Recurs. contestaţie hotărâre adunare creditori prin care s-a votat planul de reorganizare, pe motiv că planul a fost propus şi depus de către debitoare, prin administrator special, în condiţiile în care, anterior, debitoarei i se ridicase dreptul de admin
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 130 din data de 20.09.2016
Recurs. Contestație hotărâre adunare creditori prin care s-a votat planul de reorganizare, pe motiv că planul a fost propus și depus de către debitoare, prin administrator special, în condițiile în care, anterior, debitoarei i se ridicase dreptul de administrare. Temeinicie. Lipsa calității administratorului special de reprezentant al debitoarei, după ridicarea dreptului de administrare.
Decizia nr. 130/C/2016-R din 20.09.2016
Dosar nr. 1292/111/C/2012/a17-R
- art. 18 alineatele 1 și 2 din Legea nr. 85/2006
Prin Sentința nr.142/F din 19 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Bihor a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea ... SA MEMBRĂ A GRUPULUI ... cu sediul în ... , înregistrat la Registrul Comerțului sub nr.J40/... , CUI R... în contradictoriu cu ... SPRL Filiala Bihor cu sediul în ... , în calitate de administrator judiciar al debitoarei S.C. ... SA cu sediul în ... , cu număr de ordine în Registrul Comerțului J05/... , CUI R... , creditorii ..., de desființare a hotărârii adunării generale a creditorilor din data de 28.09.2015, hotărâre consemnată în procesul verbal încheiat.
Pentru a pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că, prin Sentința nr.1351/F/2013 din data de 30.04.2013 a Tribunalului Bihor s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al societății debitoare S.C. ... SA cu sediul în ... …, cu număr de ordine în Registrul Comerțului J05/... , CUI R... .
S-a dispus în temeiul art.49 alin.1 lit. b) din Legea nr.85/2006, că pe perioada de observație debitorul poate continua activitățile curente și poate efectua plăți către creditorii cunoscuți, care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, sub conducerea strictă a administratorului judiciar.
Prin Decizia nr.637/C/2023 - R din 5 decembrie 2013 a Curții de Apel Oradea a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta SC";... ";SA - prin administrator special ... împotriva Sentinței nr.1351/F din 30 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Bihor.
Ridicarea dreptului de administrare al debitorului aflat în insolvență constă în ridicarea dreptului debitorului de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea, deci prin sentința sus menționată s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al societății debitoare și nu s-a dispus limitarea atribuțiilor administratorului special ... în sensul impunerii interdicției de a depune planul de reorganizare.
Art. 18 alin. 2 din Legea 85/2006 conferă administratorului special atribuțiile de a exprima intenția debitorului de a propune un plan; de a participa la judecarea acțiunilor prevăzute la art. 79 și art. 80; de a formula contestații în cadrul procedurii insolvenței; de a propune un plan de reorganizare; de a administra activitatea debitorului sub supravegherea administratorului judiciar după confirmarea planului; de a participa la inventar după intrarea în faliment și de a primi raportul final și bilanțul de închidere și de a participa la ședința convocata pentru soluționarea obiecțiunilor și aprobarea raportului; de a primi notificarea închiderii procedurii.
Contestatoarea nu invocă motive de nelegalitate a ședinței adunării generale a creditorilor din data de 28.09.2015, ci invocă motive legate de persoana celui care a întocmit planul de reorganizare a activității societății debitoare precum și faptul că în ședința adunării creditorilor din 28.09.2015 a fost prezentat un plan de reorganizare modificat.
În ceea ce privește aceste motive invocate, judecătorul sindic a reținut că prin Decizia nr.131/C/2015 - R din 11.06.2015 pronunțată de Curtea de Apel ... - dosar nr.1292/111/C/2012/a15 s-a dispus anularea hotărârii adunării generale a creditorilor din data de 21.03.2014 consemnată în procesul verbal încheiat în data de 21.03.2014 iar cererea de anulare a planului de reorganizare depus de societatea debitoare a fost respinsă. În considerentele deciziei sus menționate instanța de recurs a arătat că față de aspectele reținute există posibilitatea ca rezultatul votului să nu mai fie același. În consecință, în ipoteza convocării unei noi ședințe a adunării creditorilor vizând aprobarea planului de reorganizare se vor avea în vedea aspectele deja tranșate prin prezenta decizie.
Ca urmare, s-a procedat la reconvocarea pentru data de 28.09.2015 a adunării generale a creditorilor în vederea votării planului de reorganizare al societății debitoare.
Convocatorul a fost publicat în BPI nr.14818/07.09.2015. Unicul punct de pe ordinea de zi al Adunării creditorilor din 28.09.2015 - aprobarea planului de reorganizare al SC ... SA, plan propus de debitoare - a fost aprobat de trei categorii de creanțe din cele patru categorii, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.101 alin.1 lit. A din Legea nr.85/2006.
În ceea ce privește planul de reorganizare ce a fost supus spre aprobare adunării creditorilor din data de 28.09.2015, instanța a constatat că acesta este planul de reorganizare modificat al activității debitoarei, plan depus la registratura Tribunalului Bihor în data de 04.09.2015, ulterior depunerii planului inițial din data de 17.02.2014.
Art. l0l alin. 5 din Legea nr.85/2006 prevede că "Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de lege. Dacă modificarea planului este propusă de debitor, ea va trebui să fie aprobată de adunarea generală a asociaților";.
Rezultă fără echivoc din textul legii că modificarea planului de reorganizare se poate face "oricând pe parcursul procedurii";, respectiv după confirmarea unui plan și cu atât mai mult înainte de confirmare, cu condiția respectării celorlalte cerințe impuse de lege: respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de lege și aprobarea adunării generale a acționarilor/asociaților, când modificarea este propusă de debitor, cerințe legale ce au fost îndeplinite în prezenta cauză.
Potrivit art. 14 alin. 7 din Legea nr.85/2006 judecătorului - sindic îi revine competența soluționării cererii de desființare a hotărârii adunării creditorilor doar pentru motive de nelegalitate, oportunitatea acestora neintrând în atribuțiile instanței. Mai mult, din coroborarea dispozițiilor legale evocate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr.85/2007 reiese că deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunității de către creditori, ceea ce în speța s-a și petrecut.
Legitimare procesuală activă în formularea cererii de anulare a hotărârii adunării creditorilor au doar creditorii care fie au lipsit motivat de la ședință, fie au fost prezenți dar au votat împotriva adoptării hotărârii și au cerut să se consemneze în procesul - verbal al adunării, condiție ce este îndeplinită în persoana contestatorului creditor ... SA.
În cazul de față, se invocă lipsa calității procesual active al persoanei care a propus planul de reorganizare, nelegalitatea supunerii spre vot a unui plan de reorganizare modificat înainte ca planul inițial să fie confirmat și nu se invocă motive de nelegalitate în sine a hotărârii adunării creditorilor din data de 28.09.2015.
Întrucât motivele invocate de creditoare nu sunt motive de nelegalitate a hotărârii adunării creditorilor din data de 28.09.2015, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea ... SA de desființare a hotărârii adunării generale a creditorilor din data de 28.09.2015, hotărâre consemnată în procesul verbal încheiat.
Împotriva hotărârii pronunțate de judecătorul sindic a formulat recurs creditoarea ... SA MEMBRA A GRUPULUI ... , cu sediul în ... , solicitând instanței modificarea acesteia în sensul admiterii contestației formulate împotriva hotărârii Adunării Creditorilor consemnate în procesul verbal din data de 28.09.2015.
În motivarea recursului creditoarea arată următoarele:
Critică, în temeiul art. 304 pct. 9 , coroborat cu art. 304 1 Cod procedură civilă, sentința atacată, ca fiind netemeinică și nelegală, dată cu aplicarea greșită a legii.
1. Cu privire la primul aspect reținut de instanța de fond, potrivit căruia ridicarea dreptului de administrare a debitorului aflat în insolvență constă în ridicarea dreptului debitorului de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea, deci prin sentință s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al societății debitoare și nu s-a dispus limitarea atribuțiilor administratorului special ... , în sensul impunerii interdicției de a depune planul de reorganizare.
Administratorul special nu acționează într-o procedură a insolvenței ca o persoana fizică și în considerarea drepturilor sale personale, ci acesta reprezintă debitoarea și interesele acesteia, este chiar persoana care administrează în concret activitatea debitoarei, când acesteia nu i s-a ridicat dreptul de administrare. În acest sens, nu era necesar a se menționa în mod expres în hotărârea de ridicare a dreptului de administrare că i s-ar ridica și administratorului special dreptul de a depune plan de reorganizare, întrucât acest fapt este accesoriu și derivă din însăși prerogativa judecătorului sindic de ridicare a dreptului de administrare al debitoarei, și mai mult nici nu este stipulat în lege o asemenea prerogativă.
Din contră, în Legea nr.85/2006 sunt prevăzute următoarele: conform art.3 pct.26, "administratorul special este reprezentantul desemnat de Adunarea Generală a Acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, împuternicit să efectueze în numele și pe contul acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să își administreze activitatea și să le reprezinte interesele în procedura pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare" și pct.30 al aceluiași articol, potrivit căruia: "[...] Mandatul administratorului special se limitează la reprezentarea intereselor acționarilor/asociaților de la data ridicării dreptului de administrare. Încetarea mandatului impune obligația predării gestiunii" astfel că ridicarea dreptului de administrare atrage încetarea mandatului administratorului special ce reprezintă debitorul, acesta limitându-se a reprezenta doar interesele acționarilor/asociaților. În cazul ridicării dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluată de administratorul judiciar. Având în vedere dispozițiile legale precitate, care menționează în mod expres faptul că la ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, încetează mandatul administratorului special, acesta limitându-se doar la reprezentarea intereselor acționarilor, conform principiului per a contrario, administratorul special nu mai are nicio altă prerogativă în cadrul procedurii, iar atribuțiile acestuia, inclusiv cea de depunere a unui plan de reorganizare, încetează. Față de aceste aspecte, strict menționate în legea specială, Legea nr.85/2006, consideră că aprecierile instanței de fond, precum că administratorului special nu i s-a interzis depunerea unul plan de reorganizare, precum și că i-a fost ridicat dreptul de administrare doar debitoarei ... SA, iar nu și administratorului special, persoană prin care debitoarea își administrează afacerea când nu are dreptul de administrare ridicat, sunt profund neîntemeiate și nelegale.
2. Cu privire la al 2-lea aspect reținut de instanța de fond, potrivit căruia "Contestatoarea nu invoca motive de nelegalitate a ședinței adunării generale a creditorilor din data de 28.09.2015, ci invocă "motive legate de persoana celui care a întocmit planul de reorganizare a activității societății" precum și "nelegalitatea supunerii spre vot a unui plan de reorganizare modificat înainte ca planul inițial să fie confirmat" menționează următoarele: Atât în doctrina, cât și în practică s-a arătat faptul că nelegalitatea motivelor pentru care se poate formula o contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor vizează aspecte legate de condițiile de forma în care s-a adoptat măsura luată de adunarea creditorilor sau de ținerea ședinței, și neconformitatea lor cu dispozițiile legale. Astfel, recurenta a supus controlului judiciar, atât aspecte de formă, administratorul judiciar nu putea să permită a supune pe ordinea de zi decât ceea ce a dispus Curtea de Apel ... printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, și anume reconvocarea votului cu privire la planul de reorganizare depus inițial, dispoziția instanței fiind a se vota din nou aceeași ordine de zi, cât și aspecte care contravin dispozițiilor legale. Planul de reorganizare nu poate fi depus de către o debitoare căreia i-a fost ridicat dreptul de administrare, întrucât s-ar ajunge în situația absurdă în care unui debitor căreia i s-a ridicat dreptul de administrare al afacerii, își administrează în fapt, afacerea pe o perioadă de 3 ani, precum și că un plan nu poate fi modificat, decât evident, când exista aprobat și confirmat "obiectul" modificării, altfel nu avem ce modifica.
Motivele pe care recurenta și-a întemeiat contestația împotriva hotărârii adunării creditorilor sunt unele de nelegalitate, atât sub aspecte de formă ale ținerii ședinței adunării creditorilor, cât și motive de încălcare a dispozițiilor legale.
3. Cu privire la al 3-lea aspect reținut de instanța de fond, potrivit căruia "Conform art. 101 alin.5 din Legea fir.85/2006, "modificarea planului se poate face oricând pe parcursul procedurii, respectiv, după confirmarea unui plan și cu atât mai mult, înainte de confirmare". Articolul 101 din Legea nr.85/2006 este intitulat "Confirmarea planului"și cuprinde mai multe prevederi cu privire la condițiile de confirmare a planului de reorganizare. Acesta este plasat în cadrul legii insolvenței, în Secțiunea 5 - Planul, referindu-se strict la această etapă a procesului insolvenței, iar nu și perioadei de observație sau falimentului. Ultimul aliniat al acestuia - alin.5 se referă la modificarea planului de reorganizare.
Din economia textelor legale, precum și din locul în care legiuitorul le-a plasat în cadrul procedurii de reorganizare, rezultă faptul ca modificarea planului se poate face oricând pe perioada procedurii de reorganizare, nefiind posibil a fi supus votului adunării creditorilor un plan de reorganizare modificat, înainte de aprobarea și confirmarea planului în inițial. Conform principiilor de drept, toate normele legale trebuie interpretate teleologic și sistematic, motiv pentru care sintagma "modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii" trebuie interpretat în sensul în care aceasta se refera strict la procedura de reorganizare, adică după aprobarea și confirmarea unui plan preexistent.
De asemenea, că aceasta a fost voința legiuitorului stă drept mărturie art. 139 alin (5) din Legea nr.85/2014, care reiterează același principiu de posibilitate a modificării unui plan, după ce acesta a fost confirmat, pe întreaga durată a procedurii de reorganizare: Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare.
Ca urmare a celor arătate, solicită instanței a se constata că, intenția legiuitorului a fost în sensul în care după depunerea unui plan de reorganizare, aprobat și confirmat conform dispozițiilor legale, debitoarea are posibilitatea de a aduce modificări acestuia, dacă condițiile de pe parcursul derulării planului o impun, cu respectarea condițiilor de formă și vot, ca și cele pentru planul inițial formulat. Interpretarea instanței de fond, potrivit căreia modificarea unui plan de reorganizare poate fi votată oricând, chiar înainte de existența unui plan inițial, este contrară dispozițiilor legale, și de asemenea, contrară firii, motiv pentru care solicită a o cenzura.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă.
... , în calitate de administrator special al debitoarei SC";... ";SA, prin concluziile scrise depuse în termenul de pronunțare solicită instanței respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304 indice 1 cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele:
Creditoarea ... SA MEMBRĂ A GRUPULUI ... a contestat hotărârea adunării creditorilor din data de 28.09.2015 prin care a fost aprobat planul de reorganizare al SC ... SA, invocându-se ca motiv faptul că, planul de reorganizare a fost propus și depus de către debitoare prin administrator special, în condițiile în care societății i-a fost ridicat dreptul de administrare încă din anul 2013.
Având în vedere probele de la dosar și ținând cont de prevederile legale incidente, curtea consideră că, în mod greșit judecătorul sindic a respins contestația creditoarei recurente.
Astfel, instanța a reținut că debitoarea prin administrator special a depus inițial un plan de reorganizare, plan care nu a fost aprobat cu ocazia adunării creditorilor din 21.03.2014.
Contestația formulată împotriva hotărârii adunării creditorilor de mai sus a fost respinsă de tribunal, prin sentința nr.8589/04.11.2014, însă, prin decizia nr.131/11.06.2015 a Curții de Apel Oradea a fost admis recursul și s-a admis contestația și în sensul anulării hotărârii adunării creditorilor din 21.03.2014.
Ulterior, debitoarea prin administrator special a depus la instanță, la data de 04.09.2015, un plan de reorganizare modificat, plan de reorganizare supus aprobării în cadrul ședinței adunării creditorilor din 28.09.2015, la finalul căreia s-a adoptat hotărârea contestată în prezentul litigiu.
Instanța, a observat, de asemenea că, prin sentința nr.1351/30.04.2013 a Tribunalului Bihor s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, iar prin decizia nr.637/5 decembrie 2013 a Curții de Apel Oradea s-a respins ca nefondat recursul declarat împotriva acesteia.
Art. 18 alin. 1 din Legea 85/2006 prevede că după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților.
Alineatul 2 lit. a) și d) ale aceluiași articol stabilesc printre atribuțiile administratorului special și pe acelea de a exprima intenția debitorului de a propune un plan și de a propune un plan de reorganizare.
Din interpretarea coroborată a prevederilor legale enunțate, instanța reține că, într-adevăr, administratorul special poate propune un plan de reorganizare în numele debitoarei, atâta vreme cât acesteia nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, pentru că, ulterior acestui moment, mandatul administratorului special este limitat prin lege la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților, iar conducerea, activității este preluată de către administratorul sau lichidatorul judiciar.
Chiar dacă art. 103 alin. 1 din Legea insolvenței reglementează că pe parcursul reorganizării, debitoarea va fi condusă de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, această este o situație de excepție care-i permite administratorului special să conducă și să administreze averea debitoarei sub supravegherea administratorului special, chiar și în situația în care i s-a ridicat dreptul de administrare debitoarei, însă, doar în cazul în care planul de reorganizare este confirmat, or, în cauza de față, nu ne aflăm în situația existenței unui plan de reorganizare confirmat, ci doar în faza în care, prin hotărârea adunării creditorilor s-a aprobat planul, hotărârea respectivă fiind contestată, deci într-o etapă care este anterioară momentului investirii instanței cu cererea de confirmare a planului.
Așadar, față de cele arătate, instanța de recurs a împărtășit punctul de vedere al recurentei potrivit căruia debitoarea nu putea propune un plan de reorganizare prin intermediul administratorului special, câtă vreme societății i-a fost ridicat dreptul de administrare.
Pe de altă parte, nu poate fi primită susținerea instanței de fond prin care se susține că, acest aspect la care s-a făcut anterior referire nu se circumscrie unui aspect de nelegalitate a hotărârii adunării creditorilor, câtă vreme, înainte de votarea planului de către creditori, se impune verificarea respectării unor cerințe formale prevăzute de lege în ceea ce privește planul de reorganizare, printre care și cele legate de persoanele îndreptățite să depună planul de reorganizare și existența eventualelor interdicții de a depune planul - art.94 alin. 1 lit. a) - c), art. 18 alin. 1 lit. d) și art. 94 alin. 4 din Legea 85/2006, deci tocmai chestiuni care fac obiectul discuției.
În concluzie, instanța de control a apreciat că observațiile recurentei sunt fondate din perspectiva celor expuse.
Față de considerentele reținute și având în vedere obiectul litigiului, instanța a apreciat ca fiind superflue criticile recurentei referitoare la condițiile în care poate fi modificat un plan de reorganizare, motiv pentru care nu au mai fost analizate.
Având în vedere cele mai sus expuse, cum sentința tribunalului a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, curtea în baza art. 304 punctul 9 și art. 312 Cod procedură civilă a admis recursul creditoarei și a modificat în totalitate sentința, în sensul că, a admis contestația formulată de contestatoarea ... SA membră a Grupului ... și în consecință a dispus anularea procesului - verbal al Adunării Creditorilor debitoarei SC";... ";SA din data de 28.09.2015 prin care s-a aprobat planul de reorganizare al societății, fără cheltuieli de judecată în recurs.
| ← Recurs. procedura insolvenţei. cerere formulată de un... | Recurs. procedura insolvenţei. inaplicabilitatea art. 115... → |
|---|
