Obligaţia cumpărătorului