Prelungire arestare preventivă. Art.234 NCPP. Decizia nr. 53/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 53/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 12-09-2014 în dosarul nr. 4835/62/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.53/U DOSAR NR._
Ședința publică din data de 12 septembrie 2014
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CJDL10:
Judecător de Drepturi și Libertăți - M. G. L.
- Grefier - C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. DE PE L. TRIBUNALUL B., împotriva încheierii nr.90/UP din 11 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio – video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat F. R. I., în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B.) asistat de apărător ales, avocat S. A. I..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În temeiul art. 372 Cod procedură penală, instanța procedează la identificarea intimatului inculpat F. R. I. cu datele de stare civilă de la dosarul cauzei.
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a contestației formulată de P. de pe lângă Tribunalul B., apreciind că este netemeinică încheierea pronunțată de Tribunalul B. la data de 11 septembrie 2014, prin care s-a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive pentru inculpatul F. R. I.. Consideră că și la acest moment procesual subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și sunt îndeplinite în mod cumulativ dispozițiile art.223 alin.1 și 2 Cod procedură penală, împrejurare față de care apreciază că se impune prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpatul F. pe o perioadă de 30 de zile. A se avea în vedere că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize traseologică iar acest mijloc de probă nu a fost realizat. De asemenea, urmează să se continue cercetările în cursul urmării penale față de inculpat și de alți coinculpați raportat la săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură – furturi din locuință. Totodată a se avea în vedere faptul că deși pentru una dintre infracțiuni a intervenit împăcarea părților, raportat la cealaltă infracțiune subzistă temeiurile avute în vedere la momentul la care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive în raport de circumstanțele reale, de modalitatea concretă de săvârșire a acestor infracțiuni și de circumstanțele personale ale inculpatului. În raport de cele învederate apreciază că se impune prelungirea măsurii arestării preventive pentru inculpatul F. R. I..
Apărătorul ales al intimatului inculpat F. R. I., respectiv avocat S. A. I., solicită respingerea contestației formulată de Ministerul Public împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul B. prin care s-a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive. Apreciază că motivarea făcută de către instanța de fond este la adăpost de orice critică. Într-un final se recunoaște faptul că inculpatul a fost arestat doar pentru o singură infracțiune pentru care s-a dat o dată 30 de zile s-a mai prelungit cu 20 de zile și la expirarea celor 20 de zile s-a făcut propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, care a fost respinsă. Măsurile preventive trebuie să vizeze strict realizarea măcar a unuia din scopurile arătate la art. 202 Cod procedură penală, or din perspectiva acestui text de lege procesual penal nu avem nicio motivație în propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv ca să justifice luarea de către judecătorul de drepturi și libertăți a unei măsuri în acest sens. Unele fapte sunt din 2012, dacă pentru unele fapte avem convingerea că sunt fost probe atunci să fie dispusă trimiterea în instanță a dosarului. Deși organul de poliție are dispozitive de supraveghere prin GPS și dispozitive de interceptare a convorbirilor telefonice și filaj din 24 în 24 ore și nu sunt în măsură să-i prind în flagrant pe inculpați, dacă într-adevăr ei sunt autorii faptei, dar dacă alții sunt autorii faptei și ei nu sunt decât niște tăinuitori. Dacă nu se face nimic în perioada cât un inculpat stă arestat preventiv atunci trebuie lăsat în libertate iar organul de cercetare penală să-și stabilească o altă strategie și să trimită dosarul în fața instanței de judecată cu propunere de judecare pe fond a cauzei. Solicită respingerea contestației.
Inculpatul F. R. I., având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
Constată că prin încheierea nr. 90/UP/11.09.2014, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului B. a respins propunerea privind prelungirea măsurii arestului preventiv pentru inculpatul F. R. I., arestat în baza mandatului de arestare preventivă 38/UP/24.07.2014 emis de Tribunalul B. în dosarul penal_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că prin referatul Parchetului de pe lângă tribunalul B., în dosarul penal 586/P/2014 s-a solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv pentru inculpatul F. R.–I. cercetat pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 48 din noul Cod penal, raportat art. 228 alin.1 – art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod Penal.
S-a reținut că prin Încheierea de ședință 69/UP/24.07.2014 în dosarul penal_, în baza art. 202 alin.1 și 3, art. 223 alin 2 teza a II a, art. 226 Cod Procedură Penală s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 25.07.2014 și până la data de 23.08.2014 inclusiv a inculpatului F. R. I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 48 Cod penal, raportat art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod Penal (fapta din 27.04.2014, parte vătămată Mocsel Karoly) și art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin.2 lit. b Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod Penal (fapta din 23.07.2014, parte vătămată V. I.), cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.
Prin Încheierea de ședință 80/21.08.2014 a Tribunalului B. în dosarul penal_, în baza art. 234, 235, 236 Cod Procedură Penală a fost prelungită măsura arestului preventiv pentru inculpatul F. R. I. pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 24.08.2014 și până la data de 12.09.2014.
În sarcina inculpatului F. R. I. s-a reținut că în data de 26.04.2014, în intervalul oral 17:30 – 23:00, l-a ajutat pe B. M. și D. A., să sustragă bunuri din locuința persoanei vătămate Mocsel Karoly, din B. ., locuință în care autorii ar fi pătruns fără drept și prin efracție, prin forțarea și escaladarea ferestrei de la bucătărie, și din interior ar fi sustras bijuterii din aur și un telefon mobil marca Nokia, valoarea totală a prejudiciului reclamat ridicându-se la suma de 4.000 lei.
De asemenea, tot în sarcina inculpatului F. R. I., s-a reținut că în data de 23.07.2014 în jurul orelor 23,00 împreună cu B. M. cei doi au pătruns prin efracție, prin forțarea și escaladarea ferestrei în imobilul proprietatea părții vătămate V. I., situat în Mun. B., ., ., de unde au sustras un TV plasmă marca Samsung, telecomanda și cablul de alimentare aferent.
Conform înscrisului intitulat declarație, autentificat sub numărul 2243 din data de 18.08.2014, partea vătămată V. I. s-a împăcat cu inculpații B. M. și F. R. I. pentru infracțiunea de furt ce a fost comisă în dauna sa în data de 23.07.2014, arătând că nu mai are pretenții și că nu mai dorește să formuleze vreo plângere împotriva celor doi.
Ca atare, singura infracțiune pentru care este cercetat și pentru care este privat de libertate inculpatul F. este fapta de furt din data de 26.04.2014, cu privire la care este acuzat de complicitate.
S-a constatat că în perioada acordată nu au fost efectuate acte semnificative de urmărire penală. Aspectele generale prezentate de procuror în sensul că se impun cercetări pentru a fi descoperite și alte persoane prejudiciate din B. și din zonele limitrofe nu este suficient pentru a-l menține în continuare pe inculpat în stare de arest preventiv. Pe de o parte numărul acestora poate fi ridicat și prejudiciile pot fi din fapte diferite, iar pe de altă parte trebuie depuse și probe din care să rezulte legătura de cauzalitate dintre aceste fapte și persoana inculpatului cercetat în prezentul dosar.
Lipsind pericolul pentru ordinea publică, având în vedere durata de timp pentru care este arestat inculpatul, lipsa de complexitate a cauzei, s-a respins propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv. Având în vedere perioada petrecută de inculpat în arest preventiv, lipsa de complexitate a cauzei, durata urmăririi penale, s-a apreciat că nu se impune plasarea inculpatului sub arest la domiciliu. S-a arătat că orice altă măsură restrictivă de libertate poate fi luată de procurorul de caz.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație P. de pe lângă Tribunalul B.. S-a arătat, în motivarea contestației că, și la acest moment procesual subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și sunt îndeplinite în mod cumulativ dispozițiile art.223 alin.1 și 2 Cod procedură penală, că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize traseologică iar acest mijloc de probă nu a fost realizat, că urmează să se continue cercetările în cursul urmării penale față de inculpat și de alți coinculpați raportat la săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură – furturi din locuință. S-a mai arătat că, deși pentru una dintre infracțiuni a intervenit împăcarea părților, raportat la cealaltă infracțiune subzistă temeiurile avute în vedere la momentul la care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive în raport de circumstanțele reale, de modalitatea concretă de săvârșire a acestor infracțiuni și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Analizând contestația formulată, Curtea reține următoarele:
Prin Încheierea de ședință 69/UP/24.07.2014 în dosarul penal_, în baza art. 202 alin.1 și 3, art. 223 alin 2 teza a II a, art. 226 Cod Procedură Penală s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 25.07.2014 și până la data de 23.08.2014 inclusiv a inculpatului F. R. I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 48 Cod penal, raportat art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod Penal (fapta din 27.04.2014, parte vătămată Mocsel Karoly) și art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin.2 lit. b Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.5 Cod Penal (fapta din 23.07.2014, parte vătămată V. I.), cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal, măsură ce a fost prelungită prin Încheierea de ședință 80/21.08.2014 a Tribunalului B. în dosarul penal_, pentru o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 24.08.2014 și până la data de 12.09.2014.
Inculpatul a fost acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, una în data de 26.04.2014, în intervalul oral 17:30 – 23:00, când l-a ajutat pe B. M. și D. A. să sustragă bunuri din locuința persoanei vătămate Mocsel Karoly, din B. ., locuință în care autorii ar fi pătruns fără drept și prin efracție, prin forțarea și escaladarea ferestrei de la bucătărie, și din interior ar fi sustras bijuterii din aur și un telefon mobil marca Nokia, valoarea totală a prejudiciului reclamat ridicându-se la suma de 4.000 lei și a doua în data de 23.07.2014 în jurul orelor 23,00 când împreună cu B. M. au pătruns prin efracție, prin forțarea și escaladarea ferestrei în imobilul proprietatea părții vătămate V. I., situat în Mun. B., ., ., de unde au sustras un TV plasmă marca Samsung, telecomanda și cablul de alimentare aferent.
Pentru această din urmă infracțiune, în conformitate cu dispozițiile art. 202 alineat 2 Cod de procedură penală, nu se mai poate dispune vreo măsură preventivă, din moment ce, conform înscrisului intitulat declarație, autentificat sub numărul 2243 din data de 18.08.2014, depus în copie la termen, partea vătămată V. I. s-a împăcat cu inculpații B. M. și F. R. I. pentru infracțiunea de furt ce a fost comisă în dauna sa în data de 23.07.2014, arătând că nu mai are pretenții și că nu mai dorește să formuleze vreo plângere împotriva celor doi.
Prin urmare, în mod corect s-a constatat că singura infracțiune pentru care este cercetat și pentru care este privat de libertate inculpatul F. este fapta de furt din data de 26.04.2014, cu privire la care este acuzat de complicitate.
Întrucât în perioada de 20 de zile de prelungire a arestului preventiv nu au fost efectuate acte semnificative de urmărire penală, întrucât aspectele prezentate de procuror în sensul că se impun cercetări pentru a fi descoperite și alte persoane prejudiciate sau că trebuie finalizată expertiza traseologică nu au o incidență prea mare cu privire la starea de arest preventiv a inculpatului, având în vedere durata de timp pentru care este arestat inculpatul, lipsa de complexitate a cauzei și faptul că a intervenit împăcarea pentru una dintre infracțiunile pentru care s-a dispus inițial arestarea, se consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai impun menținerea în continuare în acestei măsuri preventive sau luarea măsurii arestului la domiciliu, și aceasta din urmă fiind disproporționată în raport cu gravitatea acuzației .
Pentru aceste motive, în baza art. 204 Cod de procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală se va respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva încheierii nr. 90/UP/11.09.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 204 Cod de procedură penală și art. 425 indice 1 alineat 7 punct 1 litera b Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva încheierii nr. 90/UP/11.09.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.09.2014
Judecător de Drepturi și Libertăți
M. G. L.
Grefier,
C. G.
Red.M.G.L./9.10.2014
Dact.C.Gh./14.10.2014
2 ex.
Jud fond/C. C. G.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
