Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 647/2014. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 647/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 03-07-2014 în dosarul nr. 10050/211/2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 647/2014

Ședința publică din data de 3 iulie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. L.

JUDECĂTORI: M. R.

GREFIER: A. B. H.

Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-N., inculpații C. I. A., O. G. C., Ț. C. Ș. și de către părțile civile S.C. KOMATSU I. S.A. și S.C. S. L. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 327 din data de 19 martie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind pe inculpații C. B. I., C. I. A., O. G. C., K. G. D., Ț. C. Ș., Nașca G. G., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., dat în dosar nr. 8508/P/2009, pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

- inculpatul C. B. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. l lit. e, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, infracțiunilor de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 264 și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- inculpatul C. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, constând în trei acte materiale de complicitate, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. l, art. 209 lit. a, g și e, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a Cod penal, a infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- inculpatul O. G. C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. l, art. 209 alin. l lit. e și g Cod penal, infracțiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. l, art. 209 alin. l lit. e Cod penal, infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 Cod penal, infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

- inculpatul K. G. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 264 și art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal (vol.3);

- inculpatul Ț. C. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal.;

- inculpatul NAȘCA G. G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. l, art. 209 alin. l lit. a, alin. 4 Cod penal.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 5 iunie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin încheierea din 5 iunie 2014 s-a dispus, succesiv, amânarea pronunțării hotărârii pentru 19 iunie 2014 și 3 iulie 2014.

CURTEA

Prin sentința penală nr.327 din 19.03.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. c din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul C. B. I. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, alin. 4 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal (fapta din 01/02.09.2009 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB).

În temeiul art. 264 Codul penal, cu aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul C. B. I., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din octombrie 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB).

În temeiul art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul C. B. I., la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . temeiul art. 264 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul C. B. I., la o pedeapsă de 1 an 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo .>S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul C. B. I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin prezenta sentință penală a fost comisă în concurs cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare prin sentința penală nr. 349/2009 a Judecătoriei Cluj-N., a cărei executare a fost suspendată condiționat.

În temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an 4 luni închisoare aplicată inculpatului C. B. I. prin sentința penală nr. 349/2009 a Judecătoriei Cluj-N. și în temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal dispune contopirea pedepsei de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare, dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 39 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Codul penal și reținând dispozițiile deciziei nr. 42/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost contopită pedeapsa rezultantă parțială stabilită în alineatul anterior de 2 ani închisoare cu pedepsele de 9 luni închisoare și de 1 an 10 luni închisoare, dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 2 ani 2 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Codul penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 88 alin. 1 Codul penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 21 ianuarie 2010 și până în data de 15.12.2010.

În temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a dispus revocarea măsurii obligării inculpatului C. B. I. de a nu părăsi țara la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri penale.

În temeiul art. 334 din Codul de procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de uz de fals pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. I. A. din infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal în infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul C. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul C. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal (autocamion marca Iveco).

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul C. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal (utilaj marca Volvo . temeiul art. 221 alin. 1 Codul penal a fost condamnat inculpatul C. I. A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire (utilaj Komatsu).

S-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință penală este concurentă cu infracțiunea prevăzută pentru care inculpatul C. I. A. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 594/2008 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/2009 a Tribunalului Bihor, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

În temeiul 865 Codul penal raportat la art. 85 alin. 1 Codul penal a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. I. A. prin sentința penală nr. 594/2008 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor.

În temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Codul penal s-a dispus contopirea pedepsei de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare rezultând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, fără spor, cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 71 alin. 1 Codul penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 88 alin. 1 Codul penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 09 martie 2010 și până în data de 15.12.2010.

În temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a dispus revocarea măsurii obligării inculpatului C. I. A. de a nu părăsi țara la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri penale.

În temeiul art. 334 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului O. G. C. din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e și g din Codul penal în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 din Codul penal, din infracțiunile de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal și de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal în infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

În temeiul art. 221 alin. 1 Codul penal a fost condamnat inculpatul O. G. C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire (fapta din luna octombrie 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB).

În temeiul art. 221 alin. 1 Codul penal a fost condamnat inculpatul O. G. C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire (fapta din luna iulie 2009 cu privire la utilajul Volvo . temeiul art. 31 alin. 2 Codul penal raportat la art. 290 Codul penal a fost condamnat inculpatul O. G. C. la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea participației improprii la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 25 Codul penal raportat la art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal a fost condamnat inculpatul O. G. C. la o pedeapsă de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 33 lit. a Codul penal s-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul O. G. C. a fost condamnat prin prezenta sentință penală au fost comise în forma concursului real de infracțiuni, motiv pentru care în temeiul art. 34 alin. 1 lit. b Codul penal dispune contopirea pedepselor aplicate, dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 3 ani 3 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 71 alin. 1 Codul penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul K. G. D., la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 264 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul K. G. D. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul K. G. D. a fost condamnat prin prezenta sentință penală au fost comise în condițiile recidivei post-executorii față de condamnarea la pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 221/2007 a Judecătoriei G. și în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 24/R/2013 a Curții de Apel Cluj.

În continuare, au fost descontopite și repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N..

În temeiul art. 33 lit. a din Codul penal și a art. 34 alin. 1 lit. a din Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N.;
  2. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N.;
  3. pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
  4. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentință penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adaugat un spor de 1 lună închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 2 ani 1 lună închisoare, cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 71 alin. 1 Codul penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a constatat că inculpatul K. G. D. a fost reținut și ulterior arestat preventiv în perioada 23.06.2012 – 24.07.2012 în cauza în care a fost pronunțată sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N. și că la data de 16.01.2013 a început executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N., motiv pentru care - din pedeapsa rezultantă finală de 2 ani 1 lună închisoare aplicată prin prezenta sentință penală – dispune scăderea în temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal a perioadei cuprinsă între 23.06.2012 – 24.07.2012 și deducerea în temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal a perioadei începând cu 16.01.2013 până la zi.

În temeiul art. 420 și a art. 449 din Codul de procedură penală a fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1179/2012 emis de Judecătoria Cluj-N. și s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei stabilite prin această hotărâre.

În temeiul art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală a fost condamnat inculpatul Ț. C. Ș., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 1755/R/02.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M. a fost recunoscută hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria prin care inculpatul Ț. C. Ș. a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, care a fost executată în perioadele 08.12.2007 – 31.01.2008 și 31.01.2008 – 18.03.2008. Prin aceeași sentință au fost contopite pedepsele de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N..

Au fost descontopite și repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 a Judecătoriei Cluj-N. și cele contopite prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M..

În temeiul art. 36 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  2. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  3. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  4. pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria;
  5. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Codul penal s-a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 36 alin. 3 Codul penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă finală de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Ț. C. Ș. perioadele executate, respectiv 08.12.2007 – 31.01.2008, 31.01.2008 – 18.03.2008 și 30.06.2010 – 18.09.2012.

A fost anulată mandatul de executare a pedepsei nr. 1227/2011 emis de Judecătoria Cluj-N. și s-a constatat că s-a împlinit termenul de liberare condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N. (constată executată pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală).

În temeiul art. 334 din Codul de procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Nașca G. G. din infracțiunea de complicitate la furt calificat prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. a, alin. 4 Codul penal în infracțiunea de complicitate la tăinuire prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 221 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală a fost achitat inculpatul Nașca G. G., pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 221 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e, alin. 4 Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de 7.000 euro de la inculpatul O. G. C..

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă ., cu sediul în Bulevardul Muncii nr. 18, Cluj-N..

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală au fost respinse acțiunile civile formulate de . cu sediul în Cluj-N., .. Cluj, de . cu sediul în Cluj-N., .. 76, . și de C. B. SA cu sediul în București, .. 13, Sector 3 prin Sucursala Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 23-25, jud. Cluj.

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă . Cluj-N., cu sediul în .. 1, Cluj-N..

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 998 și urm. din Codul civil a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă ., cu sediul procesual ales în Cluj-N., .. 44, jud. Cluj.

A fost respinsă cererea formulată de inculpatul C. I. A. de restituire a autocamionului marca Iveco Magirus, . WJMJ4CTS40C196201, cu număr de înmatriculare DN 416 MP.

S-a dispus restituirea către inculpatul C. I. A. a plăcuțelor de identificare a utilajelor depuse la dosar la filele 289, 297, 298 și 302 vol. III din urmărirea penală.

S-a dispus restituirea autocamionului marca Iveco Magirus, . WJMJ4CTS40C196201, cu număr de înmatriculare DN 416 MP societății proprietare, respectiv S. G. SRP cu sediul în .. 4,_ Bergamo, I. și cu domiciliu procesual ales la ..A. SRL Sibiu, .. 4, . la numitul Dorde S..

În temeiul art. 348 din Codul de procedură penală s-a dispus anularea înscrisurilor depuse la filele 394, 395 și 396 din vol. III din dosarul de urmărire penală.

În temeiul art. 163 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile sau imobile ale inculpaților C. I. A. și Nașca G. G..

În temeiul art. 189 din Codul de procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu av. Tuluc C. M., av. S. F. C. V., av. P. M. E., fiecare în sumă de 400 lei fiecare s-a avansat din FMJ.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul C. B. I. la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul C. I. A. la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul O. G. C. la plata sumei de 1.400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul K. G. D. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului,, pe inculpatul Ț. C. Ș. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul Nașca G. G. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 193 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea formulată de . de obligare a inculpaților C. I. A. și Nașca G. G. la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 193 alin. 5 din Codul de procedură penală a fost obligată pe partea vătămată L. M. P. Via E. de Filippo s.n.c. Piano T., CAP_ Isola Capo Rizzuto (Krotone) la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de 03.09.2009 numitul C. T. în calitate de reprezentant al . a sesizat organele de politie cu privire la faptul că în noaptea de 01/02.09.2009 a fost sustras un buldoexcavator marca JCB model 4CX cu nr. de înregistrare CJ-N-1741 parcat pe . Cluj-N., în valoare de 80.000 euro.

Utilajul a fost găsit de organele de poliție abandonat pe raza comunei G. pe un drum de țară în data de 3.09.2009, fiind restituit părții vătămate, în urma stabilirii corespondentului dintre . aplicată pe utilaj și cea evidențiată în documentele de proveniență. Identificarea utilajului a fost posibilă în baza declarației martorului C. M. care a declarat că, în data de 2.09.2009, în jurul orelor 9,30-10,30, în timp ce se afla cu turma de oi în locul numit „Șușcube” de pe raza . pe partea dreaptă a râului S. un buldoexcavator care circula dinspre localitatea Florești în direcția C., trecând prin apropierea turmei de oi. Martorul a indicat organelor de poliție direcția în care s-a deplasat utilajul, acesta fiind găsit pe câmp pe raza . urmăririi penale martorul C. M. a declarat că a observat faptul că șoferul utilajului a redus viteza de deplasare pentru a putea trece pe lângă turma de oi și în acest context a reținut fizionomia persoanei, fiind vorba de un bărbat care era nebărbierit, purta o căciulă cu cozoroc de culoare neagră iar pe mâini avea mănuși.

În data de 07.09.2009 organele de cercetare penală au discutat cu martorul C. M. cu privire la cele văzute în data de 03.09.2009, stabilind ca acesta să se prezinte la sediul poliției în vederea întocmirii unui portret robot al persoanei care a condus utilajul.

La filele 54-55 vol. I dosarul de urmărire penală se află portretul robot întocmit în urma declarațiilor martorului C. M., caracteristicile indicate de acesta fiind: bărbat, aprox. 50 ani, scund, solid, cu umerii lați, gâtul scurt, poziția capului – aplecat în față, nebărbierit de aprox. trei săptămâni, barbă de culoare neagră, tenul pielii măsliniu, îmbrăcat cu o geacă neagră, șapcă cu cozoroc neagră, pe o mână avea trasă o mânușă.

Pe fila 55 verso vol. I dosarul de urmărire penală sunt menționate numele S. A., un CNP și o adresă.

După depistarea utilajului pe raza comunei G., a fost efectuată o cercetare la fața locului, ocazie cu care au fost ridicate mai multe urme papilare, dintre acestea doar una fiind aptă a fi supusă examinării (filele 27-40 vol. I dosarul de urmărire penală). În raportul criminalistic nr._/11.02.2010 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, Serviciul Criminalistic, C. de Identificări Judiciare se precizează că în urma examinărilor dactiloscopice efectuate între urmele ridicate cu ocazia cercetării tehnico-științifică a locului faptei în cauza privind examinarea buldoexcavatorului JCB 4 CX comis la data de 02.09.2009 și impresiunile numiților O. G. C. și C. B. I. rezultatul a fost unul negativ (fila 89 vol. I dosarul de urmărire penală).

În data de 12.01.2010 martorului C. M. i s-au prezentat planșe fotografice și l-a recunoscut pe inculpatul C. B. I. ca fiind persoana care a condus utilajul în data de 02.09.2009 dinspre loc. Florești către G.. În data de 22.02.2010 s-a efectuat o recunoaștere din grup în urma căreia martorul C. M. l-a recunoscut din nou pe inculpat ca fiind cel care s-a aflat la volanul buldoexcavatorului sustras de la partea vătămată.

Inculpatul a fost audiat în data de 21.01.2010 și a declarat că nu a condus niciun utilaj în perioada 1-2.09.2009 și nu cunoaște nimic despre sustragerea buldoexcavatorului (filele 99-100 vol. I dosarul de urmărire penală). În data de 21.01.2010 inculpatul a fost reaudiat în calitate de învinuit și a declarat că în noaptea de 01/02.09.2009 se afla fie la atelierul de mecanică-auto de pe . din Cluj-N., fie în . bunicilor lui. Inculpatul a menționat că nu știe să conducă buldoexcavatoare și că singura tangență pe care a avut-o cu un astfel de utilaj a fost în ziua în care o persoană pe nume C. l-a rugat să verifice cum funcționează un utilaj marca Volvo, aspect care s-a petrecut la ieșirea din . dreaptă a drumului în direcția Huedin (filele 101-102 vol. I dosarul de urmărire penală).

În data de 22.01.2010 inculpatul a fost audiat de procuror și a declarat că nu recunoaște comiterea faptei, precizând că avea cunoștință despre furtul utilajului fără a participa la comiterea furtului, indicând ca posibil autor pe inculpatul O. G. C.. Inculpatul a arătat că nu înțelege cum a fost recunoscut de către cioban care nu avea ce să caute pe timp de noapte cu oile la păscut în acea zonă și nici nu avea cum să recunoască persoana pentru că era noapte și buldoexcavatorul avea farurile aprinse (filele 108-109 vol. I dosarul de urmărire penală). În aceeași zi inculpatul și-a completat declarația arătând că a aflat după Anul Nou de la O. G. C. despre furtul utilajului acesta spunând că a avut o implicare, însă o altă persoană a fost cea care l-a condus. Inculpatul a menționat că O. G. i-a spus că un cioban l-ar fi recunoscut pe el ca persoana care conducea utilajul pe traseul dintre cartierul G. și loc. G. (filele 110-111 vol. I dosarul de urmărire penală). În cursul judecății inculpatul a declarat aceleași aspecte, susținând că nu a participat la săvârșirea actului de sustragere despre care a aflat cu câteva zile înainte de a fi arestat de la inculpatul O. G. care i-a spus că este necăjit pentru că are probleme cu un buldoexcavator sustras din cartierul G.. Inculpatul a menționat că nu a recunoscut faptul că știa că utilajul este sustras cu ocazia testării la poligraf și din acest motiv au rezultat reacții specifice comportamentului simulat. În legătură cu portretul robot întocmit de organele de poliție inculpatul a declarat că se referea la o persoană de aproximativ 50 de ani cu umerii mari și lați (fila 195 vol. I dosarul instanței).

În cursul judecății a fost reaudiat martorul C. M. care și-a menținut declarațiile referitoare la recunoașterea inculpatului C. B. I. ca fiind persoana care a condus utilajul pe raza loc. G. în dimineața zilei de 2.09.2009. Martorul a descris aspectele pe care le-a perceput în dimineața respectivă și modul în care s-a derulat procedura de recunoaștere după planșa fotografică și procedura de recunoaștere din grup (fila 369 dosarul instanței). Au fost audiați în cursul judecății martorii asistenți Udvori A. și P. D. care au asistat la procedurile de recunoaștere după planșa fotografică și din grup, arătând că martorul C. M. a recunoscut fără ezitare un bărbat despre care a afirmat că l-a văzut conducând un buldoexcavator în timp ce se afla cu oile la păscut (filele 370-371 vol. I dosarul instanței).

În cursul urmăririi penale s-a procedat în data de 22.01.2010 la testarea inculpatului C. B. I. la poligraf. Acestuia i-au fost adresate trei întrebări relevante: „Știi cine a furat un buldoexcavator marca JVB 4 CX din cartierul G.?”; „Te-ai înțeles cu cineva să furați un buldoexcavator marca JVB 4 CX din cartierul G.?”; „Ai participat la furtul vreunui utilaj de pe raza mun. Cluj-N. în anul 2009 ?”. Inculpatul a răspuns negativ la cele 3 întrebări fiind evidențiate reacții specifice comportamentului simulat. Inculpatului i-a mai fost adresată o întrebare cu referire clară la sustragerea de către el a utilajului care face obiectul cauzei („În data de 01/02.09.2009 d-ta ai furat un buldoexcavator din cartierul G.?”) la care acesta a răspuns negativ, expertul constatând că au fost evidențiate unele reacții specifice comportamentului simulat, rezultând că este probabil ca subiectul să nu fie sincer și la această întrebare (filele 92-98 vol. I dosarul de urmărire penală).

În cursul judecării cauzei, inculpatul C. B. I. a solicitat prin apărător audierea martorilor B. N., O. C. A. și S. A. și la dosarul cauzei au fost depuse și fișele de identificare conținând fotografia numitului S. A. (filele 437-438 vol. II dosarul instanței).

Din declarația numitului B. N. (fila 229 vol. II dosarul instanței) rezultă că îl cunoaște pe inculpatul O. G. din anul 2006. În cursul lunii iulie 2010 martorul s-a întâlnit cu acest inculpat, din discuțiile avute cu acesta aflând că O. G. C. l-ar cunoaște pe „S.”despre care a afirmat că i-ar fi făcut un job, respectiv i-ar fi dus un utilaj de undeva până la G.. În luna iulie 2010, aflându-se în biroul polițistului O. a văzut pe masă fotografia unui bărbat, pe care l-a recunoscut a fi „S.”, despre care știa că locuiește în cartierul Zorilor. Polițistul i-ar fi spus despre persoana din fotografie că ar fi fost recunoscută de un cioban, care l-a văzut conducând sau coborând dintr-un buldoexcavator în localitatea G.. Martorul a mai precizat că pe numitul „S.” îl cunoaște și G. F., poreclit P., din Huedin. În continuare, martorul arată că G. F. a fost audiat și el și i-a comunicat că a avut dreptate în legătură cu faptul că persoana indicată de cioban ar fi numitul „S.”. Polițistul i-a spus că poate să dea o declarație cu cele pe care i-a precizat deoarece este arestată o altă persoană în legătură cu respectivul utilaj, dar ulterior i-a spus că este deja prea târziu deoarece dosarul a ajuns la Judecătorie. Martorul nu avea cunoștințe dacă au fost efectuate demersuri de verificare a celor spuse de el și pentru identificarea numitului „S.”.

A fost audiat martorul O. C. A. (fila 348 vol. II dosarul instanței), care a precizat că a avut legătură cu numitul B. N. în desfășurarea unor acte de cercetare penală, acesta din urmă fiind prezent în biroul lui în vederea unei audieri într-un dosar în care era cercetat. Pe masă se aflau mai multe înscrisuri, între care și niște portrete robot, inclusiv cel întocmit în urma relatărilor unui cioban care a declarat că l-a recunoscut pe inculpatul C. B. I. ca fiind persoana pe care a văzut-o într-un anumit context. Martorul nu i-a cerut informații lui B. N. cu privire la persoana din portretul robot, iar singura referire pe care martorul B. N. a făcut-o cu acesta cu privire la inculpatul C. B. I. a fost „S. C. că nu el a furat utilajul”. Martorul nu i-a precizat că ar recunoaște bărbatul din portretul robot, nu a indicat numele unei persoane în acest sens și nici numele unui prieten de-al său care ar putea să identifice persoana din portretul robot. O. C. A. a precizat că l-a audiat și pe numitul G. F. într-un alt dosar, dar nu poate preciza dacă acesta din urmă îl cunoaște sau nu pe B. N.. Martorul a arătat că nu a efectuat verificări suplimentare cu privire la identitatea persoanei din portretul robot deoarece B. N. nu ar fi făcut vreo referire concretă la vreo altă persoană și nu i-a spus niciun alt nume. Martorul nu recunoaște ca fiind al său scrisul de pe fila 55 verso vol. I dosarul de urmărire penală, unde apare inserat numele de S. A., un CNP și o adresă.

Martorul S. A. a precizat în declarațiile pe care le-a dat la instanță că nu îl cunoaște pe inculpatul C. B. I., nu cunoaște nimic despre sustragerea unui buldoexcavator de pe . luna septembrie 2009, că nu a fost audiat de poliție în legătură cu această faptă și că nu îl cunoaște pe O. G. C. (fila 648 vol. II dosarul instanței).

Analizând mijloacele de probă menționate anterior, instanța a apreciat că există unele neconcordanțe între caracteristicile menționate sub portretul robot întocmit în cauză în urma declarațiilor martorului C. M., respectiv vârsta bărbatului – aproximativ 50 de ani, constituția – solidă și tenul - măsliniu și trăsăturile inculpatului C. B. I.. În continuare, cu privire la același portret robot aflat la filele 54-55 vol. I dosarul de urmărire penală, comparându-l cu fișele de identificare ale numitului S. A. aflate la filele 346-348 vol. II dosarul instanței, constatăm că între acestea există o asemănare izbitoare, aspect care alături de informațiile oferite organelor de cercetare penală de către martorul B. N. ar fi îndreptățit efectuarea mai multor verificări din partea acestora cu privire la cele semnalate.

Martorul O. C. A. contestă doar faptul că B. N. i-ar fi furnizat unele informații cu privire la eventualitatea ca persoana din portretul robot să nu fie inculpatul C. B. I., neexistând contradicții între cele două declarații cu privire la împrejurările în care B. N. ar fi luat la cunoștință despre portret și la faptul că ar fi fost audiat în alt dosar și numitul G. F.. Această poziție este însă infirmată inclusiv prin existența pe fila 55 verso vol. I dosarul de urmărire penală a mențiunilor privind numele, CNP-ul și adresa numitului S. A. – de la acest nume fiind posibilă formarea diminutivului „S.”, situație în care instanța a acordat o mai mare valoarea declarației martorului B. N. raportată la cea a martorului O. C. A.. Inclusiv informația cu privire la faptul că nu se mai poate face nimic cu privire la persoana arestată în cauză pentru furtul utilajului (raportat la momentul la care B. N. a furnizat informațiile cu privire la identitatea persoanei din portretul robot) deoarece dosarul a fost deja trimis în instanță se coroborează cu celelalte date procesuale, respectiv că dosarul penal a fost înregistrat la instanță la data de 22.04.2010 (fila 3 vol. I dosarul instanței), situație în care neefectuarea verificărilor cu privire la cele semnalate capătă o oarecare „motivare logistică/organizatorică”, dar nu morală și legală – organele judiciare având obligația să întreprindă orice demers pentru aflarea adevărului în fiecare cauză.

Verificând mijloacele de probă administrate la dosar și actele procesuale efectuate cu ocazia cercetării penale, instanța a constatat că la dosarul de urmărire penală nu există date cu privire la modalitatea de identificare a inculpatului C. B. I. ca fiind persoana care a condus buldoexcavatorul/căreia îi aparține portretul robot, în perioada septembrie 2009 – ianuarie 2010 existând un vid în acest sens.

În plus, constanța care reiese din poziția procesuală și din declarațiile inculpatului C. B. I. cu privire la toate faptele care au făcut obiectul prezentului dosar penal, dar și atitudinea sinceră adoptată de-a lungul procesului penal, toate acestea subminează și mai mult convingerea instanței cu privire la vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, alin. 4 din Codul penal.

Toate cele mai sus menționate, dar și posibilitatea apariției reacțiilor specifice unui comportament simulat (așa cum rezultă în urma testării poligraf a inculpatului C. B. I.) pe fondul cunoașterii de către acesta a unor informații cu privire la săvârșirea infracțiunii, au condus la apariția unei îndoieli rezonabile a instanței cu privire la vinovăția inculpatului C. B. I. în săvârșirea faptei de furt calificat, motiv pentru care va face aplicarea in cauză a principiului in dubio pro reo și va dispune achitarea lui în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. c din Codul de procedură penală.

În data de 14 octombrie 2008 organele de poliție au fost sesizate de numitul G. V. cu privire la sustragerea unui utilaj - buldoexcavator marca JCB model 3CXT, utilizat de . Cluj-N., parcat pe . mun.Cluj-N., în urma căreia s-a cauzat un prejudiciu în valoare de 45.000 euro.

În actul de sesizare s-a arătat că în urma actelor de urmărire penală efectuate, a rezultat că inculpatul C. B. I. a avut o participare în comiterea acestei infracțiuni, constând în ajutorul dat autorului faptei, în persoana inculpatului O. G. C., la scurt timp după comiterea faptei, prin înlăturarea seriei originale și repoansonarea ulterioară a altei serii false de identificare pe caroseria utilajului sustras, în vederea comercializării.

Inculpatul C. B. I. a declarat cu ocazia audierii că în perioada septembrie-octombrie 2008, în timp ce se afla la atelierul auto situat pe .-N. a fost contactat de inculpatul O. G. care l-a întrebat dacă știe vreun magazin care să vândă poansoane pentru a modifica o . după ce i-a răspuns afirmativ a plecat împreună cu el în pădurea Hoia unde i s-a arătat un utilaj buldoexcavator marca JCB tip 3CX, despre care inculpatul O. i-a spus că l-a furat înainte cu o noapte. Inculpatul a declarat că a studiat caracterele înscrise pe . șasiu și a rezultat că trebuie cumpărate poansoane de mărimea 7 mm și 8 mm, iar după câteva zile l-a însoțit pe O. G. la mai multe magazine pentru a le cumpăra. Inculpatul a menționat că ulterior s-au deplasat în Pădurea Hoia, unde inculpatul O. a adus instrumentele necesare și folosindu-se de poansoanele cumpărate a poansoanat o altă . șasiul buldoexcavatorului, în partea stângă. Acesta a menționat că O. G. i-a pus la dispoziție vopsea tip spray de culoare galbenă și neagră pentru a retușa locul de unde a șters . de șasiu. Inculpatul a menționat că a aflat de la O. G. că intenționează să vândă buldoexcavatorul și că în acest scop urma să-l transporte până în . urma a fi preluat de un trailer. Inculpatul a declarat că O. G. i-a spus după mai multe zile că a vândut utilajul cu suma de 7.000 Euro. Inculpatul a arătat că pentru serviciile făcute a fost recompensat cu câte o masă și băuturi alcoolice (filele 60-64 vol. II dosar urmărire penală).

Inculpatul C. B. I. a fost testat la poligraf în cursul urmăririi penale și în urma efectuării raportului de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat a rezultat că declarațiile sale referitoare la împrejurările anterioare, concomitente și subsecvente comiterii faptei, sunt sincere, nefiind evidențiate reacții ale comportamentului simulat (filele 27-31 dosarul de urmărire penală).

În cursul urmăririi penale inculpatul C. B. I. a participat la o conducere în teren în prezența martorilor asistenți U. A. și B. D., indicând organelor de poliție locul din pădurea Hoia în care a fost parcat buldoexcavatorul în zilele în care a efectuat operațiunile de ștergere, respectiv repoansonare a seriei de șasiu (filele 48-50 dosarul de urmărire penală).

În cursul urmăririi penale și în cursul judecății a fost audiat martorul V. B. G., administrator la . care are ca obiect de activitate gravură laser și mecanică. Acesta a declarat că în cursul lunilor octombrie-noiembrie 2008 la punctul de lucru al societății s-a prezentat inculpatul C. B. I. împreună cu un alt bărbat care i-a solicitat să-i confecționeze o plăcuță tip pentru un utilaj JCB, motivând că și-a deschis o societate de service auto în care repară utilaje și în urma spălării acelui utilaj s-a deteriorat plăcuța constructor. Martorul a menționat că i-a spus inculpatului că programul de calculator pe care îl folosește nu permite realizarea tipului respectiv de plăcuță și a doua zi acesta a revenit însoțit de același bărbat și i-a înmânat un stick care conținea programul corespunzător. Martorul a declarat că a reușit să-i confecționeze o plăcuță de aluminiu pentru utilaj buldoexcavator marca JCB 3 CX, costul fiind achitat de inculpatul C. B. I..

Martorul V. B. G. a arătat că ulterior a fost contactat telefonic de inculpatul C. care i-a spus că persoana care l-a însoțit va veni la firmă pentru a-i solicita confecționarea altei plăcuțe pentru un alt buldoexcavator. Martorul a menționat că acea persoană s-a prezentat la firmă fără a fi sigur că era bărbatul care l-a însoțit anterior pe C. B. I. și i-a adus în format electronic două sau trei modele de plăcuțe pentru utilaje marca JCB și Komatsu pe care i le-a confecționat. Martorul a declarat că ulterior la sediul firmei a apărut un bărbat trimis de C. B. I. (despre care a afirmat că nu este sigur că este același care l-a însoțit inițial), căruia i-a confecționat o plăcuță pentru un utilaj și i-a transmis inculpatului C. B. I. să-i trimită actele de înființare a societății pe care a înființat-o deoarece activitatea de colaborare cu societățile comerciale se desfășura în baza unui contract. Martorul a menționat că din acel moment nu a mai fost contactat de inculpatul C. B. I. sau alte persoane trimise de acesta pentru a i se solicita confecționarea de plăcuțe. Martorul nu a putut pune la dispoziția organelor de poliție modelul plăcuțelor confecționate la solicitarea inculpatului C. B. I., arătând că în cursul anului 2009 a urmărit o emisiune la TV în care se discuta despre utilajele furate din loc. B. și a șters din calculator toate programele și datele cu privire la acele plăcuțe constructor. Martorul a precizat că nu ar putea recunoaște persoana care l-a însoțit pe C. B. I. la sediul firmei deoarece nu i-a reținut fizionomia (fila 57-59 vol. II dosar urmărire penală, fila 199 dosar instanță).

Inculpatul O. G. C. nu a putut fi audiat în cursul urmării penale sau în cursul judecății deoarece nu a fost găsit de organele de poliție, rezultând din procesele verbale de executare ale mandatelor de aducere că acesta este plecat din țară.

., prin reprezentant G. V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 108.000 euro, reprezentând valoarea buldoexcavatorului și a pierderilor cauzate prin faptul că utilajul nu a putut fi folosit o perioadă de 2 ani (fila 21 vol. II dosarul de urmărire penală, încheiere de ședință din data de 27.05.2011).

Numitul G. V. a declarat că în data de 30 iunie 2008 s-a deplasat în Sibiu la . unde a achiziționat în numele firmei ., prin intermediul S. L. IFN buldoexcavatorul marca JCB model 3 CXT, în valoare totală de 132.386, 01 lei. Numitul G. V. a menționat că banii au fost achitați de S. L. IFN, după care . a plătit suma de 15.000 Euro, iar restul până la suma de 30.500 Euro (curs valutar 3,6475 lei), urmând a fi achitat în rate (fila 11 vol. II dosarul de urmărire penală). A fost depusă factura de achiziție a buldoexcavatorului de către S. L. IFN din care rezultă că prețul utilajului a fost de 132.386,01 lei (fila 13 vol. II dosarul de urmărire penală), precum și copia poliței de asigurare a acestuia din care reiese că utilajul a fost asigurat pentru incendiu și alte pagube la UNITA Vienna Insurance Group SA (fila 19 vol. II dosarul de urmărire penală).

Instanța a apreciat că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului C. B. I. în săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 Cod penal, constând în ajutorul acordat inculpatului O. G. pentru a-și asigura produsul infracțiunii, cu referire la efectuarea manoperelor necesare de ștergere/repoansonare a seriei de șasiu a buldoexcavatorului marca JCB model 3 CXT, care i-au permis inculpatului O. G. să comercializeze ulterior utilajul. Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, declarațiile sale coroborându-se cu declarațiile martorului V. B. G., cu aspectele care reies din raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat și din conținutul procesului verbal de conducere în teren și declarațiile martorilor asistenți.

În legătură cu încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul O. G. C. în privința acestui utilaj, instanța constată că în rechizitoriu la secțiunea „În drept” s-a reținut că fapta acestuia realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat; în acest sens s-a arătat că în cursul lunii octombrie 2008, pe timp de noapte, a procedat la sustragerea utilajului – buldoexcavator marca JCB model 3CXT din posesia ., care se afla parcat pe . Cluj-N., în scopul comercializării ulterioare

Nu s-a arătat în mod concret modalitatea și împrejurările în care inculpatul ar fi sustras utilajul și l-ar fi transportat până în pădurea Hoia, pentru a se aprecia dacă O. G. C. a realizat efectiv actele materiale presupuse de activitatea de autorat. Singurele elemente care se desprind din mijloacele de probă administrate în legătură cu sustragerea utilajului sunt cele care reies din declarațiile inculpatului C. B. I., date în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, iar exclusiv în baza acestor declarații nu se poate reține că inculpatul O. G. a participat efectiv la sustragerea bunului, în calitate de autor sau de complice. Ceea ce se desprinde însă în mod cert din mijloacele de probă administrate este faptul că inculpatul O. G. a intrat în posesia utilajului la scurt timp după sustragerea acestuia, fiind conștient de proveniența sa ilicită, aspect care l-a determinat să solicite confecționarea plăcuței reprezentanților . care conținea alte date decât cele reale.

Din aceste motive instanța a apreciat că poate fi reținută dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului O. G. C. în săvârșirea infracțiunii de tăinuire și nu în săvârșirea infracțiunii de furt calificat, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu fără a se arăta în mod concret în ce au constat actele săvârșite de inculpat. Din toate aceste motive instanța a dispus, prin prezenta sentință, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul O. G. C., respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și g Codul penal în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal.

În data de 20.07.2009 numitul G. G. M. a formulat o plângere penală prin care a reclamat faptul că, în noaptea de noaptea de 19/20.07.2009 a fost sustras buldoexcavatorul marca Volvo ., cu nr. de înmatriculare CJ N 626, proprietatea ., parcat pe . mun. Cluj-N., rezultând un prejudiciu în valoare de 30.000 euro (fila 2 vol. III dosarul de urmărire penală).

În actul de sesizare s-a menționat că din verificările efectuate a rezultat faptul că inculpatul O. G. C., în baza unei evidente înțelegeri cu autorul faptei, a ajutat la sustragerea acestui utilaj, facilitând comercializarea ulterioară, prin ajutorul dat cu privire la modificarea seriei de identificare a utilajului. S-a reținut că a doua zi după comiterea furtului, respectiv în data de 21.07.2009, inculpatul O. G. C. s-a prezentat la sediul . Cluj-N., solicitând reprezentanților firmei să confecționeze o plăcuță gravată pentru utilajul marca Volvo sus menționat cu ., cu o nouă . SS . 2007. Ulterior utilajul a fost transportat, la solicitarea inculpatului O. G., la sediul societății . administrate de coinculpatul C. I. A. de pe raza . martorul G. D. M., de unde a fost ridicat de organele de poliție în data de 01 octombrie 2009. În urma verificării elementelor de identificare de pe plăcuța exterioară a utilajului, s-a constatat faptul că aceasta fusese anterior confecționată artizanal, cu o altă . an de fabricație (filele 205-206 vol. III dosar urmărire penală).

Inculpatul C. I. A. nu a recunoscut cu ocazia audierii că ar fi avut cunoștință despre proveniența ilicită a utilajului, declarând faptul că acesta se afla în posesia sa doar pentru efectuarea unor reparații, fiindu-i adus la solicitarea coinculpatului O. G. C. (filele 272-273, 275, 276-277, 278-281 vol. III dosarul de urmărire penală).

Instanța a constatat că mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și în cursul judecății confirmă aspectele reținute în rechizitoriu, cu privire la faptul că utilajul s-a aflat în posesia inculpatului O. G. C., care a efectuat demersurile necesare pentru confecționarea unei noi plăcuțe de identificare, apelând în acest sens la ., după care a solicitat să fie transportat la firma inculpatului C. I. A..

A fost audiat martorul G. D. în ambele faze procesuale, acesta declarând că lucrează la . în calitate de șofer și în luna iulie sau august 2009 a fost sunat de patronul firmei, C. A., care i-a spus că trebuie să transporte un buldoexcavator din localitatea G. până în Săvădisla. Din acest motiv s-a deplasat pe raza localității G., unde în apropierea benzinăriei Rompetrol s-a întâlnit cu un bărbat care i-a arătat unde să parcheze tirul, iar la scurt timp a apărut un buldoexcavator marca Volvo care a fost urcat pe platformă. Martorul a menționat că s-a deplasat în . fost așteptat de bărbatul care i-a dat comanda însoțit de o altă persoană și i s-a spus că trebuie să ducă buldoexcavatorul în localitatea Viișoara la numitul C. I. A.. Martorul a menționat că a dat curs acestei solicitări, lăsând utilajul în parcul de mașini al acestuia. Martorul a declarat că organele de poliție i-au arătat planșe fotografice și a recunoscut persoana care i-a dat comanda transportului, aflând că aceasta se numește O. G. C. (fila 221 vol. III dosar urmărire penală).

În cursul judecății martorul G. D. M. a menționat că în timp ce se afla în stația peco a discutat cu două persoane care i-au spus că utilajul nu poate fi dus pe roți în Săvădisla pentru că avea niște probleme tehnice la roți și după ce l-a transportat în localitatea respectivă i s-a spus că nu poate fi lăsat acolo deoarece firma care urma să-l repare a refuzat să îl primească și i s-a cerut să-l ducă în Viișoara la numitul C. I. A., pe care nu-l cunoștea. Martorul a precizat că persoanele cu care a discutat i-au spus că utilajul trebuie transportat în Viișoara pentru a fi reparat (fila 201 vol. I dosar instanță).

A fost audiat martorul C. A. care a declarat că este administratorul . și în activitatea desfășurată a colaborat cu inculpatul C. I. A., pentru care a efectuat mai multe transporturi de utilaje. Martorul a menționat că la un moment dat a fost sunat de un bărbat despre care știe că se numește „C.” pe care nu-l cunoștea personal care i-a solicitat să asigure transportul unui buldoexcavator din . localitate, posibil Săvădisla. Martorul a arătat că l-a desemnat pe șoferul G. D. căruia i-a dat numărul de telefon al numitului „C.” și a aflat de la acesta că firma din localitatea unde urma să fie transportat utilajul nu putea să asigure reparația acestuia și că numitul „C.” i-a cerut să-l transporte în . inculpatului C. I. A.. Martorul a menționat că i-a cerut să-i spună lui C. să-l contacteze telefonic, pentru că se impunea un cost suplimentar și după ce au căzut de acord, utilajul a fost transportat în Viișoara. Martorul a afirmat că nu a discutat nimic cu C. I. A. despre acel utilaj, care urma să fie reparat la firma acestui din urmă inculpat. La finalul declarației, martorul a menționat că în momentul în care a fost sunat prima dată de „C.” acesta i-a spus că are un utilaj defect în G. și vrea să-l ducă la reparat (fila 4 vol. III dosar instanță).

În cursul urmăririi penale utilajul marca Volvo a fost supus unei constatări tehnico-științifice, fiind întocmit un raportul de constatare tehnico-științifică, ale cărui concluzii au stabilit faptul că . identificare "BL7IC15283" a utilajului marca Volvo prezintă caracteristicile unei serii poansonate artizanal (filele 73-80 vol. III dosarul de urmărire penală).

Plăcuța de identificare confecționată artizanal a fost ridicată de către organele de poliție și, în urma prezentării acesteia reprezentantului . Cluj-N. numitul I. A., acesta a confirmat faptul că a fost confecționată de această societate în urma comenzilor primite de la inculpatul O. G.. Martorul I. A. și martora S. R. I. au declarat cu ocazia audierii în ambele faze procesuale că în perioada septembrie 2008- noiembrie 2009 la sediul firmei s-a prezentat de mai multe ori o persoană care s-a recomandat K. B. și care a comandat gravarea unor plăcuțe de aluminiu cu nume de firme de vehicule și caracteristici tehnice. În cursul urmăririi penale celor doi martori li s-au prezentat planșe fotografice și au recunoscut persoana care a comandat plăcuțele, rezultând că aceasta se numește O. G. I. (filele 179-195, 200, 201, 205-206 vol. III dosar urmărire penală, declarațiile martorilor, procese-verbale de recunoaștere și planșe fotografice, declarațiile martorilor asistenți).

Din analiza datelor înscrise pe plăcuța confecționată artizanal rezultă că aceasta avea inserat un alt an de fabricație decât cel original, respectiv 2007, deși din documentele de proveniență ale utilajului rezultă că a fost achiziționat de partea vătămată în cursul anului 2005. Din conținutul documentelor de proveniență depuse la dosar de către partea vătămată . Cluj-N., rezultă faptul că utilajul marca Volvo . motor_ fusese achiziționat la data de 05.02.2005 de la . B., anul de fabricație al utilajului fiind 2004, spre deosebire de anul de fabricație care apărea de plăcuța modificată, care era 2007.

Utilajul marca Volvo . părții vătămate la data de 11.11.2009, în urma stabilirii corespondentului dintre . aplicată pe utilaj și cea evidențiată în documentele deproveniență, respectiv_ (fila 84 vol. III dosarul de urmărire penală).

După ridicarea utilajului de către organele de poliție din posesia coinculpatului C. I. A., inculpatul O. G. C., prin intermediul apărătorului ales, a depus în cursul lunii decembrie 2009, la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv o factură de achiziție și două contracte de vânzare-cumpărare - în limba română, precum și un certificat de înmatriculare și un contract de vânzare-cumpărare în limba spaniolă, pentru a justifica aparența provenienței legale a utilajului, documente în care era inserată . fusese anterior modificată artizanal (filele 91-103 vol. III dosarul de urmărire penală).

În urma verificării autenticității înscrisurilor în limba română prezentate, s-a constatat faptul că factura de achiziție nr. CJ 3257/17.04.2009 a utilajului marca Volvo . modificată BL71C15283 a fost întocmită între o societate, . G., în calitate de vânzător și o persoană fizică, pe nume R. I., în calitate de cumpărător, la data de 17.04.2009 fiind întocmit și un contract de vânzare-cumpărare între aceleași părți. A fost depus contractul de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat între persoana R. I. si inculpatul O. G. C., având ca obiect vânzarea utilajului marca Volvo ., contract încheiat la data de 01.08.2009.

În urma analizei conținutului înscrisurilor menționate anterior s-a constatat faptul că acestea conțin date nereale, atât în ceea ce privește persoana care a achiziționat utilajul, numitul R. I., cât și cu privire la . și a datei încheierii convențiilor. Din verificările efectuate a rezultat că persoana care apare în calitate de cumpărător de la ., numitul R. loan, identificat cu CNP_ și . KX_, nu există în realitate, nefiind înregistrat în baza de date, întrucât codul numeric personal sus menționat nu are corespondent pentru o persoană fizică (filele 104-105 vol. III dosarul de urmărire penală), iar . buletin indicată KX_ aparține unei alte persoane fizice, numita M. F., cu CNP diferit, respectiv_ (filele 104, 106 vol. III dosarul de urmărire penală).

În cursul urmăririi penale și în cursul judecății a fost audiat reprezentantul ., martorul B. I. Adalbert, care a declarat faptul că societatea pe care o reprezintă nu a avut în posesie utilajul sus menționat, nu a procedat la întocmirea facturii de achiziție nr. CJ 3257/17.04.2009. Martorul a menționat că societatea nu a mai avut activitate din cursul lunii aprilie 2008, iar ștampila societății fusese declarată pierdută la în cursul lunii iunie 2009. În legătură cu persoana care apare în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a utilajului ca reprezentant al societății - V. A., martorul a declarat că nu a fost angajatul societății (fila 209-210 vol. III dosar urmărire penală și fila 202 vol. I dosar instanță). Aceste aspect este confirmat de istoricul ., din conținutul căruia rezultă că persoana V. A. nu face parte dintre asociații sau administratorii societății (filele 228-231 vol. III dosarul de urmărire penală).

În privința datei inserate pe factură, respectiv 17.04.2009, apare în mod evident că este falsă, întrucât la acel moment utilajul se afla în posesia legală a părții vătămate, sustragerea având loc abia în cursul lunii iulie 2009.

Cu privire la . identificare care apare în înscrisuri ca aparținând utilajului, din actele dosarului rezultă că aceasta a fost repoansonată artizanal, la data de 21.07.2009, de către reprezentanții ., la solicitarea inculpatului O. G., iar concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză a confirmat că nu este . (filele 74-80, 178, 179, 205-206 vol. III dosarul de urmărire penală).

Celelalte două înscrisuri depuse de apărătorul ales al inculpatului O. G., respectiv certificat de înmatriculare și contract de vânzare-cumpărare în lb. spaniolă, din conținutul cărora rezulta faptul că utilajul cu . apare modificată, fusese achiziționat de către . G. la data de 28.08.2008, s-a reținut în mod corect în actul de sesizare că au inserate date nereale, din următoarele considerente:

- există neconcordanțe între denumirea societății care apare în calitate de vânzător și denumirea societății de pe certificatul de înmatriculare, în sensul că pe certificat apare - Pedro Fidel Empresa SA, iar în contract apare Pablo Fidel Empresa SA (filele 95, 97-102 vol. III dosarul de urmărire penală);

- comunicarea făcută de firma Volvo din Spania pe e-mail în data de 08.01.2010 specifică faptul că utilajul cu seria_, menționată în factura de achiziție depusă de inculpat se află în prezent în Barcelona, utilajul având numărul de identificare E 3788 BDZ (fila 96 vol. III dosarul de urmărire penală);

- reprezentatul . G., numitul B. loan Adalbert, a declarat faptul că în cursul lunii iunie 2009 a constatat faptul că i-au fost sustrase documentele de identificare ale societății și cele două ștampile rotunde, fapt care explică posibilitatea ca alte persoane să fi intrat în posesia acestora și să întocmească contractele de vânzare-cumpărare, documente care de altfel au fost depuse la dosarul cauzei abia în cursul lunii decembrie 2009 de inculpatul O. G., ulterior ridicării utilajului de către organele de politie (filele 209-210, 217-218, 290, 90 verso vol. III dosarul de urmărire penală);

- organele de poliție au procedat la ridicarea prin dezlipire a plăcuței martor de pe utilajul marca Volvo, care avea inscripționată ., iar în urma comparării acesteia cu modelul pus la dispoziție de . cu privire la care s-a stabilit că a fost confecționat la solicitarea inculpatului O. G. în data de 21.07.2009 a rezultat identitatea dintre modelele supuse comparației (filele 142, 208 vol. III dosarul de urmărire penală);

- reprezentantului ., numitul I. A., i-a fost prezentată plăcuța de identificare pentru utilajul marca Volvo care fusese ridicată anterior, cu . șian fabricație 2007, acesta confirmând că a fost confecționată de către firma unde era angajat la solicitarea inculpatului O. G. C. (filele 205-206 vol. III dosarul de urmărire penală).

Toate elemente expuse anterior, justifică pe deplin concluzia că documentele în limba spaniolă depuse de inculpatul O. G.-C. pentru a justifica proveniența bunului nu aparțin utilajului marca Volvo ._ care fusese achiziționat la data de 05.02.2005 de către partea vătămată . de la . B., fiind depuse doar în scopul de a crea aparența unei proveniențe legale.

În cazul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între numitul R. I. și O. G. la data de 01.08.2009 având ca obiect utilajul în discuție, pentru a crea aparența de legalitate, acesta a fost confirmat de semnătura și a trei martori, respectiv a inculpaților C. B. I., K. G. și Ț. C..

Cu privire la modul în care s-a procedat la semnarea acestui contract de către cei trei martori, din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că acest contract încheiat aparent la data de 01.08.2009, a fost semnat de „martorii” C. B. I., K. G. D. și Ț. C. Ș. abia în cursul lunii decembrie 2009, la solicitarea inculpatului O. G. C..

Inculpații C. B. I. și K. G. D. au fost audiați inițial în data de 07 ianuarie 2010 (filele 270 și 260 vol. III dosarul de urmărire penală) și au declarat că au văzut utilajul și părțile contractante, semnând contractul în cursul lunii august 2009. În cuprinsul declarației inițiale, date în calitate de martor, K. G. D. a arătat că vecinul său Ț. E. Ș. i-a solicitat să se deplaseze în . stației peco pentru a verifica un utilaj din punct de vedere tehnic, fiind însoțit în acest sens de C. B. I.. Acesta a susținut că în locația respectivă s-a întâlnit cu Ț. Ș. care era însoțit de O. G. C. și verificarea tehnică utilajului a fost efectuată de C. B. I. care a expus problemele tehnice descoperite. K. G. D. a arătat că numitul O. G. C. i-a solicitat să fie martor la vânzarea utilajului și a acceptat acest lucru împreună cu C. B. I., predând cartea de identitate pentru a i se nota datele în contract. Acesta a susținut că încheierea contractului s-a făcut în locul unde era utilajul (fila 260 vol. III dosarul de urmărire penală). Aceleași aspecte au fost declarate și de către inculpatul C. B. I. cu ocazia audierii în calitate de martor în data de 07 ianuarie 2010 (fila 270 vol. III dosarul de urmărire penală).

Ulterior cei doi au fost reaudiați în datele de 27 ianuarie 2010, respectiv 22 ianuarie 2010 (filele 261, 263 vol. III dosarul de urmărire penală, filele 110-111 vol. I dosarul de urmărire penală) și au revenit asupra declarațiilor, arătând că în realitate, O. G. le-a solicitat în cursul lunii decembrie 2009 să semneze înscrisul, fără a vedea utilajul și persoana care apărea în calitate de vânzător, promițându-le că vor fi recompensați cu produse alimentare și băuturi alcoolice. În acest sens, în timp ce se aflau la un atelier de pe .-N. „martorii” au procedat la semnarea în fals în calitate de martori a respectivului contract de vânzare-cumpărare.

Inculpatul C. B. I. a declarat în data de 22 ianuarie 2010 că înainte de sărbători a fost sunat de O. G. care i-a solicitat să fie de acord să semneze în calitate de martor un contract de vânzare cumpărare al unui utilaj Volvo, despre care i-a spus că l-a sustras și pentru că utilajul a fost găsit de organele de poliție era nevoie de încheierea unui contract de vânzare cumpărare care să justifice proveniența legală. Inculpatul a declarat că a fost de acord și s-a întâlnit cu acesta pe . atelier auto unde O. G. i-a spus că persoana care apare pe contract este inexistentă, semnând în calitate de martor împreună cu Ț. Ș. și K. G. (filele 110-111 vol. III dosarul de urmărire penală). În cursul judecății inculpatul a declarat că O. G. i-a spus că are o problemă cu un utilaj și că ar avea nevoie de trei semnături pentru a justifica proveniența acestuia, menționând că a lăsat la reparat undeva utilajul și că organele de poliție s-ar fi interesat de proveniența acestuia. Inculpatul a arătat că a semnat împreună cu K. G. și Ț. C. care nu au pus întrebări, fiind sub influența alcoolului. Inculpatul a menționat că a doua zi a aflat de la O. G. că utilajul este furat fără să i se dea amănunte în legătură cu modul de sustragere și i-a cerut să spună organelor de poliție că a fost de față la verificarea utilajului, la plata prețului și că l-a văzut pe proprietar. Acesta a precizat că a adresat aceeași cerere și inculpaților Ț. și K. (fila 195 vol. I dosarul instanței).

În cursul judecății inculpatul K. G. D. a relatat în același mod succesiunea faptelor (fila 193 vol. I dosarul instanței).

Inculpatul Ț. C. Ș. a fost audiat în data de 26 februarie 2010 și a declarat că la sfârșitul anului 2009 se afla împreună cu inculpații C. B. I. și K. G. la atelierul auto de pe . apărut O. G. C. care le-a spus că are probleme cu un utilaj. Inculpatul a menționat că acesta le-a cerut ajutorul și fiind sub influența băuturilor alcoolice a semnat o hârtie după ce în prealabil și-a spus datele personale, aflând de la organele de poliție că a fost vorba de un contract de vânzare cumpărare a unui utilaj marca Volvo . fost reclamat furat în cursul anului 2009 din Cluj-N. (fila 267 vol. III dosarul de urmărire penală). În data de 23 martie 2010 inculpatul a menționat că O. G. C. le-a cerut să semneze un contract de vânzare cumpărare pentru acel utilaj, fără să vadă utilajul (fila 268 vol. III dosarul de urmărire penală). În cursul judecății inculpatul a recunoscut că în timp ce se afla cu inculpații C. și K., inculpatul O. G. C. i-a spus că are nevoie de semnătura sa ca martor pentru vinderea unui tractor. Inculpatul a menționat că a semnat înscrisul fără să vadă tractorul sau vreo altă persoană în afara inculpatului O. care să fi avut legătură cu vânzarea. Inculpatul a reiterat faptul că era sub influența băuturilor alcoolice și că nu a știut ce semnează (fila 368 vol. I dosarul instanței).

În urma coroborării declarațiilor inculpatului C. B. I. cu cele ale inculpaților K. G. și Ț. C. rezultă faptul că abia în cursul lunii decembrie 2009, dată ulterioară identificării și ridicării utilajului de către organele de poliție, inculpatul O. G. C. i-a contactat și le-a solicitat să semneze contractul de vânzare sus-menționat în calitate de martori, contract care purta o dată anterioară și cu privire la care aceștia cunoșteau că persoana vânzătorului este fictivă, acceptând acest lucru pentru a-l ajuta pe inculpatul O. G.. Inculpații C. B. I. și K. G. D. au fost de acord să îl ajute în continuare pe inculpatul O. G. C., confirmând cu ocazia audierilor inițiale din data de 07 ianuarie 2010 valabilitatea contractului pentru a-i asigura acestuia produsul infracțiunii, conduita lor sub acest aspect realizând elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului.

În legătură cu încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul O. G. C. în privința acestui utilaj, instanța constată că în rechizitoriu la secțiunea „În drept” s-a reținut că fapta acestuia realizează conținutul constitutiv al complicității la infracțiunea de furt calificat; în acest sens s-a arătat că în cursul lunii iulie 2009 inculpatul a ajutat la sustragerea utilajului marca Volvo . înmatriculare CJ N626, parcat pe . Cluj-N., utilaj cu privire la care a procedat la înlocuirea plăcuței de identificare originale cu una confecționată artizanal și pe care l-a predat la scurt timp după comiterea furtului coinculpatului C. I. A..

Nu s-a arătat în mod concret în ce a constat ajutorul inculpatului la sustragerea utilajului, pentru a se aprecia că inculpatul este complice. Singurele elemente care se desprind din mijloacele de probă administrate în legătură cu sustragerea utilajului sunt cele care reies din declarațiile inculpatului C. B. I.: în cursul urmăririi penale acesta a menționat că inculpatul i-a spus că a sustras un utilaj marca Volvo care a fost găsit de poliție; în cursul judecății inculpatul a arătat că în ziua semnării contractului O. G. i-a spus că are probleme cu un utilaj, iar a doua zi i-a spus că utilajul este furat fără să-i dea amănunte cu privire la modul de sustragere. Exclusiv în baza acestor declarații nu se poate reține că inculpatul O. a participat efectiv la sustragerea bunului, în calitate de autor sau de complice. Ceea ce se desprinde însă în mod cert din mijloacele de probă administrate este faptul că inculpatul O. G. a intrat în posesia utilajului la scurt timp după sustragerea acestuia, fiind conștient de proveniența sa ilicită, aspect care l-a determinat să solicite confecționarea plăcuței reprezentanților . care conținea alte date decât cele reale.

Din aceste motive instanța a apreciat că poate fi reținută dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatului O. G. C. în săvârșirea infracțiunii de tăinuire și nu în săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu fără a se arăta în mod concret în ce a constat participația în calitate de complice a inculpatului la comiterea faptei. Acestea au fost motivele pentru care la termenul de judecată din data de 09 decembrie 2010 instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul O. G. C., respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 26 Codul penal, raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Codul penal în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal (încheierea de ședință aferentă termenului din data de 09 decembrie 2010 filele 391-398 vol. III dosarul instanței).

Raportat la activitatea infracțională descrisă anterior rezultă că inculpatul O. G. C. a săvârșit acțiunile care intră în componența elementelor materiale ale infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Astfel, acesta a solicitat inculpaților C. B. I., K. G. D. și Ț. S. C. să semneze contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între el și numitul R. I., având ca obiect utilajul marca Volvo ., contract pretins a fi încheiat la data de 01.08.2009, despre care era conștient că are în conținut date nereale. O. G. a folosit ulterior contractul de vânzare-cumpărare falsificat, alături de factura de achiziție nr. CJ 3257/17.04.2009 a utilajului marca Volvo . vânzare-cumpărare în lb. Spaniolă, care atestau în mod nereal că utilajul a fost achiziționat de R. I. în data de 17.04.2009 (care s-a dovedit a fi o persoană fictivă), care la rândul său l-a vândut inculpatului.

Având în vedere faptul că acțiunea inculpatului O. G. a privit mai multe înscrisuri și că solicitarea a fost adresată către trei persoane, fiecare dintre acestea acceptând să procedeze la certificarea existenței contractului de vânzare –cumpărare având ca obiect utilajul marca Volvo . fi aplicabile în cauză dispozițiile art. 41 alin. 2 Codul penal, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru existența unei infracțiuni continuate (săvârșirea în baza aceleiași rezoluții a trei acte materiale care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, că în cauză există unitate de subiect, de conținut și de rezoluție infracțională cu privire la cele trei acte materiale săvârșite la un interval foarte scurt de timp). În plus, având în vedere faptul că ulterior semnării de către cei trei „martori” a înscrisului, inculpatul O. G. l-a folosit în fața organelor judiciare în scopul de a evita tragerea sa la răspundere penală pentru sustragerea utilajului, apreciem că în cauză este complinită unitatea elementului obiectiv al infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, cunoscut fiind că latura obiectivă a acestei infracțiuni cuprinde două acțiune – una de falsificare și alta de folosire a înscrisului sub semnătură privată.

În continuare, având în vedere cele mai sus menționate, dar și practica judiciară constantă cu privire la absorbirea în cadrul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Codul penal a infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, s-a apreciat că și instigarea (ca modalitate de participație în săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată) absoarbe în conținutul său infracțiunea de uz de fals.

Pentru aceste motive instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpatului O. G. din instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal și de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal în infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 din Codul penal raportat la art. 290 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

În privința inculpaților C. B. I., K. G. D. și Ț. Ș. C. instanța a apreciat că rezultă vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Codul penal, aceștia fiind conștienți de caracterul fals al contractului semnat, atâta timp cât nu au văzut bunul care făcea obiectul acestuia și nici persoana cumpărătorului menționat în conținutul contractului. Pentru inculpații C. B. I. și K. G. D. în mod corect s-a reținut și săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Codul penal, însă instanța apreciază că este vorba de favorizarea personală și nu cea reală astfel cum s-a reținut în rechizitoriu. Contextul în care cei doi au dat primele declarații în care au susținut valabilitatea contractului a rezultat mai clar din declarațiile inculpaților C. B. I. și K. G. din cursul judecății. Inculpatul C. B. I. a menționat că în ziua următoare celei în care a semnat contractul a aflat de la O. G. că utilajul este furat fără să i se dea amănunte în legătură cu modul de sustragere și i s-a cerut să spună organelor de poliție că a fost de față la verificarea utilajului, la plata prețului și că l-a văzut pe proprietar. Acesta a precizat că a adresat aceeași cerere și inculpaților Ț. C. Ș. și K. G. (fila 195 vol. I dosarul instanței). Inculpatul K. G. D. a declarat că după ce a semnat contractul a aflat de la inculpatul C. B. I. că acel utilaj este furat și că inculpatul O. G. le-a spus să declare că au văzut utilajul în momentul semnării contractului dacă vor fi întrebați de organele de poliție. Inculpatul a menționat că din acest motiv a data prima declarație în care a arătat că a văzut utilajul și că împreună cu O. G. se afla și proprietarul acestuia (fila 193 vol. I dosarul instanței). Astfel, în momentul consemnării declarațiilor din data de 07 ianuarie 2010 cei doi au avut reprezentarea faptului că inculpatul O. este cercetat de organele de poliție în legătură cu sustragerea bunului despre care au aflat că provine din furt, fiind conștienți că prin afirmațiile făcute pot îngreuna sau zădărnici urmărirea penală.

Referitor la participația inculpatului C. I. A. la săvârșirea acestei fapte, instanța a constatat că în rechizitoriu s-a reținut că inculpatul a acordat ajutor autorilor furtului utilajului, în sensul că l-a primit în posesia sa la scurt timp după sustragere, în scopul comercializării ulterioare. S-a apreciat că inculpatul a acționat în calitate de complice la săvârșirea actului material de sustragere, aspect dedus din expunerea de la secțiunea „În drept” pct. 3 paragraful 1, în sarcina acestuia fiind reținută săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat în formă continuată, compusă din trei acte materiale de complicitate, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, e, alin. 4 Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal. Celelalte fapte despre care s-a apreciat că reprezintă acte materiale de complicitate vor fi expuse la punctele următoare din starea de fapt. Prin încheierea de ședință din data de 09 decembrie 2010 instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a infracțiunii din infracțiunea de furt calificat în formă continuată, compusă din trei acte materiale de complicitate, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, e, alin. 4 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal în trei infracțiuni de tăinuire prevăzute de art. 221 Codul penal, de art. 221 Codul penal și de art. 221 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal și a art. 33 lit. a Codul penal.

Inculpatul C. I. A. a fost audiat în legătură cu modul în care a intrat în posesia utilajului în data de 01 octombrie 2009 și a declarat că la începutul lunii august 2009 a fost contactat de numitul „C.” care l-a întrebat dacă nu poate să-i vopsească un buldoexcavator marca Volvo, el răspunzând că nu poate pentru că are foarte mult de lucru. Inculpatul a arătat că aceeași persoană l-a întrebat după mai multe zile dacă nu știe pe cineva care deține un trailer de transport utilaje pentru a-i transporta buldoexcavatorul în localitatea Săvădisla, context în care i-a dat numărul de telefon al unui prieten pe nume „R.” (C. A.). Inculpatul a menționat că după câteva zile a fost sunat de C. A. care i-a spus că șoferul său a transportat utilajul până în Săvădisla, dar numitul C. i-a cerut să-l sune să-l întrebe dacă nu poate să aducă utilajul la el la vopsit, deoarece din anumite motive acesta nu poate fi vopsit în Săvădisla. Inculpatul a menționat că i-a spus că poate să aducă utilajul dacă are acte de proveniență și i s-a comunicat că persoana deține acte, însă nu le are asupra sa, urmând să i le aducă ulterior. Inculpatul a declarat că utilajul a fost adus în curtea firmei sale și l-a pus la vedere, observând că acesta nu are parbriz. Ulterior l-a vopsit și i-a reparat distribuitorul de comenzi în schimbul sumei de 1.500 Euro care urma să fie achitată la ridicarea utilajului și cu ocazia întâlnirilor avute cu numitul C. i-a cerut de mai multe ori actele de proveniență, acesta promițând că le va aduce. Inculpatul a declarat că în data de 01 octombrie 2009 la sediul firmei s-au prezentat organele de poliție care i-au spus că buldoexcavatorul respectiv este furat din Cluj-N. și că a fost de acord să-l predea atâta timp cât acesta aparținea numitului „C.”, pe care l-a recunoscut ulterior în planșele fotografice prezentate, aflând că se numește O. G. C. (filele 272-273 vol. III).

În declarațiile ulterioare, date în calitate de învinuit și inculpat, C. I. A. a afirmat că nu a avut cunoștință de faptul că buldoexcavatorul marca Volvo provine din furt și a solicitat audierea martorilor C. A. și G. D.. Aceeași poziție procesuală a fost exprimată de inculpat în privința acestei fapte și în cursul judecății. Inculpatul a menționat că reparațiile la utilajul respectiv au fost efectuate pe parcursul a două-trei luni de zile, interval de timp în care O. G. C. insista să finalizeze lucrarea. Inculpatul a arătat că în convorbirile interceptate a făcut referire la un utilaj marca Volvo, fiind vorba despre un utilaj excavator pe roți, fără a fi cel menționat în rechizitoriu, convorbirea fiind purtată cu numitului L. M. din Slobozia. De asemenea, acesta a menționat că a purtat o convorbire cu R. A. despre un buldoexcavator marca Volvo care se afla în I., altul decât cel al inculpatului O. și în aceeași convorbire a discutat și despre parbrizul utilajului marca Volvo al inculpatului, care l-a rugat să-i facă rost de un parbriz. Inculpatul a menționat că după ce a terminat lucrările de reparații și vopsit a pus buldoexcavatorul la marginea parcului lângă drum (fila 196-197 vol. I dosarul instanței).

Au fost expuse anterior declarațiile martorilor C. A. și G. D., din care reiese că susținerea inculpatului referitoare la modul în care utilajul a ajuns în curtea firmei sale din .. Inculpatul a fost constant în declarații sub acest aspect de la momentul primei audieri, până la momentul audierii în cursul judecății. A rezultat fără dubii că utilajul s-a aflat în posesia inculpatului O. G. care l-a contactat pe C. A. cu solicitarea de a-i asigura transportul acestuia până în loc. Săvădisla unde urma să fie lăsat pentru reparații. Inițial utilajul a fost transportat în această localitate de martorul G. D., căruia i s-a cerut ulterior să-l transporte în . anumite motive nu mai putea fi reparat în localitatea Săvădisla. Inculpatul C. I. A. a arătat că a primit în curtea sa acel utilaj și a fost de acord să-l repare și să-l vopsească, în schimbul sumei de 1.500 Euro. A rezultat din probele administrate că inculpatul O. G. a fost cel care a făcut rost de plăcuța artizanală cu datele false de identificare, însă nu s-a putut stabili momentul la care aceasta a fost montată pe utilaj. Nu există niciun mijloc de probă care să releve că această operațiune ar fi fost efectuată la firma inculpatului C. I. A., fiind mult mai plauzibil faptul că plăcuța artizanală a fost montată pe utilaj anterior, în condițiile în care s-a procedat la transportul utilajului din . și apoi în loc. Viișoara, inculpatul O. G. fiind conștient că utilajul putea fi în orice moment supus unei verificări cu ocazia unui control de rutină în trafic.

În același context trebuie menționat că mijloacele de probă administrate nu relevă nici faptul că anterior sustragerii utilajului a intervenit o înțelegere între autorii furtului (care nici nu au fost identificați) și inculpatul C. I. A. care ar fi făcut o promisiune anterioară de tăinuire a bunului, pentru a se reține complicitatea acestuia la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, astfel cum s-a menționat în rechizitoriu. Așa cum s-a arătat anterior în cursul judecății în privința acestei fapte instanța a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 Codul penal, însă pentru a se reține săvârșirea acesteia de către inculpat este necesar ca probele administrate să confirme fără dubiu faptul că acesta cunoștea proveniența ilicită a bunului, respectiv că provine din furt. Acest aspect nu poate fi reținut din anumite deducții referitoare la faptul că inculpatul a fost cercetat și pentru comiterea altor fapte vizând utilaje de același fel sau din interpretarea unor convorbiri telefonice interceptate în care inculpatul face referire la diferite utilaje, activitatea principală a firmei sale având ca obiect cumpărarea, repararea și vânzarea unor astfel de bunuri. Modul în care inculpatul a intrat în posesia utilajului marca Volvo a fost expus anterior, fără a reieși că acesta a cunoscut proveniența ilicită a bunului.

În actul de sesizare s-a menționat că „este curios” faptul că acest utilaj a rămas totuși în posesia inculpatului C. I. A. de la momentul apropiat sustragerii, vara anului 2009 și până în luna octombrie 2009, când a fost ridicat de organele de poliție, deci un interval de timp destul de îndelungat care nu justifică susținerea inculpatului (în sensul că i-a fost adus pentru reparații), apreciindu-se că acest fapt ar fi susținut ideea că acest utilaj urma să fie comercializat prin intermediul inculpatului și doar ridicarea acestuia de către organele de poliție a pus capăt finalizării activității infracționale.

Instanța a apreciat că în cazul în care inculpatul C. I.-A. ar fi fost conștient de faptul că utilajul provine din furt, ar fi avut tot interesul să-l comercializeze imediat după ce a intrat în posesia lui; din declarațiile martorilor a rezultat că buldoexcavatorul a fost dus în curtea firmei sale în luna august 2009 și a fost găsit în data de 01 octombrie 2009, inculpatul păstrându-l o perioadă destul de lungă de timp, într-un loc în care nu era ferit de privirile celor care puteau fi interesați de proveniența sa.

Față de cele expuse mai sus, în absența unor mijloace de probă care să confirme cert faptul că inculpatul C. I. A. cunoștea că utilajul marca Volvo provine din furt, instanța a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal. Motivele pentru care instanța nu a reținut că în privința acestui utilaj inculpatul a acționat în calitate de complice și care au stat și la baza schimbării încadrării juridice dispuse în cursul judecății au fost expuse anterior.

Cu ocazia cercetărilor efectuate pentru recuperarea utilajului marca Volvo . în perioada noiembrie 2008 – septembrie 2009 inculpatul O. G. C. s-a deplasat de mai multe ori la sediul . unde a solicitat confecționarea a 32 plăcute de identificare pentru diferite modele de utilaje. Din declarațiile martorilor I. A. și S. I. R. a rezultat că inculpatul le prezenta un stick de memorie unde se afla fișierul pregătit pentru a fi gravat. Martorii au declarat că inculpatul s-a prezentat sub numele K. B. și a menționat că venea din partea . numele real al acestuia doar cu ocazia prezentării planșelor fotografice de către organele de poliție când l-au recunoscut ca fiind persoana care comanda plăcuțele (fila 179-180 vol. III dosar urmărire penală, filele 279, 280 vol. I dosar instanță).

În data de 25 ianuarie 2010 organele de poliție s-au prezentat la sediul ., unde numitul I. A. le-a arătat în format electronic cele 32 de plăcuțe comandate de inculpatul O. G. C., acestea fiind ridicate în format electronic pe CD și în fotocopie (filele 1121 – 144 vol. III dosar urmărire penală).

Printre aceste plăcuțe confecționate la solicitarea inculpatului O. G. s-a regăsit și cea poansonată ulterior pe utilajul marca Volvo sustras din posesia părții vătămate .. A rezultat din mijloacele de probă administrate în cauză că această plăcuță a conținut în mod cert date false: . pe plăcuță . dovedit a aparține unui alt utilaj Volvo cu număr de identificare E 3788 BDZ; anul fabricației înscris pe plăcuță, respectiv 2007 nu era cel real, utilajul marca Volvo aparținând . fiind fabricat în anul 2005.

Referitor la natura acestor plăcuțe de identificare, în cuprinsul rechizitoriului au fost expuse motivele pentru care se apreciază că acestea pot fi considerate înscrisuri sub semnătură privată. Acestea conțin diferite date referitoare la utilaje, respectiv serii de identificare, anul de fabricație, mărcile utilajelor, etc. și sunt de natură a atesta fapte sau împrejurări cu semnificație juridică, permițând verificarea calității de proprietar sau deținător legal asupra unui astfel de bun, iar inserarea unor date eronate în cuprinsul acestor plăcuțe este de natură a produce consecințe juridice. În literatura de specialitate s-a arătat în mod corect că pentru existența infracțiunii de fals nu interesează nici natura scrierii asupra căreia poartă acțiunea interzisă de lege, nici materia pe care sunt imprimate literele sau procedeele tehnice utilizate la aceasta.

Instanța a constatat că, referitor la acțiunea inculpatului O. G. C. constând în comandarea plăcuțelor respective, în rechizitoriu s-a reținut săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, constând în instigarea reprezentanților . la confecționarea lor prin imprimarea unor date nereale. Acțiunea inculpatului nu poate fi considerată instigare decât în măsura în care s-ar fi dovedit că acesta le-a comunicat angajaților societății faptul că datele care se solicită a fi imprimate pe plăcuțe sunt false și aceștia ar fi consimțit la confecționarea lor. Astfel, era absolut necesară dovedirea legăturii psihice dintre instigator și instigat, ceea ce nu se poate reține în prezenta cauză. Acțiunea inculpatului poate fi considerată instigare la săvârșirea infracțiunii de fals care a fost comisă fără vinovăție de către angajații ., ceea ce realizează forma participației improprii prevăzută de art. 31 Cod penal. Din aceste motive, instanța a dispus prin încheierea de ședință aferentă termenului din data de 09 decembrie 2010 în temeiul art. 334 din Codul de procedură penală schimbarea încadrării juridice a infracțiunii din infracțiunea prevăzută de art. 25 Codul penal raportat la art. 290 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Codul penal, raportat la art. 290 alin. 1 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

Pentru a se reține vinovăția inculpatului O. G. în săvârșirea acestei infracțiuni compusă din mai multe acte materiale, instanța a apreciat că organele de urmărire penală trebuiau să facă dovada faptului că toate cele 32 plăcuțe de identificare conțin date nereale. Din actele de urmărire penală rezultă că s-au efectuat verificări amănunțite în privința plăcuței ridicată de pe buldoexcavatorul marca Volvo sustras din posesia părții vătămate . și a rezultat caracterul eronat al datelor înscrise. Simpla confecționare a unor plăcuțe care reproduc datele corecte de identificare ale unor utilaje nu poate fi considerată o acțiune de falsificare în sensul prevăzut de art. 290 Codul penal.

În afara plăcuței menționate anterior, organele de poliție au identificat și ridicat trei plăcuțe constructor de pe vehicule găsite în curtea firmei inculpatului C. I. A., respectiv: plăcuța constructor cu . H50290 montată pe vehiculul marca Komatsu model WA250; plăcuța constructor cu ._ montată pe vehiculul constructor New Holland, care a fost fotografiată și ridicată pe bază de dovadă; plăcuța constructor cu . H1800747 montată pe vehiculul marca Hamm, care a fost fotografiată și ridicată pe bază de dovadă (filele 288, 289, 290, 297, 302 vol. III dosarul de urmărire penală). S-a constatat că aceste plăcuțe se regăsesc printre cele comandate de inculpatul O. G. C. la ..

În rechizitoriu s-a reținut referitor la cele trei plăcuțe ridicate că inculpatul C. I. A. a săvârșit infracțiunea de uz de fals, prin faptul că le-a montat pe vehiculele respective, pentru a justifica proveniența aparent legală a acestora. Instanța constată că doar în privința plăcuței constructor cu . H50290 montată pe vehiculul marca Komatsu model WA250 au fost indicate în actul de sesizare motivele pentru care se apreciază că are inserate date nereale; în privința celorlalte două plăcuțe nu s-a făcut nicio mențiune, decât faptul că sunt identice cu cele inscripționate de . în data de 26 iunie 2009.

Inculpatul C. I. A. a declarat cu ocazia audierii că în luna mai 2008 a achiziționat utilajul încărcător frontal marca Komatsu WA250 care nu avea plăcuță de identificare; la sfârșitul anului 2008 a achiziționat compactorul HAMM și în luna ianuarie 2009 buldoexcavatorul New Holland, fără ca acestea să aibă plăcuțe de identificare. Inculpatul a menționat că în urma unei discuții cu numitul M. I. a aflat că există în Cluj o firmă care poate să confecționeze plăcuțe de identificare cu factură și l-a rugat să-i comande și lui, achitând suma de 150 lei pentru fiecare plăcuță. Inculpatul a menționat că a primit plăcuțele, fără să i se predea și facturile, pe care le-a montat pe utilaje. Inculpatul a declarat că a solicitat să-i fie confecționate plăcuțe pentru că era mai ușor ca utilajele să fie identificate când se efectuau lucrări de construcție. Acesta a susținut că utilajul New Holland se află înregistrat în contabilitatea ., însă l-a înstrăinat numitului C. M. și nu l-a scăzut din evidența contabilă deoarece plata urma să se facă în rate. Inculpatul a menționat că utilajul marca Hamm se află în posesia sa și a fost cumpărat de ., iar cel marca Komatsu este cumpărat din I. și figurează pe numele său. La finalul declarației inculpatul a menționat că motivul pentru care a solicitat confecționarea plăcuțelor de identificare a fost acela c,a după închirierea utilajelor către terțe persoane, acestea să poată fi identificate, coroborat cu faptul că i se cereau de către firmele care închiriau caracteristicile utilajului care rezultau din conținutul plăcuței de identificare (fila 166 vol. I dosar urmărire penală).

În cursul judecății, inculpatul a declarat că obișnuia să aducă din străinătate diferite utilaje care nu aveau plăcuțe de identificare și a comandat plăcuțele prin intermediul numitului M. I. indicând datele reale ale utilajelor. Inculpatul a menționat că a primit de la M. I. plăcuțele și a aflat doar de la organele de poliție că O. G. C. a avut legătură cu confecționarea lor. De asemenea acesta a menționat că a dobândit în mod legal cele trei utilaje (fila 197-198 vol. I dosarul instanței).

În privința plăcuței constructor cu . H50290, an fabricație 2007, montată pe vehiculul marca Komatsu model WA250 în rechizitoriu s-a arătat că aceeași . șasiu este înregistrată și pe un utilaj marca Komatsu aflat în proprietatea ., achiziționat de această societate în anul 2005, aspect care rezultă din adresa emisă în data de 04 martie 2010 (fila 294 vol. III dosar urmărire penală). S-a apreciat că atâta timp cât plăcuța de identificare ridicată de pe utilajul inculpatului conține mențiunea anului de fabricație 2007, . fiind alocată utilajului achiziționat în anul 2005 de ., rezultă că este vorba despre două utilaje diferite, cu an de fabricație distinct, inculpatul aplicând plăcuța cu date false deoarece intenționa să comercializeze vehiculul prin inducerea în eroare a cumpărătorului cu privire la anul de fabricație și să obțină în acest mod un folos material injust.

În cursul urmăririi penale s-a solicitat de către inculpat prin apărător întocmirea unei adrese către . București prin care să se comunice dacă poate exista aceeași . identificare pe două utilaje de tip constructiv diferit și efectuarea unei adrese către . prin care să comunice configurația utilajului pe care îl dețin cu .. Cererile în probațiune sub acest aspect au fost admise în cursul judecății.

Din adresa întocmită de . în data de 02 septembrie 2010 rezultă că utilajul încărcător frontal Komatsu a fost achiziționat în data de 08 aprilie 2005 de la . SRL, datele de identificare fiind: WA 320 încărcător frontal ., PC 210 LC – 7K excavator pe șenile, ._, cu cupa de excavare 1,16 M3 (fila 45 vol. II dosar instanță).

În data de 05 august 2010 s-a comunicat din partea . răspunsul cu privire la datele solicitate de instanță, respectiv: dacă este posibil ca două utilaje marca Komatsu de tip constructiv să aibă aceeași . identificare; dacă este posibil ca . o parte din . fie identică la două utilaje de tip constructiv diferit. S-au menționat în cuprinsul adresei două aspecte: utilajele de tip Komatsu prezintă două tipuri de numere de identificare: . identificare (serial number) și numărul de identificare (product identification number); referitor la posibilitatea ca . parte din . utilaj să fie identică la două utilaje de tip constructiv diferit, din răspunsul comunicat de producătorul Komatsu reiese că . se regăsește la mai multe utilaje Komatsu tipuri constructive diferite; s-a menționat de asemenea că . se regăsește la echipamentul WA 250 (fila 363 vol. I dosar instanță).

Coroborând datele furnizate de cele două societăți comerciale cu datele care se regăsesc pe plăcuța de identificare ridicată de pe utilajul găsit de organele de poliție în curtea firmei inculpatului, instanța apreciază că nu se poate reține faptul că . inscripționată pe plăcuța confecționată de . aparține utilajului achiziționat de .. Utilajul marca Komatsu achiziționat de această societate este model WA 320 ., iar utilajul marca Komatsu găsit în posesia inculpatului este model WA 250; s-a comunicat de către . că . se regăsește la echipamentul WA 250. Astfel, a rezultat fără dubii că . se poate regăsi la mai multe utilaje Komatsu tipuri constructive diferite.

Inculpatul a depus în cursul judecății copiile facturilor de achiziție a celor trei utilaje de pe care au fost ridicate plăcuțele respective (au fost prezentate instanței originalele facturilor aspect consemnat în încheierea de ședință din data de 26 august 2010 – fila 25 verso vol. II dosar instanță). Din analiza acestor înscrisuri rezultă următoarele: în data de 08 ianuarie 2009 . a achiziționat utilajul New Holland, ._ – fila 9 vol. II; încărcătorul marca Komatsu WA 250 . identificare H50290 i-a fost livrat inculpatului C. I. A. de către Raso Pietro SRL prin intermediul transportatorului . SRL – fila 12 vol. II; compactorul HAMM seria_ a fost achiziționat în data de 03 iunie 2009 de la . SRL – fila 13 vol. II și fila 21 vol. I dosarul instanței.

Instanța a constatat că seriile șasiu ale celor trei utilaje menționate în actele de proveniență depuse de inculpat (cu privire la care nu a fost constatat caracterul fals), au fost trecute pe cele trei plăcuțe de identificare confecționate artizanal de către .. Având în vedere că nu s-a constatat prin mijloacele de probă caracterul fals al datelor înscrise în cuprinsul plăcuțelor, instanța apreciază că nu se poate reține săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal. Simpla confecționare a plăcuțelor în conținutul cărora sunt inserate date corespunzătoare nu constituie o acțiune de falsificare în sensul prevăzut de art. 290 Codul penal, chiar dacă plăcuța respectivă nu este cea originală, aplicată pe utilaj de producătorul acestuia. Din aceste motive, instanța constată că în privința săvârșirii infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prezumția de nevinovăție a inculpatului nu a fost răsturnată și în baza art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală., raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală va dispune achitarea inculpatului C. I. A..

Instanța a constatat că în rechizitoriu s-a apreciat că la încadrarea juridică a acestei infracțiuni că sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. a Codul penal. Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere prin sentința penală nr. 594/14 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor. Perioada infracțională reținută în rechizitoriu cuprinsă în intervalul februarie-martie 2009 în care ar fi fost folosite plăcuțele false, se situează anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, condiții în care nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 37 lit. a Codul penal. Chiar dacă urmează a fi dispusă o soluție de achitare a inculpatului, pentru acuratețe juridică, instanța va dispune în temeiul art. 334 din Codul de procedură penală schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de uz de fals pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. I. A. din infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal, în infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

În privința inculpatului O. G. – C., instanța a constatat că mijloacele de probă administrate în ambele faze procesuale nu confirmă decât săvârșirea unui singur act material de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, cu referire la determinarea reprezentanților . care au acționat fără vinovăție să confecționeze plăcuța de identificare pentru utilajul marca Volvo, care conținea date false pentru motivele expuse anterior.

În privința celorlalte plăcuțe de identificare nu s-a constatat caracterul fals al datelor inserate, aspect valabil atât referitor la cele trei plăcuțe ridicate de pe utilajele inculpatului C., cât și referitor la celelalte 28 de plăcuțe comandate de inculpat. În privința celor 28 de plăcute cu datele expuse în listingurile depuse la dosar nu a rezultat nici faptul că acestea au fost folosite efectiv prin aplicarea lor pe anumite utilaje, nefiind suficientă presupunerea că inculpatul O. le-a montat pe utilaje sau le-a încredințat altor persoane spre a fi folosite în același fel. Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată presupune folosirea înscrisului falsificat sau încredințarea acestuia spre folosire unei alte persoane în scopul producerii de consecințe juridice. Aceste aspecte (referitoare la caracterul fals și la folosirea plăcuțelor sau încredințarea spre folosire) nu reies din mijloacele de probă administrate, situație în care nu se poate reține vinovăția inculpatului în săvârșirea participației improprii la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în privința celor 32 de plăcuțe comandate reprezentanților .; vinovăția sa este cert dovedită doar în privința comandării plăcuței găsite pe utilajul Volvo . posesia .. Din aceste motive instanța îl va condamna pe inculpatul O. G. C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 Codul penal, raportat la art. 290 alin. 1 Codul penal – un singur act material, restul actelor fiind înlăturate din conținutul infracțiunii în formă continuată în absența mijloacelor de probă care să confirme vinovăția inculpatului.

În data de 2 iunie 2009 partea vătămată . a formulat o plângere penală prin care a solicitat identificarea persoanelor care și-au însușit în data de 23.09.2008 excavatorul marca Komatsu_ -8 cu nr. de identificare KMTPC180E55K52186, care a fost identificat pe teritoriul României în baza traseului confirmat de aparatul GPS cu care era dotat. În baza informațiilor furnizate de sistemul GPS, utilajul a fost găsit în . inculpatului C. I. D. fiind ridicat în data de 22.07.2009 și depozitat la IPJ Cluj.

Din actele dosarului rezultă că utilajul a fost achiziționat de partea vătămată în baza unul contract de leasing încheiat cu firma Deutche L. Operativo SRL I. cu suma de 131.996 euro, fiind închiriat societății Falara SNC din I.. Această firmă a subînchiriat la rândul ei utilajul firmei ME G.Scavi S. din posesia căreia a fost sustras în data de 23.09.2008. Inițial au fost sesizate autoritățile italiene despre sustragerea utilajului de către numitul Migale D. Alessandro care a depus o plângere penală sesizând faptul că, în perioada 24-29.09.2008 persoane necunoscute i-au sustras din loc. Sesto Giovanni Via Manin excavatorul_ -8 cu nr. de identificare KMTPC180E55K52186.

Au fost analizate datele stocate de sistemul GPS și a rezultat că utilajul a fost deplasat din apropierea localității Sesto Giovanni Via Manin în data de 23.09.2008, la ora 1.22, continuându-și deplasarea în aceeași noapte spre granița Italiei cu Slovenia, după care a intrat în Ungaria îndreptându-se spre frontiera cu România. A rezultat că utilajul a intrat în România în data de 24.09.2008 orele 19.00 și și-a continuat deplasarea spre loc. Viișoara unde a ajuns în data de 25.09.2008 orele 7.32 (filele 33-46 vol. IV dosarul de urmărire penală).

Inculpatul C. I. A. a fost audiat în legătură cu modul în care a dobândit utilajul și a declarat că l-a cumpărat în data de 29.09.2008 de la inculpatul Nașca G. G. în baza unui contract de vânzare-cumpărare pe care l-a depus în copie la dosar (fila 75 vol. IV dosarul de urmărire penală). Inculpatul a arătat că numitul Nașca G. G. i-a lăsat actul de proveniență al utilajului, respectiv contractul din care rezulta că acesta a cumpărat bunul de la firma Moter SNC, depunând copia contractului la dosar. Inculpatul a susținut că a fost contactat telefonic în luna septembrie 2008 de inculpatul Nașca G. G. care i-a propus să cumpere un utilaj marca Komatsu cu suma de 75.000 euro și pentru că avea nevoie la firmă de un astfel de utilaj a fost de acord să-l cumpere, acesta fiindu-i adus de o firmă de transport din Oradea. Inculpatul a susținut că transportatorul i-a lăsat cu ocazia predării utilajului CM R-ul și contractul de vânzare-cumpărare dintre firma Moter și Nașca G. G. în limba italiană. Inculpatul a arătat că i-a achitat suma de 75.000 euro personal inculpatului Nașca G. G. în data de 29.09.2008, cu ocazia semnării contractului de vânzare-cumpărare și a susținut că nu cunoștea faptul că utilajul provenea din furt (filele 108-110 vol. IV dosarul de urmărire penală).

În data de 11.02.2010 a fost audiat inculpatul Nașca G. G. care a confirmat aspectele declarate de inculpatul C. I. G. cu privire la faptul că utilajul a fost cumpărat de el de la . data de 15.09.2008, cu suma de 65.000 euro pe care a susținut că a achitat-o în numerar, provenind din economiile pe care le-a făcut muncind în Spania. Inculpatul a declarat că utilajul a fost găsit de numitul I. D. care a fost de față la încheierea contractului și care a rezolvat transportul bunului din I. în România până în localitatea Viișoara. Inculpatul a menționat că în data de 29.09.2008 s-a întâlnit cu inculpatul C. I. A. și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare privind utilajul Komatsu pentru suma de 75.000 euro, pe care a primit-o în aceeași zi. Inculpatul a declarat că ulterior a fost contactat telefonic de C. I. A. care i-a spus că are probleme cu utilajul și care i-a cerut banii înapoi (filele 102-103 vol. IV dosarul de urmărire penală).

Cu ocazia finalizării cercetărilor, cei doi inculpați au revenit asupra declarațiilor și au oferit o nouă variantă a modului în care inculpatul C. I. A. a intrat în posesia utilajului marca Komatsu. Inculpatul C. a susținut că nu l-a achiziționat de la Nașca G., ci de la o altă persoană din I. cu numele M., prin intermediul numitului I. D.. Inculpatul a declarat că i-a trimis lui I. D. suma de 75.000 euro și i-a cerut să întocmească un contract de vânzare-cumpărare cu Nașca G. G., întrucât el nu putea să îl achiziționeze în calitate de persoană fizică și apoi să îl înstrăineze la firmă. Inculpatul a arătat că din același considerent a încheiat și în România contractul de vânzare-cumpărare cu Nașca G. G., precizând că acesta nu a achitat nici o sumă de bani pentru achiziționarea utilajului (filele 164-168 vol. I dosarul instanței). Inculpatul a declarat aceleași aspecte cu ocazia audierii în cursul judecății la termenul din data de 27 mai 2010 (fila 196 vol. I dosarul instanței).

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul Nașca G. G. a arătat că nu își menține declarațiile anterioare și că în realitate nu el a fost cel care a achiziționat din I. utilajul marca Komatsu și nici nu s-a deplasat în cursul lunii septembrie 2008 în România pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare cu inculpatul C. I. A.. Inculpatul Nașca a menționat că a declarat altceva, inițial doar pentru a-l ajuta pe C. I.-A. care în cursul anului 2008 l-a contactat telefonic și l-a întrebat dacă poate să treacă pe numele lui un utilaj, lucru cu care a fost de acord. Inculpatul a menționat că la acel moment nu deținea suma de 65.000 euro pentru a cumpăra excavatorul. In cursul judecății inculpatul și-a menținut poziția exprimată cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (fila 194 vol. I dosarul instanței).

Analizând conținutul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între societatea Moter SNC în calitate de vânzător și Nașca G. G. în calitate de cumpărător rezultă că acesta a fost întocmit pro causa, din actele depuse la dosar rezultând fără dubiu că utilajul a intrat în proprietatea . data de 24.09.2007 în baza contractului de leasing, fiind subînchiriat în data de 9.09.2008 firmei MG Scavi S. din I.. Astfel utilajul nu s-a aflat nici un moment în posesia firmei Moter SNC. Din conținutul plângerii penale depuse la autoritățile italiene coroborat cu traseul dat de sistemul GPS rezultă că utilajul s-a aflat în posesia societății MG Scavi S. din I. până la data de 23.09.2008, când și-a început deplasarea spre România. În aceste condiții data inserată în contractul încheiat cu inculpatul Nașca G. G., respectiv 15.09.2008 reprezentând data la care acesta a intrat în posesia utilajului, apare ca fiind falsă, întrucât la acel moment vehiculul se afla în posesia utilizatorului de drept.

De altfel, din declarațiile celor doi inculpați date la finalul cercetărilor și în cursul judecății rezultă caracterul fictiv al contractului respectiv și al contractului încheiat între inculpații C. I. A. și Nașca G. G. în data de 29.09.2008.

Din adresa transmisă de Punctul de Contact Oradea din cadrul IGPF rezultă că societatea prin intermediul căreia inculpatul C. a declarat că a fost efectuat în cursul lunii septembrie 2008 transportul utilajului din I. în România a fost închisă în data de 31.08.2008 și nu avea posibilitatea legală de a efectua transportul utilajului în luna septembrie (fila 9 vol. IV dosarul de urmărire penală).

Deși inculpatul C. I. A. a susținut că nu a cunoscut proveniența utilajului, instanța apreciază că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă în mod cert faptul că inculpatul a cunoscut că utilajul provine din furt. Nu există suficiente elemente care să conducă la concluzia certă că autorii au avut anterior sustragerii o înțelegere cu inculpatul pentru a reține participația acestuia în calitate de complice, însă rezultă fără dubiu că inculpatul a acționat în calitate de tăinuitor. Acesta a apelat la inculpatul Nașca G. G. căruia i-a cerut să accepte întocmirea contractului de vânzare-cumpărare fictiv pe numele său pentru a asigura transportul utilajului din I. în România. În măsura în care proveniența utilajului era legală, inculpatul C. I. A. nu avea vreun motiv să procedeze în acest mod și să încheie un alt contrat fictiv între el și inculpatul Nașca în data de 29.09.2008. Faptul că inculpatul cunoștea proveniența suspectă a bunului rezultă și din conținutul convorbirilor telefonice redate în procesele verbale existente la dosar; astfel, din cuprinsul acestora reiese că în data de 22 iulie 2007, după ce utilajul a fost ridicat de organele de poliție, inculpatul a discutat cu o persoană căreia i-a spus că a uitat să demonteze GPS-ul de pe utilaj (fila 86 vol. VI dosar urmărire penală).

În privința încadrării juridice a faptei săvârșite din inculpatul C. I. A. referitor la acest camion, așa cum s-a menționat la punctul 3 din starea de fapt, în rechizitoriu apar anumite inadvertențe. Pe de o parte s-a reținut că inculpatul a acordat ajutor autorilor furtului utilajului, în sensul că l-a primit în posesia sa la scurt timp după sustragere, în scopul comercializării ulterioare fiind complice la săvârșirea actului material de sustragere. Acest aspect reiese din expunerea de la secțiunea „În drept” pct. 3 paragraful 1, în sarcina acestuia fiind reținută săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat în formă continuată, compusă din trei acte materiale de complicitate, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, e, alin. 4 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal. Pe de altă parte în cadrul punctului 3 al stării de fapt expuse în rechizitoriu (după ce se expune situația referitoare la plăcuțele de identificare) s-a menționat că față de inculpat a fost începută urmărirea penală inițial pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire în privința faptei având ca obiect utilajul Volvo .> raportat la faptul că pe parcursul cercetărilor s-a constatat că din posesia inculpatului mai fuseseră ridicate anterior încă un utilaj Komatsu și un vehicul marca Iveco, sustrase de pe teritoriul Italiei în cursul anilor 2008-2009, „în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, apreciindu-se că activitatea de tăinuire repetată a bunurilor sustrase realizează existența unor acte consecutive de complicitate, deoarece autorii la infracțiunea de furt calificat au acționat la momentul sustragerii, fiind convinși de ajutorul tăinuitorului, acesta fiind dispus să primească în posesia sa bunurile sustrase pentru a le comercializa”.

Din cele două paragrafe expuse rezultă astfel că în rechizitoriu s-a apreciat fie că inculpatul a acționat în calitate de complice, ceea ce ar fi impus stabilirea prin mijloace de probă că a existat o promisiune anterioară de tăinuire a bunului, fie că a acționat în calitate de tăinuitor, prin aceea că a primit bunuri fiind conștient de faptul că ele provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în scopul comercializării acestora.

Instanța a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat compusă din acte repetate de tăinuire, atâta timp cât nu a fost stabilită identitatea autorilor celor trei acte de sustragere (având ca obiect utilajul marca Volvo, escavatorul marca Komatsu și camionul marca Iveco), pentru a rezulta pe de o parte că toate vehiculele au fost sustrase de aceeași autori și pe de altă parte că între aceștia și inculpatul C. I. A. s-a stabilit o legătură, autorii fiind încurajați să sustragă bunurile prin prisma ajutorului ce urma a fi acordat în valorificarea bunurilor. Este adevărat că în literatura de specialitate și în practica judiciară, confirmată și de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite nr. 2/2008 s-a stabilit că actele repetate de tăinuire pot deveni acte de complicitate, însă trebuie dovedită legătura dintre autori și tăinuitor, care prin conduita sa repetată de tăinuitor întărește rezoluția infracțională a autorilor și contribuie în acest fel la săvârșirea actelor de sustragere. În prezenta cauză nu a fost stabilită identitatea autorilor actelor de sustragere, nu se cunoaște dacă aceleași persoane au sustras cele trei vehicule, nu a rezultat legătura dintre acestea și inculpatul C. I. A., pentru a se reține infracțiunea de complicitate la furt calificat în formă continuată prin acte repetate de tăinuire. Din conținutul deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă de asemenea că în sarcina persoanei care tăinuiește bunuri se poate reține o infracțiune de tăinuire în concurs cu infracțiunea de complicitate la furt calificat, fără a putea fi reținută direct complicitatea la furt care se conturează după săvârșirea primului act de tăinuire.

Din aceste motive, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. I. A. din infracțiunea de furt calificat în formă continuată, compusă din trei acte materiale de complicitate, prevăzută de art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, e, alin. 4 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal, a art. 37 lit. a Codul penal în trei infracțiuni de tăinuire prevăzute de art. 221 Codul penal, art. 221 Codul penal și art. 221 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal și art. 33 lit. a Codul penal. Motivele expuse anterior sunt valabile pentru cele trei acte materiale reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, dintre care două au fost expuse la punctele 3 și 4 din prezenta stare de fapt, iar al treilea urmează a fi expus la punctul 5 fără a se reitera discuția referitoare la schimbarea încadrării juridice.

În sarcina inculpatului Nașca G. G. în rechizitoriu a fost reținută săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 Codul penal, raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, alin. 4 Codul penal, faptă constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2008, în baza unei înțelegeri cu autorii sustragerii utilajului marca Komatsu cu ., proprietatea părții vătămate ., furat de pe teritoriul Italiei la data de 23.09.2008, a ajutat la transportul acestui utilaj de pe teritoriul Italiei în România, încheind în acest sens înscrisuri care atestau în mod nereal calitatea sa de deținător legal și predându-l inculpatului C. I. A. în vederea comercializării, cauzând un prejudiciu în valoare de 131.996 euro, echivalentul a 530.623 lei. În cuprinsul actului de sesizare nu s-a făcut trimitere la mijloacele de probă în baza cărora rezultă că inculpatul Nașca G. a avut o înțelegere cu autorii sustragerii, care de altfel nu au fost identificați de organele de urmărire penală. În absența probelor care să confirme acest aspect, reținerea înțelegerii dintre inculpat și autorii sustragerii nu reprezintă decât o presupunere a organului de urmărire penală.

Din declarațiile inculpatului Nașca G. date cu ocazia prezentării materialului de urmărire și în cursul judecății reiese că a fost contactat telefonic în cursul anului 2008 de inculpatul C. I. A. care l-a întrebat dacă poate trece pe numele său un vehicul marca Komatsu, menționând că nu vrea să-l treacă pe firma sa. Inculpatul a declarat că a comunicat datele sale telefonic lui C. I. A. și i-a spus că le poate folosi doar dacă nu este vreo problemă cu utilajul și, după ce a fost asigurat că nu este vreo problemă, a fost de acord cu propunerea lui. Inculpatul a menționat că după o anumită perioadă a venit în România și inculpatul i-a arătat un contract de vânzare – cumpărare din care rezulta că el este cumpărător. Inculpatul a menționat că nu a avut vreo contribuție la transportul utilajului în România și că în momentul în care a semnat contractul nu l-a întrebat pe inculpatul C. de ce a trecut utilajul pe numele său (fila 194 vol. I dosarul instanței). Aspectele declarate de inculpatul Nașca G. G. au fost confirmate de inculpatul C. I. A. cu ocazia audierii în cursul judecății (fila 196 vol. I dosarul instanței).

Astfel, ceea ce rezultă cu certitudine din probele administrate este faptul că inculpatul Nașca G. G. și-a dat acordul telefonic în cursul anului 2008 pentru ca inculpatul C. I. A. să treacă un utilaj marca Komatsu pe numele său. Instanța apreciază că raportat la această faptă nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea complicității la infracțiunea de furt calificat, nefiind stabilită nicio legătură între acesta și autorii furtului. Același aspect a rezultat și în privința inculpatului C. I. A., instanța dispunând schimbarea încadrării juridice a infracțiunii, inclusiv în privința faptei referitoare la utilajul marca Komatsu, în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal.

Raportat la schimbarea de încadrare efectuată în privința inculpatului C. I. A., cu ocazia acordării cuvântului în dezbateri judiciare, instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Nașca G. G. în complicitate la infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 26 Codul penal, raportat la art. 221 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal.

Instanța a dispus în temeiul art. 334 din Codul de procedură penală schimbarea încadrării juridice în sensul arătat, urmând a se analiza dacă fapta inculpatului Nașca G. G. întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, pentru a se putea pronunța o hotărâre de condamnare.

În privința faptei având ca obiect utilajul marca Komatsu în sarcina inculpatului C. I. A. instanța urmează a reține săvârșirea infracțiunii de tăinuire, rezultând din mijloacele de probă administrate că acesta cunoștea proveniența ilicită a bunului (motivele fiind expuse anterior).

Pentru a se reține vinovăția inculpatului Nașca G. G. în săvârșirea complicității la infracțiunea de tăinuire este necesar să rezulte din mijloacele de probă că acesta a cunoscut în momentul în care și-a dat acceptul pentru trecerea pe numele său a utilajului că bunul provine din furt și că în acest fel contribuia la săvârșirea infracțiunii de tăinuire de către inculpatul C. I. A., în forma înlesnirii dobândirii bunului. Instanța constată că probele administrate în cauză nu relevă fără dubiu acest aspect, cu atât mai mult cu cât din declarațiile inculpaților rezultă că inculpatul Nașca G. G. și-a dat acordul telefonic, văzând înscrisul întocmit în numele său doar după ce a venit în România și i-a fost arătat de inculpatul C. I. A.. Este puțin probabil ca în cadrul discuției telefonice inculpatul C. I. A. să-i fi comunicat inculpatului amănunte în legătură cu proveniența acelui utilaj.

Martora U. A. (prietena inculpatului Nașca G. G. audiată la termenul de judecată din data de 21 octombrie 2010 – fila 226 vol. II dosarul instanței) a declarat că partenerul său s-a aflat în Spania în perioada septembrie 2008 – iulie 2009, ocupându-se de îngrijirea sa deoarece în data de 13 septembrie 2008 ea a fost victima unui accident în urma căruia a fost internată în spital 5 luni. A fost depus la dosar copia înscrisului din care rezultă că inculpatul Nașca G. G. a fost desemnat de Primăria Comunei Viișoara în mod oficial ca asistentul personal al martorei U. A. care este încadrată în gradul de handicap grav, fiind în scaun cu rotile.

Chiar dacă s-ar aprecia că declarația acestei martore nu este suficientă pentru a se reține că cei doi inculpați nu s-au întâlnit înainte de încheierea contractului, trebuie menționat că în cuprinsul acestuia se face mențiunea că a fost încheiat în data de 15 septembrie 2008, dată anterioară celei la care a fost sustras utilajul aflat în posesia reprezentanților MG Scavi S. până în data de 23.09.2008, așa cum rezultă din traseul dat de sistemul GPS al utilajului.

Pentru motivele expuse anterior, instanța a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul Nașca G. G. nu întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de tăinuire, sub aspectul laturii subiective, nefiind dovedit faptul că a acceptat să-i acorde ajutor inculpatului C. I. A. în dobândirea utilajului marca Komatsu, având reprezentarea că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Pentru aceste motive, instanța a dispus achitarea inculpatului Nașca G. G. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 26 Codul penal, raportat la art. 221 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal.

Dispozițiile art. 37 lit. b Codul penal au fost reținute pentru acuratețe juridică cu ocazia schimbării încadrării juridice, având în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 565/22.09.2004 pronunțată de Judecătoria T. definitivă prin decizia penală nr. 491/06.12.2004 a Tribunalului Cluj; pedeapsa a fost executată în perioada 04.02.2005 – 20.04.2007, inculpatul fiind liberat condiționat cu rest de pedeapsă de 471 zile închisoare împlinit până în luna septembrie 2008 când s-a apreciat în actul de sesizare că ar fi fost săvârșită infracțiunea.

În data de 26.02.2009 autoritățile italiene au fost sesizate de numitul L. M. P. cu privire la faptul că în aceeași zi între orele 1155 – 1310 i-a fost sustras camionul marca IVECO Magirus cu nr. de înmatriculare DN 416 MP, caroserie Casone nr. prelată WJMJ4CTS40C196201 (filele 17-18 vol. V dosarul de urmărire penală). În data de 24.06.2009 organele de poliție au identificat vehiculul în posesia inculpatului C. I. A. pe raza loc. Viișoara.

Pentru justificarea calității de utilizator legal inculpatul a depus la dosar un înscris în limba italiană întocmit de cetățeanul italian L. M. P., precum și talonul în original. Din traducerea înscrisului rezultă că numitul L. îl autorizează pe numitul V. L. să conducă autovehiculul marca IVECO Eurotech 450 cu nr. de înmatriculare DN 416 MP, până în loc. Viișoara în numele . până la data de 12.08.2008 conform acordului de închiriere (filele 21-22 vol. V dosarul de urmărire penală).

Din traducerea certificatului de înmatriculare depus la dosar de către inculpatul C. I. A. a rezultat că acesta aparține unui vehicul marca IVECO Magirus A41OT/E4/Colombo cu nr. de înmatriculare DN 416 MP, nr. de identificare WJMJ4CTS40C196201, cu următoarele caracteristici: autocar de transport marfă caroseria închisă, 4 uși, proprietar fiind societatea S. G. SPA I., iar utilizator L. M. P. (filele 23-26 vol. V dosarul de urmărire penală).

Cu ocazia audierii, inculpatul C. I. A. a declarat că a fost contactat în toamna anului 2008 de numitul I. D. care i-a spus că o firmă din I. vinde un autocamion și s-a hotărât să-l cumpere cu suma de 60.000 sau 70.000 euro. Inculpatul a arătat că știa că proprietarul autocamionului era o societate de leasing, iar firma care vroia să vândă era firma utilizatoare. Inculpatul a menționat că a aflat de la I. D. că trebuie să achite un avans de 20.000 euro firmei care avea în posesie autobasculanta, urmând să plătească diferența în momentul în care primea factura de la acea firmă. Inculpatul a susținut că la începutul lunii noiembrie 2008 autobasculanta marca IVECO i-a fost adusă de numitul V. L. și a parcat-o în curtea firmei pe care o administrează, fiindu-i înmânat talonul în original și autorizarea din partea numitului L. M. P.. Inculpatul a arătat că nu a primit factură pentru banii achitați în avans și din acest motiv nu a plătit diferența de preț, iar pentru a putea folosi autobasculanta i-a fost trimis un înscris de numitul L. M. P. prin care acesta autoriza deplasarea și folosirea vehiculului până în data de 12.08.2009. În cursul lunii ianuarie 2009 a fost înștiințat de I. D. că italianul nu a putut transfera vehiculul pe firma sa și i-a cerut să-i trimită autobasculanta în I.. Inculpatul a declarat că i-a cerut italianului să-i restituie cei 20.000 euro, după care îi va trimite mașina. Ulterior a fost anunțat de I. D. că cetățeanul italian intenționează să reclame ca furată mașina dacă nu i-o restituie. Inculpatul a menționat că a utilizat autocamionul deoarece avea un document de la cetățeanul italian care îi permitea să îl folosească până în data de 12.08.2009 (filele 49-50 vol. V dosarul de urmărire penală.).

În cursul judecății inculpatul a declarat aceleași aspecte și a menționat că după ce a primit autocamionul l-a închiriat unei societăți din Slobozia pentru efectuarea de lucrări la autostrada Transilvania. Inculpatul a menționat că utilajul a fost ridicat de organele de poliție pentru că nu avea acte legale de proveniență, recunoscând că nu a semnat niciun act cu L. M. P., fiind doar în posesia autorizației de transport. Acesta a arătat că pe caroseria mașinii era înscrisă mențiunea IVECO Euro Traker 450, iar pe autorizația de transport Eurotec 450, aspect pe care nu l-a observat și despre care a afirmat că este o greșeală a lui L. M. P. deoarece . șasiu și numărul de înmatriculare corespunde. Inculpatul a menționat că a apelat la șoferul V. L. pentru transportul basculantei pentru că acesta deținea o cartelă pentru tahograf electronic și în acest fel se poate dovedi faptul că mașina a ajuns în România în anul 2008 și nu în anul 2009 când a fost declarată ca furată (filele 196-197 vol. I dosarul instanței).

În cursul judecății s-a procedat la audierea prin videoconferință a părții vătămate L. M. Paquale la termenul de judecată din data de 25.11.2010. Partea vătămată a menționat că nu cunoaște vreo persoană cu numele V. L. sau C. I. și că nu a închiriat camionul marca IVECO în cursul anului 2008. Partea vătămată a susținut că autocamionul a rămas în posesia sa din momentul dobândirii și până în luna februarie 2009, când i-a fost sustras de pe o stradă din apropierea locuinței sale din Milano. Partea vătămată a menționat că vehiculul nu putea fi în România în toamna anului 2008 pentru că era în posesia sa și nu a autorizat niciodată pe cineva să-l conducă din I. în România. Partea vătămată a susținut că poate să facă dovada faptului că a folosit camionul din toamna anului 2008 până la data furtului pe șantierele din Milano. De asemenea partea vătămată a declarat că dorește să-și recupereze camionul pentru că este al său și că nu cunoaște nimic despre societatea S. G. SPA (fila 350 vol. II dosarul instanței).

Raportat la susținerea inculpatului C. I. A. referitoare la momentul intrării în țară a autocamionului marca IVECO instanța a încuviințat cererea în probațiune a acestuia referitoare la citirea datelor înregistrate de aparatul tahograf al camionului. În acest sens au fost solicitate relații de la Autoritatea Rutieră Română care a comunicat instanței tipurile de informații stocate de acest aparat și de cardul șoferului, durata de timp pentru care se stochează informațiile și instituțiile abilitate să efectueze citirea datelor (filele 404-405 vol. I dosarul instanței)

Din adresa emisă de ARR Agenția Cluj rezultă că, în data de 21.12.2010, între orele 1200 – 1315 s-a procedat la citirea datelor stocate pe tahograful digital montat pe utilajul IVECO Magirus cu ajutorul programului TACHOSCAN 1.9. Din prelucrarea datelor a rezultat că numitul L. M. P. a condus pentru ultima oară autocamionul în data de 30.10.2008, retrăgându-și cadrul din tahograf la orele 1710. Autovehiculul a stat nemișcat până în data de 03.11.2008 când numitul V. L. a introdus în tahograf un card emis în afara României și s-a deplasat cu autocamionul purtând nr. de înmatriculare DM859 SA pe o distanță de 1533 km până în data de 5.11.2008. În aceeași zi de 05.11.2008 numitul V. L. a introdus și a retras cardul respectiv din tahograf, autocamionul redobândind numărul de înmatriculare inițial. A rezultat că în intervalul 5-9.11.2008 mașina a rămas nemișcată, iar din data de 9.11.2008 autocamionul a fost condus fără card aproximativ 7000 km până la data de 24.09.2009 (filele 466-480 vol. III dosarul instanței).

Instanța a solicitat ARR relații referitoare la datele consemnate în răspunsul comunicat în special cu privire la înregistrarea unui alt număr de autocamion în momentul introducerii cadrului de către numitul V. L. (fila 508 vol. III dosarul instanței). Din răspunsul comunicat în data de 01.02.2011 reiese că datele din tahograf pot fi modificate cu ajutorul unui card de service livrat la cerere și după verificări efectuate de unitățile specializate în montarea, calibrarea, întreținerea și repararea tahografelor. Un astfel de card poate fi folosit și la desfășurarea activității de conducere auto. S-a comunicat că din datele descărcate în 21.12.2010 nu a rezultat dacă cardul folosit de numitul V. L. este un card de service și dacă a fost folosit la modificarea numărului de înmatriculare (fila 529 vol. III dosarul instanței).

A fost verificată și susținerea inculpatului C. I. A. referitoare la faptul că autocamionul marca IVECO a fost folosit la efectuarea de lucrări la autostrada Transilvania. Au fost solicitate relații de la . SRL Reno Nevada SUA care a confirmat că autovehiculul marca IVECO Magirus cu nr. de înmatriculare DN 416 MP a fost folosit la efectuarea lucrărilor prin intermediul companiei subcontractoare .. În răspunsul comunicat s-a arătat că nu poate fi indicată cu exactitate perioada folosirii autocamionului, însă s-a menționat că poate fi pusă la dispoziția instanței copia raportului de inspecție a camioanelor care atestă faptul că autovehiculului marca IVECO Magirus cu nr. de înmatriculare DN 416 MP i-a fost efectuată în data de 12.11.2008 inspecția preliminară începerii efectuării activităților de transport. S-a menționat că societatea care a prestat activități de transport pentru Bechtel și care a folosit camionul este . care poate indica cu exactitate perioada folosirii camionului în cauză. A fost depusă copia raportului de inspecție fiscală și copiile fotografiilor efectuate cu ocazia inspecției din data de 12.12.2008 (filele 54-63, 64-73 vol. II dosarul instanței).

În același context au fost audiați martorii T. R. B. și C. M.. Martorul T. R. B. a declarat că a lucrat pe camionul marca IVECO aproximativ 6 luni începând cu luna noiembrie 2008 la solicitarea inculpatului C. I. A., fiind efectuate lucrări la autostradă pe tronsonul T.-Cluj. Martorul a menționat că alimenta camionul la punctul de alimentare din parcare, unde era organizat șantierul sub coordonarea numitului C. M., despre care știa că este șeful de șantier (fila 144 vol. II dosarul instanței). Numitul C. M. a declarat că a lucrat în cadrul . care a început să efectueze lucrări la autostrada Transilvania în luna septembrie 2008, fiind încheiat un contract de sub-antrepriză cu .. Martorul a menționat că a coordonat activitatea de alimentare cu combustibil a mașinilor care lucrau la autostradă și în acel context l-a cunoscut pe T. R. B. care din luna noiembrie 2008 a lucrat pe o basculantă cu numere de I. închiriată de șeful lui de la un bărbat pe nume „A.”. Martorul a confirmat că toate mașinile folosite la efectuarea lucrărilor erau supuse inspecției tehnice și a menționat că, dintre camioanele închiriate de firma ., doar camionul pe care a lucrat T. R. avea număr de înmatriculare străin, restul fiind cu numere de România (fila 145 vol. II dosarul instanței).

Instanța a apreciat că din mijloacele de probă administrate în cursul judecății nu se poate reține vinovăția inculpatului C. I. A. în săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 Codul penal. Motivele pentru care s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul au fost redate la punctul 4 din starea de fapt și nu vor mai fi reluate. Nici în privința acestei fapte nu s-a menționat în mod expres în rechizitoriu în ce ar consta complicitatea inculpatului la săvârșirea sustragerii autocamionului, reținându-se doar că l-a primit la scurt timp în scopul comercializării ulterioare.

Instanța a constatat că în cursul urmăririi penale nu s-a procedat la administrarea vreunui mijloc de probă pentru a se verifica apărările inculpatului. Ar fi fost imperios necesară audierea părții vătămate L. M. P., în condițiile în care inculpatul a depus un înscris în care se consemna faptul că partea vătămată și-a dat acordul ca autocamionul să fie condus din I. în localitatea Viișoara și să fie folosit de .. Audierea părții vătămate în faza de urmărire penală ar fi contribuit la lămurirea încă din această fază procesuală a modului în care camionul a ajuns în țară și ar fi scurtat faza de judecată.

Aspectul cel mai important relevat de mijloacele de probă administrate în cursul judecății este cel referitor la faptul că partea vătămată L. M. P. a formulat plângerea penală în care a susținut că autocamionul a fost sustras în data de 26 februarie 2009, când în realitate vehiculul se afla în România din data de 5 noiembrie 2008, fiind supus inspecției tehnice de către reprezentanții . data de 12 noiembrie 2008. Partea vătămată nu a recunoscut cu ocazia audierii prin videoconferință că a avut o înțelegere cu inculpatul C. I. A. cu privire la vânzarea/închirierea camionului și nici că l-a predat numitului V. L. pentru a fi adus în România. Mai mult partea vătămată a susținut că a folosit camionul pe șantierele din Milano până în ziua premergătoare furtului. Deși i s-a pus în vedere părții vătămate să trimită la dosarul cauzei înscrisuri care să-i confirme susținerile, aceasta nu a dat curs solicitărilor instanței nici până în prezent. Partea vătămată și-a dat acordul pentru citarea telefonică, după care și-a schimbat numărul de telefon și adresa de reședință, fiind efectuate numeroase demersuri pentru a se asigura citarea acesteia pentru termenele ulterioare.

Într-un final și în mod neașteptat, partea vătămată L. M. P. a fost prezent la termenul de judecată din data de 11 iunie 2012 când a precizat că dorește să își mențină declarația inițială dată prin videoconferință și că nu ar mai dori să dea o altă declarație. Raportat la poziția procesuală a părții vătămată apărătorul ales al inculpatului C. I. A. a reiterat solicitarea efectuării în cauză a unei expertize grafoscopice asupra înscrisului depus la dosar de către inculpat din cuprinsul căruia rezultă că L. M. P. ar fi încredințat camionul marca IVECO d-lui V. L. pentru a fi adus în România la sediul firmei inculpatului.

Întrebat fiind dacă îi aparține sau nu semnătura de pe acel înscris (care i-a fost prezentat spre studiere), partea vătămată L. M. P. a arătat că nu a emis el acel document și că semnătura care apare pe cuprinsul înscrisului nu îi aparține. Chestionat fiind cu privire la obligația asumată în cadrul audierii sale prin videoconferință de a comunica la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte că în perioada noiembrie 2008 – februarie 2009 camionul marca IVECO ar fi fost folosit pe șantierul în Milano, partea vătămată a precizată că nu ar avea cunoștință despre faptul că s-ar fi obligat la acest lucru, motiv pentru care nu a depus până la acel moment astfel de înscrisuri la dosarul instanței. În continuare, L. M. P. a declarat că nu cunoaște exact cu ce firme a lucrat în perioada noiembrie 2008 – februarie 2009 și că el crede că a folosit cardul pentru a conduce camionul în perioada de timp reclamată.

În urma comunicării faptului că după citirea datelor stocate pe tahograf rezultă că partea vătămată ar fi condus pentru ultima dată camionul în data de 03.11.2008, după care acesta a fost condus de numitul V. L., L. M. P. a revenit asupra celor declarate cu ocazia audierii prin videoconferință (când a precizat că a condus zilnic camionul până în data de 26.02.2009) și la prezentul termen de judecată, precizând că în perioada noiembrie 2008 – februarie 2009 ar fi fost acasă în Calabria, de unde a revenit în cursul lunii februarie și a lucrat o zi cu camionul, după care acesta a dispărut. Pe perioada cât a lipsit, camionul a fost parcat în locul în care îl lăsa în fiecare seară pe perioada cât a lucrat la Milano, dar nu poate preciza dacă l-ar fi folosit fără acordul său vreo altă persoană în acest timp. Bunul a fost sustras într-o pauză de lucru, fiind luate odată cu acesta și o . înscrisuri și documente reprezentând traseele parcurse în ziua respectivă, cât și cardul șoferului. Partea vătămată a declarat că deține trei rânduri de chei originale, dar pe care nu le poate prezenta instanței de judecată deoarece nu le are asupra sa, însă le va putea trimite la dosar după întoarcerea sa în I..

Partea vătămată a revenit și asupra celor declarate cu ocazia audierii prin videoconferință, când a precizat că nu știa despre societatea S. G. – că ar fi proprietara camionului și că ar fi intervenit în prezentul proces penal, motivând noua poziție procesuală prin faptul că s-ar fi simțit rău în cursul audierii prin videoconferință, situație în care este posibil să fi apărut mai multe inadvertențe între cele declarate la data respectivă și cele declarate în prezent.

În continuare, el a precizat că a cumpărat camionul de la reprezentanța IVECO din I., care a contactat societatea de leasing în vederea finanțării lui L. M. P. și că nu are cunoștință dacă societatea IVECO ar fi plătit vreo sumă de bani societății de leasing.

Având în vedere poziția părții vătămate și modificarea declarațiilor date de către aceasta în fața instanței de judecată (prin intermediul videoconferinței și în mod direct la termenul de judecată la care a fost prezent), s-a revenit asupra expertizei grafoscopice solicitate anterior (când a fost respinsă în lipsa scriptelor de comparație), în acest scop fiind luate de la partea vătămată mai multe probe de scris. Raportat la noua modalitate de scriere și de realizare a semnăturii de către L. M. P. instanța a fost nevoită să-i prezinte spre recunoaștere semnăturile depuse de el pe mai multe acte procesuale (plângere penală din volumul V dosarul de urmărire penală, copia plângerii înregistrate de către partea vătămată la poliția din Lombardia de la fila 11 vol. V dosarul de urmărire penală, formularul de citație aflat la fila 183 vol. II dosarul instanței și înscrisul de la fila 1176 dosarul instanței), semnături cu privire la care acesta a declarat că îi aparțin.

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 197/22.10.2012 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj se concluzionează că semnătura în litigiu de pe înscrisul depus la fila 21 vol. V dosarul de urmărire penală datat la 03.11.2008 a fost executată de către L. M. P. (filele 1322-1327 vol. V dosarul instanței).

Conduita procesuală a părții vătămate vine să confirme aspectele care reies din mijloacele de probă, în sensul că nu a fost de bună-credință în momentul formulării plângerii penale, fiind conștientă că nu mai deținea camionul încă din luna octombrie 2008. Atitudinea părții vătămate se justifică prin aceea că nu avea calitatea de proprietar al camionului, acesta fiind preluat în sistem leasing, condiții în care se impunea acordul societății de leasing pentru ca vehiculul să părăsească teritoriul Italiei. Partea vătămată nu a cerut un astfel de acord și a formulat plângerea penală pentru a crea aparența că bunul a ieșit din posesia sa independent de voința sa, fiind obiectul material al infracțiunii de furt, aspect confirmat inclusiv prin concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 197/2012 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj care întăresc și mai mult convingerea instanței de judecată cu privire la veridicitatea înscrisului semnat de L. M. P. prin care acesta îl autorizează pe numitul V. L. să conducă autovehiculul marca IVECO EUROTECH 450 cu nr. de înmatriculare DN 416 MP până în localitatea Viișoara pentru societatea ., societate căruia i-a închiriat autovehiculul până în data de 12.08.2009.

Instanța a apreciat că este plauzibilă susținerea inculpatului C. I. A. în sensul că i-a achitat părții vătămate o sumă de bani cu titlu de avans și că plângerea penală a fost formulată doar după momentul în care au apărut neînțelegeri dintre cei doi. Este cert că vehiculul a fost condus de partea vătămată pentru ultima oară în data de 30 octombrie 2008, aspect confirmat de citirea datelor din aparatul tahograf, după care camionul a fost condus de numitul V. L., care și-a introdus în tahograf propriul card în data de 3 noiembrie 2008, conducând 1533 km până în data de 5.11.2008, distanță care corespunde distanței dintre Milano și România.

În afara datelor stocate de aparatul tahograf, înscrisurile comunicate de . martorilor T. R. și C. M., confirmă faptul că din data de 12 noiembrie 2008 camionul a fost folosit la lucrările autostrăzii Transilvania.

Față de cele de mai sus, instanța a apreciat că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221 Codul penal, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii: inculpatul a primit autocamionul marca Iveco urmărind să obțină un folos material prin închirierea acestuia, însă nu a rezultat din probele administrate că bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv faptul că a fost obiectul material al unui act de sustragere, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu. Din aceste motive, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală, raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, instanța va dispune achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221 Codul penal.

Autocamionul marca Iveco se află în custodia IPJ Cluj, fiind ridicat de organele de poliție în data de 24.06.2009. La termenul de judecată din data de 4 aprilie 2011 s-a prezentat numitul Dorde S., delegat al ., firmă care a fost împuternicită de societatea de leasing S. G. SPA pentru a depune la dosar actele care fac dovada dreptului de proprietate asupra autocamionului marca IVECO DN 416 MP și pentru a solicita restituirea în natură a acestuia. În cuprinsul cererii s-a menționat că la data comiterii „furtului” autocamionul făcea obiectul unui contract de leasing, proprietar fiind societatea S. G. SPA, iar utilizator L. M. P. și orice tranzacție făcută de cineva având ca obiect autocamionul este frauduloasă, deoarece doar societatea S. G. SPA putea să dispună de acesta (filele 664-677 vol. III dosarul instanței). La dosar a fost depusă copia contractului de leasing dintre societatea S. G. SPA și Coedil Construzioni Generali di L. M. P., încheiat în data de 25 martie 2008 (filele 712-714 vol. III, 1310-1312 vol. V dosarul instanței). A fost depus la dosar și un înscris din care rezultă că autocamionul a fost asigurat pentru răspundere civilă, fără a fi asigurat pentru furt sau incendiu (fila 716 vol. III dosarul instanței).

Instanța a constatat că înscrisurile depuse la dosar relevă în mod cert că societatea S. G. SPA are calitatea de proprietar al autocamionului marca IVECO DN 416 MP și va dispune restituirea bunului acestei societăți, respingând cererea similară formulată de apărătorul inculpatului C. I. A..

IN D.:

1. Fapta inculpatului C. B. I., care în cursul lunii octombrie 2008, la scurt timp după sustragerea buldoexcavatorului marca JCB model 3CXT, proprietatea ., în valoare de 132.386 lei, de către coinculpatul O. G. C., a acordat ajutor autorului sustragerii cu privire la modificarea elementelor de identificare ale utilajului furat pentru a facilita comercializarea ulterioară, procedând la înlăturarea seriei originale de identificare repoansonarea artizanală a unei serii false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Codul penal.

Faptele inculpatului C. B. I., care în cursul lunii decembrie 2009, după momentul sustragerii utilajului marca Volvo ., a acordat ajutor coinculpatului O. G. C., la solicitarea acestuia, fiind de acord să semneze în calitate de martor un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care atestă în mod nelegal achiziționarea acestui utilaj de către coinculpat, cunoscând faptul că utilajul fusese anterior sustras, acționând cu intenția de a-l ajuta pe O. G. C. în justificarea calității fictive de proprietar, concretizată și în depozițiile date în calitate de martor în datele de 07 și 21 ianuarie 2010, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 264 și art. 290 Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal.

La încadrarea juridică a infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și favorizarea infractorului sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. a Codul penal, având în vedere că aceste infracțiuni au fost săvârșite după condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 349/16.04.2009, pronunțată de Judecătoria Cluj-N., definitivă prin neapelare la data de 06 mai 2009. Astfel, raportat la această condamnare inculpatul se afla în luna decembrie 2009, respectiv ianuarie 2010 când a săvârșit cele două infracțiuni în termenul de încercare al suspendării condiționate.

2. Fapta inculpatului C. I. A., care în luna septembrie 2008 a primit escavatorul marca Komatsu cu . K_, despre care știa că provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, fiind sustras de pe teritoriul Italiei în data de 24.09.2008, urmărind obținerea unui folos material constând în folosirea acestuia pentru efectuarea de lucrări și realizarea de venituri în acest mod, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221 Codul penal.

3. Faptele inculpatului K. G. D., care în cursul lunii decembrie 2009, după momentul sustragerii utilajului marca Volvo . B. SRL, i-a acordat ajutor inculpatului O. G. C., fiind de acord să semneze în calitate de martor un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care atesta în mod nelegal achiziționarea acestui utilaj de către coinculpat, acționând cu intenția de a-l ajuta de acesta în justificarea calității fictive de proprietar, concretizată și în depozițiile date în calitate de martor în datele de 07 și 21 ianuarie 2010, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 264 Codul penal și art. 290 Codul penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal.

La încadrarea juridică a infracțiunilor sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. b Codul penal raportat la condamnarea anterioară a inculpatului la o pedeapsă de 1 an 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 221/26.02.2007 pronunțată de Judecătoria G., executată în perioada 10.11._05, 12.07._07, când a fost liberat condiționat cu un rest de 119 zile, împlinit până la data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezentul dosar. Fapta inculpatului O. G. C., care în cursul lunii octombrie 2008, a dobândit utilajul buldoexcavator marca JCB, model 3 CXT, din posesia părții vătămate ., cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de furt, cu privire la care a procedat la „cosmetizarea” acestuia și la înlocuirea plăcuței de identificare originală cu una confecționată artizanal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal.

4. Fapta inculpatului O. G. C. care în cursul lunii octombrie 2008 a dobândit buldoexcavatorul marca JCB model 3CXT, proprietatea părții vătămate ., utilizator ., cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de furt, cu privire la care a procedat la înlocuirea plăcuței de identificare originale cu una confecționată artizanal – cu ajutorul inculpatului C. B. I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal.

Fapta inculpatului O. G. C. care în cursul lunii iunie 2009 a dobândit utilajul marca Volvo . înmatriculare CJ N 626, proprietatea părții vătămate ., cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunii de furt, cu privire la care a procedat la înlocuirea plăcuței de identificare originale cu una confecționată artizanal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal.

Fapta inculpatului O. G. C. care în perioada noiembrie 2008 – septembrie 2009 i-a determinat pe reprezentanții . care au acționat fără vinovăție, să confecționeze plăcuța de identificare pentru utilajul marca Volvo, cu . șian fabricație 2007, care conține date nereale și pe care a aplicat-o pe utilajul marca Volvo pentru a justifica aparența unei proveniențe legale, întrunește elementele constitutive ale participației improprii la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. 2 Codul penal, cu aplicarea art. 290 Codul penal.

Fapta inculpatului O. G. C., care în cursul lunii decembrie 2009, i-a determinat pe inculpații C. B. I., K. G. D. și Ț. C. Ș. să semneze în fals, în calitate de martori, un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care atesta în mod nereal achiziționarea de către acesta de la numitul R. I. - persoană fictivă a utilajului marca Volvo . ., contract care ulterior a fost depus în cauză pentru a justifica calitatea de deținător legal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

5. Fapta inculpatului Ț. C. Ș., care în cursul lunii decembrie 2009, a procedat la semnarea în fals, în calitate de martor, a unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, care atestă în mod nelegal achiziționarea acestui utilaj de către coinculpatul O. G. C., cunoscând faptul că utilajul fusese anterior sustras de către coinculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Codul penal.

În continuare, instanța a constatat că dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 01.04.2010, că la data de 03.10.2011 instanța a rămas în pronunțare pe fondul cauzei, pentru ca la data de 11.10.2011 să repună cauza pe rol în vederea punerii în discuție a schimbării de încadrare juridică a faptei de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul Nașca G. G., situație în care devine aplicabil în cauză principiul legii penale mai favorabile, așa cum a fost consacrat prin decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curții Constituționale.

Având în vedere declarațiile pe care inculpații le-au dat în fața instanței de judecată, aflate la filele 193-196, 368 vol. I dosarul instanței, dar și faptul că inculpatul C. B. I. a fost achitat de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, alin. 4 din Codul penal, instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3201 din Codul de procedură penală cu privire la inculpații C. B. I., K. G. D. și Ț. C. Ș., motiv pentru care va face aplicarea dispozițiilor art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală față de aceștia.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunilor, persoana inculpaților.

În privința inculpatului C. B. I., instanța a reținut că acesta a acordat ajutor în mod repetat inculpatului O. G. C., despre care știa că se ocupă sau că are legătură cu persoane care sustrag utilaje/vehicule de valoare ridicată, facilitându-i acestuia comercializarea ulterioară, prin modificarea seriei originale de identificare. Activitatea infracțională a inculpatului a continuat și după ce acesta a aflat că inculpatul O. G. C. este cercetat de organele de poliție, fiind de acord să confirme autenticitatea contractului de vânzare cumpărare prezentat de acesta din care rezulta în mod nereal că a dobândit utilajul în mod legal. Inculpatul a fost conștient că în acest fel poate îngreuna urmărirea penală, chiar dacă la scurt timp a revenit asupra declarațiilor inițiale. În privința persoanei inculpatului, instanța constată că acesta nu se afla la prima confruntare cu legea penală: pentru primele condamnări menționate în fișa de cazier judiciar se împlinise termenul de reabilitare până la data săvârșirii infracțiunii de favorizare a infractorului în luna octombrie 2008, însă chiar dacă pentru această faptă nu sunt incidente dispozițiile recidivei, rezultă din fișa de cazier judiciar că inculpatul a executat în detenție o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare, aspect care trebuia să-l determine să realizeze importanța adoptării unui comportament corespunzător; ulterior inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare condiționată și deși era conștient că se află în termenul de încercare a continuat activitatea infracțională în lunile decembrie 2009, respectiv ianuarie 2010. Instanța va reține la aplicarea pedepselor și faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, contribuind la aflarea adevărului, fără a reține circumstanțe atenuante în favoarea sa raportat la perseverența infracțională.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului C. B. I. următoarele pedepse: 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 Codul penal (fapta din 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB); 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Codul penal (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 Codul penal.

În temeiul art. 33 lit. a Codul penal instanța a constatat că infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 Codul penal, săvârșită în luna octombrie 2008 este concurentă cu infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 349/16 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj-N..

În temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an 4 luni închisoare aplicată inculpatului C. B. I. prin sentința penală nr. 349/16 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. și în temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal instanța a dispus contopirea pedepsei de 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare rezultând pedeapsa cea mai grea de 1 an 4 luni închisoare.

În temeiul art. 39 alin. 1 Codul penal, raportat la art. 34 lit. b Codul penal s-a contopit pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare cu pedepsele de 9 luni închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin prezenta sentință penală, rezultând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

În temeiul art. 88 Codul penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 21 ianuarie 2010 și până în data de 15.12.2010.

Instanța a constatat că inițial inculpatul a fost arestat preventiv, dar prin încheierea din data de 09 decembrie 2010 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv Cluj-N.. Prin încheierea penală din data de 15 iunie 2011 instanța a dispus în temeiul art. 139 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 136 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală, art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală, art. 1451 din Codul de procedură penală înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara (fila 785-787 vol. IV dosarul instanței).

Instanța a apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea acestei măsuri preventive față de inculpatul C. B. I., motiv pentru care în temeiul art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală s-a dispus revocarea măsurii obligării inculpatului C. B. I. de a nu părăsi țara la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri penale.

2. Pentru inculpatul C. I.-A. instanța a reținut la aplicarea pedepsei că acesta a săvârșit infracțiunea de tăinuire, primind excavatorul marca Komatsu la scurt timp după sustragerea acestuia din posesia deținătorului legal aflat în I.; inculpatul a luat măsurile necesare pentru a se asigura că bunul va ajunge în posesia sa, sens în care a apelat la inculpatul Nașca G. G. și la alte persoane din I., procurând înscrisurile necesare care în cazul unui control de rutină în timpul transportului puteau face dovada provenienței legale a utilajului. Modul de săvârșire a faptei relevă un potențial infracțional destul de ridicat al inculpatului, reieșind că acesta are legături cu persoane aflate în afara teritoriului țării care îi pot facilita dobândirea în mod ilicit a unor bunuri de valoare ridicată, cum a fost și cazul excavatorului marca Komatsu evaluat la suma de 131.996 Euro. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pe parcursul procesului penal, a avut o atitudine oscilantă încă din cursul urmăririi penale oferind diferite explicații referitoare la modul în care a intrat în posesia bunului.

În legătură cu persoana inculpatului, instanța a constatat că la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 25.09.2008 când vehiculul a ajuns în posesia sa, acesta nu era cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat ulterior pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, concurentă cu infracțiunea de tăinuire dedusă judecății în prezentul dosar.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului C. I. A., pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiuni de tăinuire, prevăzută de art. 221 Codul penal, apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 Codul penal

In temeiul art. 33 lit. a Codul penal instanța a constatat că infracțiunea de tăinuire este concurentă cu infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 Codul penal pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere prin sentința penală nr. 594/14 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor.

În temeiul 865 Codul penal, raportat la art. 85 alin. 1 Codul penal instanța a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. I. A. prin sentința penală nr. 594/14 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor și în temeiul art. 85 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal a dispus contopirea pedepsei de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare rezultând pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

Cu privire la stabilirea modalității de executare a pedepsei instanța a avut în vedere natura infracțiunii săvârșite de inculpat care a fost apreciată ca fiind de gravitate destul de ridicată, precum și aspectele referitoare la persoana inculpatului, astfel cum au fost relevate pe parcursul procesului penal și cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj. S-a menționat în referatul de evaluare faptul că inculpatul realizează venituri prin activitatea pe care o desfășoară în cadrul . în care are calitatea de administrator, ocupându-se de cumpărarea de utilaje din țară și străinătate, pe care le repară/îmbunătățește din punct de vedere estetic și le revinde sau le închiriază. Inculpatul a relatat consilierului de probațiune că nu-l interesa proveniența unui bun pe care-l achiziționa, atâta vreme cât putea obține un beneficiu și putea intra în posesia unor documente justificative care relevau aparența de legalitate a provenienței utilajului. S-a constatat că inculpatul s-a aflat în evidența Serviciului de Probațiune fiind condamnat anterior la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere și și-a îndeplinit obligațiile care i-au revenit, fiind inclus într-un program de grup menit să reducă riscul de recidivă, în care s-a implicat activ. Consilierul de probațiune a consemnat faptul că inculpatul nu a oferit informații despre conduita sa referitoare la faptul că era cercetat pentru diferite fapte penale, iar cu ocazia abordării acestui subiect din discuțiile purtate a reieșit că inculpatul minimalizează gravitatea faptelor, inclusiv a celor pentru care este cercetat în prezentul dosar și nu-și asumă niciun fel de responsabilitate. Inculpatul a apreciat că s-ar impune pronunțarea unei soluții de achitare, dar nu exclude faptul că ar putea fi condamnat, situație în care ar dori să se stabilească o pedeapsă în regim privativ de libertate, având în vedere că a fost arestat preventiv 9 luni și i-ar rămâne o perioadă scurtă de timp de executat. S-a apreciat că factorii care au determinat implicarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii (constând în natura activității pe care o desfășoară, tentația financiară, convingerea că nu vor exista consecințe atâta timp cât se preocupă în a derula afaceri legale sau la limita legii, toleranța redusă la frustrare) se mențin și în prezent și îl pot conduce pe inculpat la probleme similare. Au fost menționați și factorii care ar putea contribui la influențarea în sens pozitiv a conduitei sale, respectiv: situația materială bună, faptul că are o familie care îl susține, resursele personale necesare desfășurării unor activități lucrative care să-i permită obținerea de venituri, deținând o calificare în domeniul reparațiilor auto și având abilități de coordonare a unei firme (filele 1107-1111 vol. IV dosarul instanței).

Instanța a constatat că aspectele menționate anterior, relevă faptul că inculpatul nu a conștientizat gravitatea adoptării unui comportament antisocial, că nu-și asumă responsabilitatea pentru fapta comisă, chiar dacă a fost inclus într-un program de supraveghere după condamnarea inițială și a fost arestat preventiv o perioadă de 9 luni în prezentul dosar. Din aceste motive, instanța va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei de 2 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință penală.

3. În privința inculpatului K. G. D. instanța a reținut la aplicarea pedepselor că acesta a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind conștient de caracterul fals al înscrisului pe care l-a semnat la solicitarea inculpatului O. G. C., după care a continuat conduita infracțională, fiind de acord să susțină în fața organelor de poliție valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare. În privința persoanei inculpatului, instanța constată că acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală, săvârșind infracțiunile în stare de recidivă mare postexecutorie.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului K. G. D. următoarele pedepse: de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal și pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Codul penal, pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 Codul penal

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul K. G. D. a fost condamnat prin prezenta sentință penală au fost comise în condițiile recidivei post-executorii față de condamnarea la pedeapsa de 1 an 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 221/2007 a Judecătoriei G. și în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 24/R/2013 a Curții de Apel Cluj.

În continuare, au fost descontopite și repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N..

În temeiul art. 33 lit. a din Codul penal și a art. 34 alin. 1 lit. a din Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N.;
  2. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N.;
  3. pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
  4. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentință penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 lună închisoare (pentru perseverența infracțională), stabilind pedeapsa rezultantă finală de 2 ani 1 lună închisoare, cu executare în regim de detenție.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

S-a constatat că inculpatul K. G. D. a fost reținut și ulterior arestat preventiv în perioada 23.06.2012 – 24.07.2012 în cauza în care a fost pronunțată sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N. și că la data de 16.01.2013 a început executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 890/2012 a Judecătoriei Cluj-N., motiv pentru care - din pedeapsa rezultantă finală de 2 ani 1 lună închisoare aplicată prin prezenta sentință penală – dispune scăderea în temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal a perioadei cuprinsă între 23.06.2012 – 24.07.2012 și deducerea în temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal a perioadei începând cu 16.01.2013 până la zi.

În temeiul art. 420 și a art. 449 din Codul de procedură penală a fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1179/2012 emis de Judecătoria Cluj-N. și dispune emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei stabilite prin această hotărâre.

4. Pentru inculpatul O. G. C., instanța va avea în vedere că acesta a săvârșit mai multe acte de tăinuire a unor bunuri de valoare ridicată, unele dintre acestea nefiind recuperate de organele de poliție. Mijloacele de probă administrate în cauză au relevat faptul că inculpatul O. G. C. obișnuia să-și asigure veniturile prin comercializarea utilajelor/vehiculelor care proveneau din acte de sustragere, după ce în prealabil le aducea modificări sau apela la alte persoane în acest sens, pentru a îngreuna depistarea și recuperarea bunurilor. Inculpatul a continuat activitatea infracțională și ulterior momentului la care a aflat că organele de poliție efectuează verificări în privința utilajului marca Volvo, depunând la dosar înscrisuri false pentru a demonstra că a intrat în mod legal în posesia vehiculului. Instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul s-a sustras de la urmărire penală, fiind conștient că este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni atâta timp cât și-a angajat un apărător ales prin intermediul căruia a trimis înscrisurile respective.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului O. G. C., următoarele pedepse: 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal (fapta din luna octombrie 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB); 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal (fapta din luna iulie 2009 cu privire la utilajul marca Volvo . închisoare pentru săvârșirea participației improprii la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. 2 Codul penal, raportat la art. 290 Codul penal; 1 an 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 Codul penal, raportat la art. 290 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 Codul penal.

În temeiul art. 33 lit. a Codul penal instanța a constatat că infracțiunile au fost comise în forma concursului real de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b Codul penal a dispus contopirea pedepselor rezultând pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni închisoare (pentru perseverența infracțională), stabilind pedeapsa rezultantă finală de 3 ani 3 luni închisoare.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că se impune executarea în regim privativ de libertate, raportat la activitatea infracțională complexă desfășurată de inculpatul O. G. C. și la atitudinea de indiferență manifestată de acesta față de derularea procesului penal, care denotă că nu-și asumă responsabilitatea faptelor săvârșite. Deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, debutul său infracțional a constat în comiterea mai multor infracțiuni într-un interval de timp relativ scurt, ceea ce relevă un potențial infracțional ridicat și impune executarea efectivă a pedepsei pentru ca aceasta să-și îndeplinească funcția sancționatorie și de reeducare.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu va interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

5. În privința inculpatului Ț. C. Ș. instanța a reținut la aplicarea pedepsei că acesta a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind conștient de caracterul fals al înscrisului pe care l-a semnat la solicitarea inculpatului O. G. C.. Referitor la persoana inculpatului instanța constată că acesta nu era cunoscut la data respectivă cu antecedente penale în România, fiind condamnat doar de autoritățile franceze la o pedeapsă de 6 luni închisoare prin sentința penală FN/04.10.2002 pronunțată de Tribunalul Toulon, în privința căreia s-a dispus ștergerea din cazierul francez în data de 02 aprilie 2008.

Raportat la cele de mai sus, instanța a aplicat inculpatului Ț. C. Ș. pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Codul penal, apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 Codul penal

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 1755/R/02.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

S-a constatat că prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M. a fost recunoscută hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria prin care inculpatul Ț. C. Ș. a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, care a fost executată în perioadele 08.12.2007 – 31.01.2008 și 31.01.2008 – 18.03.2008. Prin aceeași sentință au fost contopite pedepsele de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N..

Au fost descontopite și repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 a Judecătoriei Cluj-N. și cele contopite prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M..

În temeiul art. 36 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  2. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  3. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;
  4. pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria;
  5. pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

În temeiul art. 36 alin. 3 Codul penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă finală de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Ț. C. Ș. perioadele executate, respectiv 08.12.2007 – 31.01.2008, 31.01.2008 – 18.03.2008 și 30.06.2010 – 18.09.2012.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1227/2011 emis de Judecătoria Cluj-N. și s-a constatat că s-a împlinit termenul de liberare condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N. (constată executată pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală).

LATURA CIVILĂ

1. Partea vătămată C. T., reprezentant al . precizat că utilajul sustras a fost recuperat, însă se constituie în continuare parte civilă în cauză cu suma de 1500 euro (fila 15 vol. I dosarul de urmărire penală).

În cuprinsul declarației din faza de urmărire penală acesta a menționat că în momentul în care i-a fost predat buldoexcavatorul marca JCB a constat următoarele avarii: furtun și braț rupt, lipsă număr de înmatriculare, oglinda din dreapta spartă, girofar lipsă. Partea vătămată a făcut referire și la bunurile care se aflau în buldoexcavator la momentul sustragerii și care nu au fost recuperate: o trusă de scule, o geacă de blue-jeans, bocanci și vestă de lcuru a unui muncitor. Acesta a menționat că firma a fost prejudiciată și prin aceea că buldoexcavatorul nu a putut fi folosit trei zile, iar pentru căutarea acestuia a fost folosit autoturismul marca Hyundai Tucson la care s-a spart baia de ulei, cu ocazia deplasării efectuate imediat după constatarea furtului (fila 15 vol. I dosarul de urmărire penală).

La termenul de judecată din data de 27 mai 2010 s-a prezentat apărătorul ales al părții civile care a menționat că . își menține constituirea de parte civilă în sumă de 1.500 Euro, reprezentând valoarea reparațiilor necesitate de buldoexcavator și a unor bunuri care au dispărut din interiorul acestuia (fila 212 vol. I instanță). Nu s-a solicitat în mod expres administrarea unor mijloace de probă în dovedirea pretențiilor civile.

În cursul judecății a fost audiat martorul P. D. care era menționat în cuprinsul rechizitoriului ca martor asistent la procedura de recunoaștere după planșă fotografică efectuată de numitul C. M.. Martorul P. D. era angajatul . la data sustragerii buldoescavatorului și a relatat că după recuperarea acestuia au fost constatate anumite avarii, confirmând faptul că a fost necesară efectuarea unor reparații pentru ca acesta să poată fi utilizat. Martorul a menționat că după constatarea dispariției bunului, colegul său Ț. A. a pornit cu o mașină marca Hyundai să caute buldoexcavatorul și în apropierea localității G. baia de ulei a acelui autoturism care aparținea firmei s-a spart. Acesta a declarat că a aflat de la directorul firmei că valoarea reparațiilor necesitate de excavator și de mașina respectivă s-a ridicat la suma de 1.500 Euro (fila 371 vol. I dosarul instanței).

Instanța a apreciat că valoarea pretențiilor civile solicitate de partea civilă . nu este pe deplin dovedită, nefiind suficientă declarația martorului menționat anterior care a declarat că i s-a relatat de către numitul C. T. că s-a cheltuit suma de 1.500 Euro. Având în vedere că atât buldoexcavatorul, cât și autoturismul marca Hyundai au aparținut societății, era necesară depunerea unor înscrisuri care să ateste efectuarea reparațiilor respective sau depunerea unor oferte de reparații prin care să se facă dovada valorilor solicitate.

În plus, pentru sustragerea acestui bun, față de inculpatul C. B. I. s-a dispus achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală raportat la art. 10 lit. c din Codul de procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, alin. 4 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, situație în care față de acesta nu poate fi angajată răspunderea civilă pentru daunele materiale solicitate de către partea vătămată.

În continuare, cu privire la același bun, inculpatul O. G. C. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221 alin. 1 din Codul penal, însă – conform literaturii de specialitate și a practicii judiciare – tăinuitorul nu poate fi obligat la plata daunelor solicitate decât în limita valorii bunurilor tăinuite și a pagubei cauzate prin fapta sa (CSJ, Secția penală, decizia nr. 2846 din 09.12.1997, în BJ).

Având în vedere faptul că în prezenta cauză constituirea de parte civilă s-a făcut cu privire la distrugerile cauzate bunului pe perioada cât a fost scos din posesia detentorului, dar și că nu există la dosar vreo dovadă că O. G. C. ar fi produs aceste deteriorări, în temeiul art. 14, 346 alin. 1 din Codul de procedură penală, coroborat cu art. 998 și următoarele din Codul civil instanța a respins acțiunea civilă formulată de ..

2. Partea vătămată G. V., reprezentant al ., a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 108.000 euro, reprezentând valoarea utilajului marca JCB 3CX Dig M. și pierderile cauzate prin neutilizarea utilajului (fila 23 vol. II dosarul de urmărire penală).

La termenul de judecată din data de 27 mai 2010 s-a prezentat în substituirea apărătorul ales al părții civile, d-nul avocat P. R. M., care a menționat că . își menținea constituirea de parte civilă din faza de urmărire penală, în sumă de 108.000 Euro și că îi va comunica colegului său să depună în scris constituirea de parte civilă (fila 212 verso vol. I dosarul instanței).

Instanța a constatat că la filele 1262-1268 vol. V dosarul instanței au fost depuse la dosar două ordine de plată și o chitanță prin care se dovedește faptul că . ar fi achitat către . trei rate de leasing, respectiv sumele de 3710,00 lei și de 3.478,00 lei și de 3.759,25 lei, precum și un ordin de plată însoțit de factura aferentă prin care se dovedește că . ar fi achitat către . de 44.350 lei reprezentând avans al contractului de leasing și taxa de management.

La fila 1268 vol. V dosarul instanței a fost depusă o copie după factura nr. 1/31.10.2008 din care rezultă că . ar fi facturat pentru . suma de 13.708,8 lei reprezentând contravaloarea a 192 ore de servicii asigurate de către un buldoexcavator.

În faza de urmărire penală și în cursul judecării cauzei, au fost depuse înscrisuri din care rezultă că numitul G. V. a achiziționat în data de 30 iunie 2008 de la . în numele firmei ., prin intermediul S. L. IFN, buldoexcavatorul marca JCB model 3 CXT, în valoare totală de 132.386, 01 lei (filele 1213-1215 vol. IV dosarul instanței).

În declarația din faza de urmărire penală numitul G. V. a menționat că banii au fost achitați de S. L. IFN, după care . a plătit suma de 15.000 Euro, iar restul până la suma de 30.500 Euro (curs valutar 3,6475 lei), urmând a fi achitat în rate (fila 11 vol. II dosarul de urmărire penală). A fost depusă factura de achiziție a buldoexcavatorului de către S. L. IFN din care rezultă că prețul utilajului a fost de 132.386,01 lei (fila 13 vol. II dosarul de urmărire penală), precum și copia poliței de asigurare a acestuia din care reiese că utilajul a fost asigurat pentru incendiu și alte pagube la UNITA Vienna Insurance Group SA (fila 19 vol. II dosarul de urmărire penală, fila 1211 vol. IV dosarul instanței).

Din procesul verbal încheiat în data de 06.06.2012 (fila 1201 vol. IV dosarul instanței) rezultă că G. V. a precizat că s-a declanșat un proces civil în care a fost implicată ., . și asigurătorul Uniqa, care însă a fost suspendat până la soluționarea cauzei penale. Același reprezentant al . a comunicat că . nu a achitat vreo despăgubire către partea civilă sau către ..

Cauza comercială a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. de dosar_, prin aceasta . SA chemând-o în judecată pe . pentru achitarea sumei de 132.386 lei cu titlu de despăgubiri în baza contractului de asigurare . nr._. Prin sentința comercială nr. 477/28.01.2010 a Tribunalului Comercial Cluj, rămasă definitivă prin neapelare, a fost respinsă cererea formulată și precizată de . în contradictoriu cu . București ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, apreciindu-se că reclamanta . nu mai are calitate să solicite de la asigurător contravaloarea despăgubirilor stabilite în baza contractului de asigurare în situația intervenirii riscului asigurat deoarece principalul efect al cesiunii este transmiterea dreptului de creanță de la cedent la cesionar. În final, s-a apreciat că singura îndreptățită să solicite plata despăgubirilor de la asigurător în baza contractului de asigurare ar fi C. B. SA (filele 1205-1210 vol. V dosarul instanței).

Prin constituirea de partea civilă depusă la data de 08.06.2012 la filele 1222-1225 vol. V dosarul instanței, . (fostă . SA) precizează că solicită suma de_ lei reprezentând diferența contravalorii restante a buldoexcavatorului JCB model 3CXT care constituie obiectul contractului de leasing financiar nr. 323 din data de 30.06.2008 încheiat cu ., cu dobândă legală începând de la data de 14.10.2008 până la data achitării efectivă a acestor despăgubiri și constatarea calității de asigurător a .. În plus față de informațiile prezentate în alineatele anterioare, în cuprinsul constituirii de parte civilă în cauză se precizează că în vederea plății integrale a utilajului, . a încheiat cu C. B. SA contractul de credit nr. 11/02.07.2008 pentru suma de 77.800 lei, contract care se află și în prezent în derulare, partea civilă susținând că achită lunar ratele de credit aferente, iar diferența de 54.586,01 lei fiind achitată din resurse financiare proprii. S-a arătat că . a achitat către . în temeiul contractului de leasing nr. 323 din 30.06.2008 un avans în valoare de 33.373 lei, sumă care reprezenta valoarea reziduală a bunului – 22.250 lei + contravaloarea primelor trei rate de leasing aferente lunilor august, septembrie și octombrie 2008 – 10.436 lei. Pentru dovedirea celor invederate, au fost depuse mai multe înscrisuri (filele 1227-1246 vol. V dosarul instanței).

Din înscrisurile depuse la dosar la filele 1228 și 1234 vol. V dosarul instanței rezultă că suma de bani folosită pentru achiziționarea buldoexcavatorului de către S. L. IFN a fost obținută în baza unui credit contractat de la C. B. SA, iar sumele reprezentând despăgubire au fost cesionate în favoarea C. B. SA – Sucursala Cluj-N., destinația lor – după încasare – fiind rambursarea creditului contractat.

Din înscrisurile depuse la dosar la filele 1201-1215 vol. IV dosarul instanței rezultă că fosta . . deschis dosarul de daună nr._ pentru evenimentul produs la data de 14.10.2008, însă cererea de despăgubire formulată de . a fost respinsă, apreciindu-se că nu sunt întrunite condițiile prevăzute în contractul de asigurare, respectiv că bunul nu a fost sustras prin efracție.

Prin constituirea de parte civilă formulată în prezenta cauză de C. B. SA se solicită obligarea inculpaților la achitarea sumei de 132.386 lei reprezentând total expunere înregistrată de bancă la data de 08.06.2012 față de debitorul ., sumă reprezentând valoarea de garanție a utilajului care face obiectul contractului de garanție reală mobiliară nr. 388/02.07.2008. Bunul adus în garanție a fost asigurat la . drepturile izvorâte din polița de asigurare nr. B621838/03.07.2008 au fost cesionate în favoarea băncii. Pentru dovedirea celor învederate, au fost depuse mai multe înscrisuri (filele 1248-1260 vol. V dosarul instanței).

Cu privire la data constituirii de parte civilă formulată în cauză de . și C. B. SA, respectiv 08.06.2012, instanța constată că identificarea acestora a avut loc la data de 06.06.2012 (fila 1201 vol. IV dosarul instanței) și contactarea lor la data de 07.06.2012 (filele 1202, 1216 vol. IV dosarul instanței), lărgirea cadrului procesual prin introducerea lor în cauză fiind pusă în discuția părților în cadrul ședinței de judecată din data de 11.06.2012 (filele 1278-1283 vol. V dosarul instanței).

Având în vedere că . și C. B. SA nu au avut cunoștință despre derularea prezentului proces penal, acest fapt fiindu-le adus la cunoștință abia la data de 07.06.2012, dar și că depășirea momentului procesual al constituirii de parte civilă prevăzut de art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală nu este sancționată cu nulitatea absolută, neîncadrându-se între cauzele prevăzute de art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, ci cu nulitatea relativă – care poate fi invocată în condițiile art. 197 alin. 4 din Codul de procedură penală (în speță la primul termen de judecată cu procedura completă – respectiv în cadrul ședinței de judecată din data de 11.06.2012), instanța apreciază că aceste constituiri de parte civilă formulate de către . și C. B. SA nu pot fi apreciate ca fiind tardive.

În continuare, s-a constatat că în cauză au fost condamnați cu privire la acest bun atât inculpatul O. G. C. – pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, cât și inculpatul C. B. I. – pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului. Din declarațiile inculpatului C. B. I. a reieșit faptul că O. G. C. ar fi înstrăinat în continuare buldoexcavatorul unei persoane din Reghin, obținând un folos în sumă de 7.000 euro.

Literatura de specialitate și practica judiciară în domeniu prevăd că tăinuitorul poate fi obligat la plata despăgubirilor doar în limita valorii bunurilor tăinuite și a pagubei cauzate prin fapta sa (CSJ, Secția penală, decizia nr. 2846 din 09.12.1997, în BJ), dar și că răspunderea civilă delictuală a favorizatorului este antrenată numai în cazul favorizării reale și numai în limita bunurilor în legătură cu care s-a comis infracțiunea de favorizare (ICCJ, Secția penală, decizia nr. 4204 din 30.06.2006).

Prin constituirile de parte civilă formulate în cauză, respectiv cele ale ., . și C. B. SA, fiecare dintre ele se consideră îndreptățite la primirea contravalorii bunului sustras în ciuda faptului că au făcut doar parțial sau deloc dovada sumelor achitate (. către ., . către C. B. SA), dar și că au efectuat demersuri pe cale civilă de recuperare a prejudiciului (procesul civil fiind suspendat până la finalizarea celui penal), peste relațiile contractuale ale părților anterior menționate suprapunându-se și cea privind asigurarea bunului de către ..

Având în vedere cele mai sus menționate, instanța a apreciat că probatoriul administrat în cauză cu privire la acest bun este insuficient pentru a stabili în mod corect sumele care ar urma să revină fiecăreia dintre părțile civile cu titlu de despăgubiri (ex. . nu a dovedit decât achitarea valorii reziduale a bunului și a trei rate de leasing, nici folosul de care a fost lipsită prin sustragerea utilajului – prin factura depusă la fila 1268 vol. V dosarul instanței nu se dovedește faptul că obiectul contractului cu . este tocmai bunul sustras; . nu a dovedit că a plătit către C. B. SA ratele de credit conform desfășurătorului depus la fila 1215 vol. IV dosarul instanței, etc.), motiv pentru care va respinge acțiunile civile formulate în cauză de ., . și C. B. SA, acestea având deschisă calea unei acțiuni civile separate pentru repararea prejudiciului suferit și va dispune confiscarea specială a sumei de 7.000 euro de la inculpatul O. G. C..

3. Partea vătămată . Cluj-N., prin reprezentant G. G. a s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.414 euro reprezentând costurile reparațiilor buldoexcavatorului marca Volvo .1 vol. III dosarul de urmărire penală). În cursul urmăririi penale numitul G. G. a menționat că utilajul a fost recuperat de organele de poliție, iar în momentul predării au fost constatate mai multe avarii, valoarea reparațiilor fiind calculată de reprezentanții Volvo Romania SRL la suma de 2.414,66 Euro, aspect atestat de copia facturii proforma depusă la dosar (fila 44 vol. III dosar urmărire penală).

Instanța a constatat că pentru motivele arătate în cuprinsul stării de fapt, în privința faptei are a avut ca obiect buldoexcavatorul marca Volvo . dispune condamnarea inculpatului O. G. C. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire. Potrivit practicii judiciare și literaturii de specialitate, tăinuitorul răspunde în latura civilă a cauzei alături de autorii faptei penale din care provine bunul tăinuit în limita folosului dobândit. Inculpatul O. G. C. a primit bunul despre care cunoștea că provine dintr-un act de sustragere urmărind obținerea unui folos material, prin vânzarea buldoexcavatorului ulterior momentului efectuării reparațiilor, însă datorită intervenției organelor de poliție nu a reușit să materializeze această intenție. Nu există alte mijloace de probă care să releve dobândirea concretă de către inculpat a unui folos material, pentru a se putea dispune obligarea acestuia la plata parțială sau integrală a despăgubirilor civile solicitate de partea vătămată. În plus, din mijloacele de probă administrate în cauză nu rezultă în mod cert dacă avariile au fost cauzate de O. G. C., motive pentru care instanța apreciază că în cauză nu poate fi angajată răspunderea civilă a acestuia.

Cu privire la acest bun au mai fost condamnați și inculpații C. B. I. și K. G. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și favorizarea infractorului, iar inculpatul Ț. C. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Literatura de specialitate și practica judiciară în domeniu prevăd că răspunderea civilă delictuală a favorizatorului este antrenată numai în cazul favorizării reale și numai în limita bunurilor în legătură cu care s-a comis infracțiunea de favorizare (ICCJ, Secția penală, decizia nr. 4204 din 30.06.2006), în prezenta cauză concluzionându-se că inculpații C. B. I. și K. G. D. au săvârșit infracțiunea de favorizare a infractorului sub forma celei personale (pentru a asigura sustragerea de la răspundere penală a inculpatului O. G. C.). Cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații C. B. I., K. G. D. și Ț. C. Ș., instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 998 din Codul civil, între acțiunile întreprinse de aceștia și prejudiciul produs părții civile neexistând vreun raport de cauzalitate.

Pentru toate aceste motive instanța a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă . Cluj-N..

  1. Partea vătămată . a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 106.166 euro, urmând a preciza ulterior valoarea totală a prejudiciului cauzat (fila 56 vol. IV dosarul de urmărire penală).

Din înscrisurile depuse la filele 16-24, 26-32, 49-55, 58-60 din vol. IV dosarul de urmărire penală rezultă că excavatorul Komatsu_ -8 a fost cumpărat de către Deutche L. Operativo SRL, valoarea de facturare fiind de 131.996 euro. Această societate a încheiat la data de 24.09.2007 contractul de leasing nr._ cu ., care a subînchiriat utilajul către Fallara SNC pentru suma de 262,40 euro/zi, aceasta din urmă societate subînchiriindu-l către M.e G. Scavi S., din detenția căreia a fost sustras la data de 23.09.2008.

La data de 22.07.2009 bunul a fost ridicat din detenția inculpatului C. I. A. și depozitat în curtea IPJ Cluj, de unde a fost restituit la data de 27.05.2010 după dispunerea în acest sens de către instanța de judecată.

În declarația pe care a dat-o și care se află la fila 196 vol. I dosarul instanței, inculpatul C. I. A. recunoaște că a folosit excavatorul Komatsu_ -8 în cursul anului 2009, însă la dosar nu există acte care să dovedească în mod cert folosul pe care acesta din urmă l-a dobândit în urma utilizării bunului despre care avea cunoștință că provine din săvârșirea infracțiunii de furt și pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

Potrivit practicii judiciare și literaturii de specialitate, tăinuitorul răspunde în latura civilă a cauzei alături de autorii faptei penale din care provine bunul tăinuit în limita folosului dobândit. Inculpatul C. I. A. a primit bunul despre care cunoștea că provine dintr-un act de sustragere urmărind obținerea unui folos material, însă la dosarul cauzei nu există mijloace de probă care să releve dobândirea concretă de către inculpat a unui folos material – cu excepția declarației mai sus menționate -, pentru a se putea dispune obligarea acestuia la plata parțială sau integrală a despăgubirilor civile solicitate de partea vătămată.

Din aceste motive, instanța a respins acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă ..

  1. Din înscrisurile depuse la dosar la filele 664-676, 712-717 vol. III dosarul instanței rezultă că autovehiculul marca IVECO MAGIRUS, având . sasiu WJMJ4CTS10C196201 și nr. de înmatriculare italian DN416MP se afla în proprietatea ., societate care a încheiat la data de 25.03.2008 un contract de leasing cu utilizatorul Coedil Construzioni Generali di L. M. P. având ca obiect camionul mai sus menționat. Suma pentru care acest autovehicul a fost închiriat a fost stipulată la 147.136,00 euro + TVA, din care a fost achitat un avans de 20.000 euro+ TVA urmând ca în fiecare lună să fie achitată suma de 2.192,00 euro+TVA. Vehiculul IVECO MAGIRUS cu nr. de înmatriculare DN 416 MP a fost asigurat la societatea de asigurare Zurich Insurance PLC în perioada 31.03.2008 – 31.03.2009 pentru răspundere civilă, însă nu a făcut obiectul vreunui contract de asigurare pentru furt sau incendiu.

În continuare, constată că prin prezenta sentință instanța a dispus achitarea inculpatului C. I. A. de acuzația privind săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 221 alin. 1 Codul penal, reținând că între partea vătămată L. M. P. și inculpat a existat o înțelegere prin care primul a închiriat camionul societății administrate de C. I. A., împrejurare în care autovehiculul a ajuns în România, unde a fost folosit la lucrările executate la Autostrada Transilvania.

Având în vedere faptul că societatea S. G. SRP – care figurează ca și proprietară a camionului IVECO MAGIRUS cu nr. de înmatriculare DN 416 MP -, nu și-a dat acordul cu privire la înțelegerea intervenită între L. M. P. și C. I. A., situație în care nu îi este opozabilă tranzacția încheiată între ultimii doi, instanța dispune restituirea autocamionului marca Iveco Magirus, . WJMJ4CTS40C196201, cu număr de înmatriculare DN 416 MP societății proprietare, respectiv S. G. SRP cu sediul în .. 4,_ Bergamo, I. și cu domiciliu procesual ales la ..A. SRL Sibiu, .. 4, . la numitul Dorde S..

Reținând cele arătate mai sus, precum și faptul că inculpatul C. I. A. nu a făcut în vreun fel dovada achitării sumei de 20.000 euro către L. M. P., instanța a respins cererea formulată de inculpatul C. I. A. de restituire a autocamionului marca Iveco Magirus, . WJMJ4CTS40C196201, cu număr de înmatriculare DN 416 MP.

S-a dispus restituirea către inculpatul C. I. A. a plăcuțelor de identificare a utilajelor depuse la dosar la filele 289, 297, 298 și 302 vol. III din urmărirea penală.

În temeiul art. 348 din Codul de procedură penală s-a dispus anularea înscrisurilor depuse la filele 394, 395 și 396 din vol. III din dosarul de urmărire penală.

În temeiul art. 163 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile sau imobile ale inculpaților C. I. A. și Nașca G. G., având în vedere faptul că aceștia au fost achitați de sub învinuirile care li s-au adus, dar și că pretențiile civile ale . au fost respinse (singura faptă cu privire la care s-a pronunțat o condamnare față de inculpatul C. I. A.).

În temeiul art. 189 din Codul de procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu av. Tuluc C. M., av. S. F. C. V., av. P. M. E., fiecare în sumă de 400 lei fiecare au fost avansate din FMJ.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul C. B. I. la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul C. I. A. la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul O. G. C. la plata sumei de 1.400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, pe inculpatul K. G. D. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului,, pe inculpatul Ț. C. Ș. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului și pe inculpatul Nașca G. G. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 193 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea formulată de . de obligare a inculpaților C. I. A. și Nașca G. G. la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 193 alin. 5 din Codul de procedură penală a fost obligată partea vătămată L. M. P. Via E. de Filippo s.n.c. Piano T., CAP_ Isola Capo Rizzuto (Krotone) la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., părțile civile ..A și ., precum și inculpații C. I. A., O. G. C., Ț. C. Ș., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a învederat faptul că, în mod greșit s-a dispus achitarea pentru unele dintre faptele deduse judecății în ceea ce-i privește pe inculpați fiind pe deplin dovedită vinovăția acestora. Astfel, în privința inculpatului C. B. instanța de fond a reținut vinovăția acestuia și l-a condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare în detenție, în sarcina sa reținându-se, prin rechizitoriu, infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.37 lit. a VCP, două infracțiuni de favorizarea infractorului prev. de art.264 VCP și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 VCP.

Pentru fapta expusă la pct.1 din rechizitoriu, instanța a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c NCPP (considerându-se că inculpatul nu este autorul) dispoziții care se regăsesc în art.16 lit. c NCPP, respectiv nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea. Soluția însă nu este corectă, deoarece, în cauză, există probe care atestă participarea inculpatului C. B. la comiterea faptelor, indicându-l ca autor al acestora. Astfel, în data de 2.09.2009, martorul C. M. l-a văzut pe inculpatul C. conducând buldoescavatorul în . apropiere a locului unde a fost abandonat, fiind găsit de organele de poliție și restituit părților vătămate. S-a procedat la recunoașterea inculpatului după planșe foto existente la organele de poliție și ulterior la recunoașterea din grup, ocazie cu care martorul, fără dubiu, l-a indicat pe inculpat ca fiind persoana care a condus buldoescavatorul, în același sens este și declarația olografă a inculpatului C. B., care în cuprinsul declarației a indicat aspecte pe care nu le putea cunoaște dacă nu era autorul faptelor.

Referitor la încadrarea juridică a faptei, s-au reținut dispozițiile art. 208 al.1, art. 209 alin. l lit. e, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, faptă cu privire la care, indiferent de interpretarea probațiunii, instanța de fond nu a dispus schimbarea încadrării juridice din autorat în complicitate și în mod greșit a dispus achitarea inculpatului pentru complicitate la furt calificat, deși, prin rechizitoriu, se reține forma autoratului, fără a pune în discuția părților furtul în forma complicității.

Sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, arată că dispozițiile art. 209 lit. e VCP nu se mai regăsesc în Noul Cod Penal, motiv pentru care se impune schimbarea încadrării juridice în art. 228 NCP, care prevede limite de pedeapsă mai blânde.

Apreciază că pot fi reținute în continuare dispozițiile art. 37 lit. a CP, având în vedere condamnarea anterioară a inculpatului la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare cu aplic. art. 81 CP, pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 349/2009 a Judecătoriei Cluj-N. și conform dispozițiilor art.15 LPA a NCP, se menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Un alt motiv de nelegalitate cu privire la inculpatul C. B. este greșita reținere a dispozițiilor art. 320 ind. 1 CPP. în condițiile în care inculpatul nu a recunoscut în totalitate starea de fapt din cuprinsul rechizitoriului și a contestat o parte din probe, apreciază că instanța de fond nu putea face aplicarea acestui text de lege.

Cu privire la infracțiunea de favorizare a infractorului prev. de art. 264 CP, aceasta se regăsește în dispozițiile art. 269 NCP, cu mențiunea că au intervenit modificări în conținutul acestei infracțiuni. Astfel, potrivit noilor reglementări nu se mai sancționează ajutorul dat infractorului pentru asigurarea folosului infracțiunii, însă, în privința inculpatului C. B., acest aspect nu are influență, deoarece în sarcina sa s-a reținut favorizarea infractorului în modalitatea îngreunării urmăririi penale și a tragerii la răspundere penală a inculpatului O. G. prin modificarea seriilor sau întocmirea de acte false, modalitate care se regăsește în dispozițiile Noului Cod Penal.

În privința inculpatului C. I. este corectă încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, respectiv complicitate la furt calificat, faptă în privința căreia instanța de fond, în mod greșit, a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tăinuire și achitarea inculpatului. În această privință, învederează faptul că tăinuirea repetată este o complicitate morală la furt calificat, acesta fiind motivul pentru care s-a reținut încadrarea juridică din rechizitoriu. În speță, de fiecare dată, după sustragerea bunurilor, acestea ajungeau la firma inculpatului C. I., context din care rezultă existența unei înțelegeri anterioare pentru valorificarea imediată a bunurilor.

În concluzie, este vorba despre o complicitate morală și nu de tăinuire, iar dispozițiile art.26 VCP se regăsesc în art.48 al.2 NCP. Pentru această faptă, se apreciază că se impune schimbarea încadrării juridice în art. 48 al.2 NCP rap. la art. 229 NCP.

De asemenea, referitor la acest inculpat, s-a stabilit că toate actele întocmite sunt false. Cu privire la bunul sustras din I. aparținând părții vătămate L. M. P., s-a reținut că aceasta din urmă nu a fost de bună credință și s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice prin care instanța a stabilit că ar fi fost o înțelegere între partea vătămată și persoana care a sustras, transportat și adus camionul din I. în România, însă, dacă realmente a existat o astfel de înțelegere, opinează că partea vătămată nu și-ar fi trecut numele real în cuprinsul actului întocmit prin care îl autorizează pe V. L. să conducă autovehiculul, iar dacă actul este real, atunci nu găsește o explicație pentru falsificarea certificatului de înmatriculare. Mai mult, partea vătămată a fost audiată prin videoconferință și a negat existența vreunei înțelegeri cu aceste persoane.

Prin urmare, pentru toate actele reținute în sarcina inculpatului C. I., solicită a se reține forma complicității la furt calificat și a se dispune schimbarea încadrării juridice în art. 49 rap. la art. 229 lit. b NCP.

Pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 VCP, instanța de fond a dispus achitarea inculpatului deoarece a reținut că acesta nu a săvârșit fapta, fiind vorba despre acele plăcuțe cu date nereale, argumentul reținut fiind faptul că inculpatul a prezentat facturi. Se învederează faptul că toate actele (inclusiv facturile prezentate de inculpat) sunt nereale și că potrivit declarației reprezentantului societății care a emis acea factură, nu a efectuat acea tranzacție. Se mai arată și faptul că facturile prezentate de către inculpat nu cuprind datele de identificare ale utilajelor și că plăcuțele cu date nereale au corespondent în plăcuțele comandate de la .. S-a efectuat comparație în acest sens și reprezentantul societății a arătat că inculpații s-au prezentat la sediul firmei pentru schimbarea plăcuțelor cu date nereale, iar acele numere se regăsesc în plăcuțele ridicate de organele de poliție. Față de toate aceste aspecte, apreciază că se impune reținerea vinovăției inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 291 VCP.

În privința inculpatului O. G. C. se arată că prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din furt calificat în tăinuire prev. de art. 291 VCP, inculpatul fiind condamnat în lipsă deoarece s-a sustras de la urmărire penală și de la judecată, iar în fața instanței de apel nu s-a prezentat, însă are cunoștință despre acest proces deoarece a fost asistat.

Referitor la probele care susțin vinovăția acestui inculpat, se face referire la declarația inculpatului C. B. (declarație care a stat la baza hotărârii de condamnare) care a declarat că a fost dus în pădure unde inculpatul O. i-a arătat buldoescavatorul, pe care acesta l-a sustras, după care i-a cerut ajutorul pentru a șterge seriile. Se învederează că declarațiile acestui inculpat coincid cu declarațiile părții vătămate cu privire la locul de unde a fost sustras bunul, iar din declarația martorului V. B. rezultă că inculpații O. G. C. și C. B. au venit la atelier pentru a solicita confecționarea plăcuțelor cu .>

Față de aceste aspecte, apreciază că se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e, g VCP, în infracțiunea de furt calificat prev. de art.229 lit. b NCP.

Referitor la infracțiunile de fals și uz de fals, se susține că există confuzii la instanța de fond, deoarece este vorba despre două modalități distincte și anume, în prima modalitate s-au reținut disp. art.25 rap. la art. 290 VCP și art. 41 al.2 VCP și art. 291 VCP, și separat, pentru o altă stare de fapt, s-a reținut numai art.291 VCP. Deci, deși erau stări diferite, aceste două modalități au fost analizate global de către prima instanță.

Mai învederează faptul că infracțiunea de uz de fals se absoarbe în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, însă, în cauză, s-a reținut că inculpatul a determinat alte persoane să întocmească cu date nereale 32 de plăcuțe cu serii nereale, dintre care o parte au fost folosite, iar o altă parte au fost ridicate de către organele de poliție. Deci, pentru actul material dovedit și efectiv folosit s-a reținut art. 291, iar pentru celelalte plăcuțe falsificate dar nefolosite și ridicate de poliție s-a reținut art. 25 rap. la art.290 și art. 41 al. 2 VCP.

Același inculpat a determinat o altă persoană să încheie în fals contractul de vânzare cumpărare, act pe care inculpatul l-a și folosit, deci s-a reținut art. 290 CP. Acesta a fost raționamentul pentru care s-au reținut aceste încadrări juridice raportat la împrejurarea că infracțiunea de uz de fals este absorbită de infracțiunea de fals, dacă a fost vorba despre aceeași faptă. Infracțiunile de fals și uz de fals se regăsesc în Noul Cod Penal fiind prevăzute de art. 322 și art. 323 CP, având același conținut din punct de vedere obiectiv și subiectiv.

În cuprinsul motivelor de apel redactate în scris se insistă asupra netemeiniciei hotărârii cu privire la cuantumul pedepsei, deoarece acest inculpat nu s-a prezentat în faza de urmărire penală și nici în fața instanței de judecată, poziție procesuală care trebuie să se reflecte în aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mare.

În privința inculpatului Ț. C. Ș. s-a reținut infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 VCP, pentru care instanța a aplicat o pedeapsă de 6 luni închisoare și având în vedere fișa de cazier a acestuia a aplicat dispozițiile art. 36 al. 1 CP, stabilind o pedeapsă finală de 3 ani închisoare, care a fost considerată executată. Neregularitatea hotărârii constă în greșita aplicare a dispozițiilor art. 320 ind. 1 CPP, deoarece, în cauză, nu este vorba despre o recunoaștere integrală a faptei și de necontestare a probelor, ci recunoașterea inculpatului este doar formală, făcută doar cu intenția de a se aplica dispozițiile privind reducerea pedepsei. Astfel, în cuprinsul declarației inculpatul arată că doar a semnat contractul de vânzare cumpărare din 1.08.2009, dar că acesta nu este fals, or, elementele nereale din contract care duc la concluzia că actul este fals țin de esența infracțiunii. Elementele din care rezultă cu certitudine că acest contract de vânzare cumpărare este fals sunt declarația inculpatului care a arătat că inculpatul O. G. C. a venit la atelier pentru că are probleme cu un utilaj, însă nu a văzut niciodată utilajul, care ulterior a fost găsit de organele de poliție, iar inculpatul C. B. a afirmat că utilajul provine dintr-un furt. Cu toate acestea, s-a semnat un contract de vânzare cumpărare, însă bunul nu a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare pentru sumele respective.

În privința inculpatului Nașca G. G., prin rechizitoriu, s-a reținut în sarcina sa infracțiunea de complicitate la furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. l, art. 209 alin. l lit. a, alin. 4 Cod penal, faptă cu privire la care instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în complicitate la tăinuire prev. de art. 26 rap. la art. 221 CP și apoi, pentru această faptă, a dispus achitarea, reținând lipsa laturii subiective a infracțiunii.

Or, din declarația inculpatului rezultă că a fost contactat de inculpatul C. I. pentru a fi de acord să treacă un utilaj pe numele său și i-a comunicat datele sale de identificare din buletin, deși nu se afla în țară și a semnat contractul numai după ce s-a întors din țară. De asemenea, a rezultat că inculpatul nu a văzut utilajul, nu avea suma de 65 000 euro și nu a citit actul întocmit. Toate aceste aspecte atestă faptul că inculpatul a cunoscut împrejurarea că bunul provine din infracțiune, mobilul întocmirii actului fals fiind justificarea provenienței bunului. Având în vedere toate aceste aspecte, apreciază că încadrarea juridică corectă dată faptei este aceea de tăinuire prev. de art. 221 CP, deoarece bunul sustras ajunsese deja la inculpatul C. I., fără a se dovedi existența vreunei înțelegeri anterioare. Înțelegerea a intervenit după momentul depistării de către organele de poliție a utilajului, moment la care infracțiunea de furt era consumată, astfel că aportul inculpatului a constat în ajutorul dat pentru păstrarea bunului. Deci, cu privire la această infracțiune, încadrării juridică este aceea prev. de art. 221 VCP care Noul Cod Penal se regăsește la art.270, modificările legislative intervenite cu privire la această infracțiune neavând efecte asupra faptei inculpatului. Astfel, potrivit noilor dispoziții nu se mai sancționează scopul special, însă, în speță, s-a reținut ajutorul dat pentru păstrarea bunului știind că provine dintr-o faptă penală, modalitate care se regăsește și în NCP.

În concluzie, apreciază că în mod greșit s-a dispus și schimbarea încadrării juridice și pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului deoarece în cauză există probe care să susțină vinovăția acestuia.

În motivarea apelului său, partea civilă ..A a învederat faptul că este pe deplin dovedită vinovăția inculpatului C., care a comis infracțiunea de furt calificat sub forma complicității morale prin tăinuirea repetată, iar în cazul inculpatului Nașca este vorba de comiterea infracțiunii de tăinuire, astfel că se impune obligarea acestor inculpați la recuperarea prejudiciului cauzat.

În motivarea apelului său, inculpatul C. a învederat faptul că se impune achitarea acestui inculpat pentru comiterea infracțiunii de tăinuire, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada indubitabilă că inculpatul ar fi cunoscut că utilajul provine din infracțiunea de furt, fiind aplicabil în cauză principiul „in dubio pro reo”, fapt ce rezultă din depozițiile martorilor I. D. și V. L..

În motivarea apelului său, inculpatul O. G. C. a arătat că se impune aplicarea legii penale mai favorabile care în acest caz este Codul penal vechi și ca urmare suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, fiind îndeplinite cerințele art.81 C.p. sau art.86 ind.1 C.p. vechi referitoare la suspendarea sub supraveghere.

În motivarea apelului său, inculpatul Ț. a învederat faptul că, raportat la conduita sa procesuală de recunoaștere a comiteri faptei se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia.

Partea vătămată apelantă ., deși legal citată, nu s-a prezentat în fața curții pentru a-și susține calea de atac promovată și nici nu a depus în scris motivele de apel.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

Pentru început vom face precizarea că, în fața instanței de apel li s-a au dus la cunoștință inculpaților (cu excepția inculpatului O. care s-a sustras atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești, neprezentându-se în fața niciuneia dintre instanțe) drepturile lor procesuale în conformitate cu art.83, 108 alin.1 și 2 și art.374 alin.2 C.p.p., inculpații, prezenți în fața curții arătând că își mențin declarațiile date anterior și nu doresc să facă completări, cu toate că au luat la cunoștință faptul că, în calea de atac promovată de P., li se poate înrăutăți situația.

În ceea ce privește probatoriul administrat în cauză apreciem că, atât în cursul urmăririi penale, cât și instanța de judecată în faza cercetării judecătorești (primul termen în cauză fiind la data de 22.04.2010 iar hotărârea a fost pronunțată la data de 19.03.2013) au administrat în condiții de legalitate un probatoriu vast, pertinent și concludent, astfel că nu s-a mai impus readministrarea probelor, cu atât mai mult cu cât inculpatul C. a solicitat administrarea unor probe ce se regăsesc în dosar, vol.4 dosar u.p.f.9 răspunsul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și respectiv f.99, depoziția numitul I. D. (față de care s-a disjuns cauza prin rechizitoriu, continuându-se cercetările sub aspectul săvârșirii complicității la furt calificat, în condițiile în care din materialul probator a rezultat că acesta a acționat pe teritoriul Italiei), în ceea ce-l privește pe I. M., potrivit încheierii din data de 29.06.2010, instanța de fond în mod corect și motivat, a respins cererea de audiere a acestuia, întrucât raportat la teza probatorie propusă fuseseră deja audiați mai mulți martori în legătură cu împrejurările în care au fost confecționate plăcuțele de înmatriculare.

Coroborând probele administrate în cauză, contrar celor reținute de către instanța de fond, curtea constată pe deplin dovedită vinovăția inculpaților, dincolo de orice îndoială rezonabilă, reținând sub aspectul stării de fapt că, în noaptea de 1/2.09.2009, constând în aceea că inculpatul C. B. I. a sustras un buldoescavator de pe o stradă din mun. Cluj-N. care aparținea societății D. SRL, bun abandonat ulterior, găsit de organele de poliție și restituit persoanei vătămate. S-a stabilit că paguba se ridica la suma de 80 000 euro.

Apoi, se reține fapta comisă în cursul lunii octombrie 2008, inculpatul O. G. C. a sustras tot un buldoescavator proprietatea societății S. L. SRL și utilizator ., cauzând un prejudiciu de 45 000 euro. Bunul a fost transportat în pădure de inculpat care l-a apelat pe inculpatul C. B. pentru modificarea seriei buldoescavatorului pentru ștergerea urmelor infracțiunii și ulterior pentru valorificarea lui. . a fost polizată și ulterior bunul a fost înstrăinat în loc. Reghin pentru suma de 7000 euro, deși valoarea acestuia era de 45 000 euro.

Apoi, se reține fapta din data de 20.07.2009, constând în aceea că inculpații C. B. și O. G. procedând în mod similar, dând astfel dovadă de specializare în sustragerea de buldoescavatoare, au sustras un buldoescavator aparținând ., prejudiciul ridicându-se la suma de 30 000 euro. După sustragere, unul din inculpați s-a prezentat la Infinity SRL pentru confecționarea unor plăcuțe cu anumite date de identificare, aplicate pe cele inițiale ale utilajului, pentru ascunderea seriei inițiale și a valorificării lui. Bunul a fost transportat la punctul de lucru al societății ce aparținea inculpatului C. I., loc unde a fost identificat de către organele de poliție și restituit părții vătămate. Activitatea infracțională nu a fost oprită aici, deoarece s-a încercat întocmirea de acte false, respectiv facturi și contract de vânzare cumpărare, din cuprinsul acestuia din urmă rezultând că martorii la încheierea contractului erau inculpații în cauză: C. B., K. G. D. și Ț. C..

Apoi, se reține fapta din data de 20.09.2008, în cazul căreia nu a fost identificat autorul furtului comis în I., de unde a fost sustras utilajul marca Komatsu care a ajuns la punctul de lucru al societății aparținând inculpatului C. I.. Depistarea bunului a fost posibilă cu ajutorul GPS-ului încorporat în utilaj, cu ajutorul căruia s-a stabilit întreg traseul utilajului din I.. Și în acest caz, s-a încercat justificarea utilajului cu acte false, respectiv încheierea în fals a unui contract de vânzare cumpărare, act care atesta că inculpatul C. I. a cumpărat utilajul de la inculpatul Nașca G., care la rândul său l-ar fi cumpărat de la un cetățean italian cu suma de 65 000 euro, după care l-a înstrăinat inculpatului C. I. pentru suma de 75 000 euro, însă acesta nu a avut niciodată această sumă. Deci, actul întocmit este fals.

Apoi, se reține fapta din data de 3.11.2008 constând în sustragerea unui autocamion din I., bun identificat de organele de poliție tot la punctul de lucru al societății aparținând inculpatului C. I.. Și în acest caz, s-a încercat justificarea provenienței cu acte false, inclusiv întocmirea unui certificat de înmatriculare fals, așa cum rezultă din comunicarea primită de la societatea comercială care este dealer autorizat.

Detaliind cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului C., cea de furt calificat ( instanța de fond fără a pune în discuția părților o eventuală schimbare de încadrare juridică a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat deși acesta era trimis în judecată pentru autorat), se observă că, dincolo de orice dubiu inculpatul este autorul furtului buldoexcavatorului marca JCB model 4CX, culoare galbenă, an fabricație 2008, nr.de înregistrare CJ N 1741, proprietatea ., care era parcat pe ..59, din mun.Cluj-Napooca, iar valoarea acestuia era de 80.000 euro.

Acest aspect a rezultat în urma audierii martorului C. M., care a declarat faptul că, în data de 02.09.2009, în jurul orelor 09,30 - 10,30, în timp ce se afla cu turma de oi la locul numit Sușcube de pe raza . dreaptă a râului S. în direcția C., a observat că dinspre localitatea Florești circulă un buldoexcavator, de culoare galbenă, marca JCB, model 4CX, care a trecut chiar în apropiere de turma pe care o conducea. A observat faptul că șoferul utilajului a redus viteza de deplasare pentru a putea trece în apropierea turmei. În acel moment martorul declară că s-a apropiat de utilaj și a observat fizionomia persoanei care îl conducea, fiind vorba despre un bărbat care arăta nebărbierit, purta o căciulă cu cozoroc de culoare neagră, iar pe mâini avea mănuși, prezentând urme de oboseală. Persoana care conducea utilajul și-a continuat drumul, spre localitatea G.. în continuare martorul a declarat că după aproximativ 20-30 minute de la momentul când a observat buldoexcavatorul și pe șoferul acestuia la fața locului au ajuns trei persoane, una prezentându-se ca fiind ofițer de poliție, care l-au întrebat dacă a observat un buldoexcavator de culoare galbenă, marca JCB 4CX, martorul confirmând că 1-a văzut și descriind fizionomia șoferului.

La scurt timp organele de poliție au identificat utilajul sustras, pe care l-au găsit abandonat pe un drum de câmp de pe raza . un proces-verbal de cercetare la fața locului. La data de 03.09.2009 utilajul a fost restituit părții vătămate, în urma stabilirii corespondentului dintre . aplicată pe utilaj și cea evidențiată în documentele de proveniență, respectiv_ (f.41, 42,, 29-40)

La data de 12.01.2010 martorul C. M. a recunoscut fără ezitare, în urma prezentării unor planșe fotografice, pe inculpatul C. B. loan, ca fiind persoana care a condus buldoexcavatorul în discuție, în data de 02.09.2009 dinspre localitatea Florești către G., în locul numit Șușcube. De asemenea, în cauză a fost efectuată și o recunoaștere din grup, la data de 22.02.2010, în urma căreia martorul C. M. 1-a recunoscut, fără a ezita, pe inculpatul C. B. loan, ca fiind persoana care s-a aflat la volanul buldoexcavatorului sustras părții vătămate.

In urma identificării utilajului și a analizării elementelor de identificare, s-a stabilit că este vorba despre utilajul marca JCB model 4CX, culoare galbenă, an fabricație 2008, nr.de înregistrare CJ N 1741, proprietatea ., dispunându-se restituirea acestuia către partea vătămată.

Audiat în cauză inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că nu a comis infracțiunea reținută în sarcina sa. în ciuda atitudinii de negare a faptei, inculpatul a încercat să își formuleze o apărare pornind de la starea de fapt reținută în cercetări, indicând ca posibil autor pe numitul O. G. C., susținând că acesta i-a comunicat că ar fi sustras utilajul și că ar fi fost identificat de către un cioban atunci când 1-a condus, deși nu el este cel care a condus buldoexcavatorul la momentul când a fost observat de cioban.

De asemenea, inculpatul a afirmat că nu-și explică cum ciobanul a recunoscut persoana care conducea utilajul, întrucât era noapte iar buldoexcavatorul era condus cu farurile pornite, arătând că nu înțelege ce căuta ciobanul cu turma de oi pe timp de noapte în câmp. Această afirmație conduce la explicația logică că inculpatul, în ciuda negării comiterii faptei, cunoaște mai multe aspecte despre comiterea furtului utilajului posibil pe timp de noapte, care a fost condus pe direcția indicată de către o persoană de sex masculin, aspecte care, dacă nu ar fi fost implicat în comiterea cauzei, nu ar fi avut de unde să le cunoască și să le menționeze pentru a combate concluziile organelor de cercetare penală.

Pe de altă parte, este de observat că martorul ocular a fost audiat și de către instanță și a menținut declarațiile date, având o conduită constantă și lipsită de echivoc, astfel că depoziția acestuia nu poate fi înlăturată, contradicțiile la care face referire instanța de fond fiind lipsite de importanță.

În acest context susținerile inculpatului cu privire la nevinovăția acestuia apar ca fiind nesincere și urmează a fi înlăturate, fiind de altfel, infirmate de probele administrate în cauză, inclusiv, cum am mai arătat de declarația olografă a inculpatului în care acesta a învederat mai multe aspecte pe care nu avea cum să le cunoască decât dacă ar fi fost prezent la locul faptei.

Mai mult, în cauză a fost efectuat un raport de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, ale cărui concluzii au stabilit că pentru întrebările relevante ale cauzei referitoare la participarea sa în sustragerea utilajului, au fost evidențiate reacții specifice ale comportamentului simulat în cazul inculpatului C. B. I..(f.91-98 vol.l). apoi, depoziția martorului B. N. este evident pro causa și nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză, astfel că va fi înlăturată.

2. În urma coroborării declarațiilor inculpatului C. B. I., cu cele ale martorului V. B., și a conducerii în teren efectuate, s-a stabilit faptul că utilajul -buldoexcavator marca JCB model 3CXT, proprietatea părții vătămate T. Flast SRL, a fost sustras în cursul lunii octombrie de către inculpatul O. G. C. și transportat de acesta pe raza pădurii Hoia din mun.Cluj-N., în vederea modificării seriei de identificare și a "înfrumusețării" bunului, pentru a elimina posibilitatea identificării ulterioare și pentru a putea fi comercializat.

A doua zi după sustragerea utilajului, inculpatul O. G. a luat legătura cu inculpatul C. B. I., solicitându-i să îl ajute la modificarea seriei utilajului, pentru ca acesta să poată fi ulterior vândut, coinculpatul fiind de acord, sens în care s-a deplasat la locul unde era parcat utilajul, pentru a stabili în mod concret ce modificări sunt necesare. Astfel inculpatul C. B. I., însoțit de coinculpatul O. G. s-a deplasat pe raza pădurii Hoia din mun.Cluj-N. unde era depozitat utilajul și folosindu-se de un aparat - flex, a polizat . sașiu originală care era inscripționată în partea dreaptă a utilajului, iar cu ajutorul unor poansoane puse la dispoziție de coinculpat, a procedat la repoansonarea unei alte serii de identificare. La scurt timp utilajul a fost încărcat pe un trailer, fiind înstrăinat de inculpatul O. G. C. unei persoane fizice din Reghin, în schimbul sumei de 7000 euro. Pentru activitatea desfășurată, inculpatul C. B. I. a fost recompensat de coinculpatul O. G. C. cu produse alimentare.

Cu privire la declarațiile date de către inculpatul C. B. I. referitoare la împrejurările anterioare, concomitente și subsecvente comiterii faptei, în urma efectuării raportului de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, s-a constatat faptul că acestea sunt sincere, nefiind evidențiate reacții ale comportamentului simulat.

În cauză nu s-a reușit audierea inculpatului O. G. Claidiu cu privire la comiterea infracțiunii de furt calificat reținută în sarcina sa, întrucât din datele existente a rezultat că acesta se sustrage de la urmărirea penală, cât și de la judecată.

3.Ulterior sustragerii utilajului sus menționat, activitatea infracțională dintre inculpații C. B. I. și O. G. C. a continuat și în cursul anului 2009, când, în urma sustragerii unui alt utilaj, marca Volvo . înmatriculare CJ N 626, parcat pe . mun.Cluj-N., proprietatea . Cluj-N., s-a stabilit că aceștia au avut o participare, alături de alte persoane, cu privire la modificarea elementelor seriei de identificare și a întocmirii unor documente false necesare justificării aparenței calității de proprietar în vederea comercializării, cercetările fiind efectuate în dosarul cu nr.6914/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N..

În acest dosar, la data de 20.07.2009 a fost înregistrată plângerea părții vătămate G. G. M., prin care sesiza faptul că, în noaptea de noaptea de 19/20.07.2009 i-a fost sustras buldoexcavatorul marca Volvo ., nr.de înmatriculare CJ N 626, proprietatea ., parcat pe . mun.Cluj-N., cauzând un prejudiciu în valoare de 30.000 euro.

Din verificările efectuate a rezultat faptul că inculpatul O. G. C., în baza unei evidente înțelegeri cu autorul faptei, a ajutat la sustragerea acestui utilaj, facilitând comercializarea ulterioară, prin ajutorul dat cu privire la modificarea seriei de identificare a utilajului. Astfel, a doua zi după comiterea furtului, respectiv în data de 21.07.2009, la sediul . Cluj-N., s-a prezentat inculpatul O. G. C., solicitând reprezentanților firmei să confecționeze o plăcuță gravată pentru utilajul marca Volvo sus menționat cu ., cu o nouă . SS . 2007.

Ulterior utilajul a fost transportat, la solicitarea inculpatului O. G., la sediul societății . administrate de coinculpatul C. loan A. de pe raza . martorul G. D. M., audiat care a declarat faptul că, în perioada iulie sau august 2009 a fost solicitat să efectueze un transport al unui buldoexcavator marca Volvo, de culoare galbenă, fiind contactat în acest sens de către inculpatul O. G..(f.221). Acest aspect se coroborează și cu conținutul notelor telefonice de la dosar care confirmă faptul că în perioada imediat următoare sustragerii, utilajul s-a aflat în posesia inculpatului C. I. A., până în data de 01.10.2009 când a fost ridicat de organele de poliție.

Utilajul sustras, având montată noua plăcuță de identificare modificată la solicitarea inculpatului O. G., a fost identificat la data de 01.10.2009 de către organele de poliție în posesia inculpatului C. I. A., în parcul societății administrate de acesta . de pe raza localității Viișoara, jud.Cluj (f.51). în urma ridicării și verificării elementelor de identificare de pe plăcuța exterioară a utilajului, s-a constatat faptul că aceasta fusese anterior confecționată artizanal la solicitarea inculpatului sus menționat de către . Cluj-N., cu o altă . an de fabricație.(f.205-206 vol.3).

Audiat în cauză, inculpatul C. loan A. a negat faptul că a cunoscut proveniența ilicită a utilajului, declarând faptul că acesta se afla în posesia sa doar pentru efectuarea unor reparații, fiindu-i adus la solicitarea coinculpatului O. G. C.. Este curios faptul că acest utilaj a rămas totuși în posesia inculpatului C. loan A. de la momentul apropiat sustragerii, vara anului 2009 și până în luna octombrie 2009, când a fost ridicat de organele de poliție, deci un interval de timp destul de îndelungat care nu justifică susținerea inculpatului, confirmând faptul că acest utilaj urma să fie comercializat prin intermediul inculpatului și doar ridicarea acestuia de către organele de poliție a pus capăt finalizării activității infracționale.

Cu privire la acest utilaj a fost efectuat în cauză un raport de constatare tehnico-științifică, ale cărui concluzii au stabilit faptul că . identificare "BL71C15283" a utilajului marca Volvo prezintă caracteristicile unei serii poansonate artizanal, (f.73-80)

Cu privire la acesta plăcuță confecționată artizanal, care a fost ridicată de către organele de poliție, în urma prezentării acesteia reprezentantului . Cluj-N., acesta a confirmat faptul că a fost confecționată de această societate în urma comenzilor primite de la inculpatul O. G..

De asemenea, plăcuța confecționată artizanal avea inserat și un alt an de fabricație decât cel original, respectiv 2007, deși din documentele de proveniență ale utilajului rezultă că a fost achiziționat de partea vătămată în cursul anului 2005.

Utilajul sus menționat a fost restituit părții vătămate la data de 11.11.2009, în urma stabilirii corespondentului dintre . aplicată pe utilaj și cea evidențiată în documentele de proveniență, respectiv_.(f.84)

Din analiza documentelor de proveniență depuse la dosar de către partea vătămată . Cluj-N., rezultă faptul că utilajul marca Volvo . motor_ fusese achiziționat la data de 05.02.2005 de la . B., anul de fabricație al utilajului fiind 2004, spre deosebire de anul de fabricație care apărea de plăcuța modificată, care era 2007.

După ridicarea utilajului de către organele de poliție din posesia coinculpatului C. loan A., inculpatul O. G. C., prin intermediul apărătorului ales, a depus în cursul lunii decembrie 2009, la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv o factură de achiziție și două contracte de vânzare-cumpărare - în limba română, precum și un certificat de înmatriculare și un contract de vânzare-cumpărare în limba spaniolă, pentru a justifica aparența provenienței legale a utilajului, documente în care era inserată . fusese anterior modificată artizanal. În urma verificării autenticității înscrisurilor în limba română prezentate, s-a constatat faptul că factura de achiziție nr.CJ 3257/17.04.2009 a utilajului marca Volvo . BL71C15283 a fost întocmită între o societate, . G., în calitate de vânzător, și o persoană fizică, pe nume R. loan, în calitate de cumpărător, la data de 17.04.2009, fiind întocmit și un contract de vânzare-cumpărare între părți la data de 17.04.2009, având ca obiect același utilaj. Ulterior rezultă că a fost întocmit un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, între persoana R. I. și inculpatul O. G. C., având ca obiect vânzarea utilajului marca Volvo ., contract încheiat la data de 01.08.2009.

În urma analizei conținutului înscrisurilor menționate mai sus s-a constatat faptul că acestea conțin date nereale, atât în ceea ce privește persoana care a achiziționat utilajul, numitul R. I., cât și cu privire la . și a datei încheierii convențiilor. Astfel s-a stabilit că persoana care apare în calitate de cumpărător de la ., numitul R. I., identificată cu CNP_ și . KX_, nu există în realitate, nefiind înregistrată în baza de date, întrucât codul numeric personal sus menționat rezultă că nu are corespondent pentru o persoană fizică (f. 104-105 vol.3), iar . buletin indicată KX_ aparține unei alte persoane fizice, numita M. F., cu CNP diferit, respectiv_ fără legătura cu cauza. (f. 104,106 vol.3)

De asemenea, cu privire la ., în cauză s-a dispus audierea reprezentantului acestei societăți, care a declarat faptul că societatea pe care o reprezintă nu a avut în posesie utilajul sus menționat, nu a procedat la întocmirea facturii, și a menționat faptul că societatea nu a mai avut activitate din cursul lunii aprilie 2008, iar ștampila societății fusese declarată pierdută la în cursul lunii iunie 2009 și de asemenea că persoana care apare în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a utilajului ca reprezentant al societății - V. A. nu a fost angajatul societății. Acest aspect este confirmat de istoricul ., din conținutul căruia rezultă că persoana V. A. nu face parte dintre asociații sau administratorii societății.(f.228-231).

Referitor la data inserată pe factură, apare în mod evident că este falsă, întrucât la acel moment utilajul se afla în posesia legală a părții vătămate, sustragerea având loc abia în cursul lunii iulie 2009.

Cu privire la . identificare care apare în înscrisuri ca aparținând utilajului, din actele dosarului rezultă că aceasta a fost repoansonată artizanal, la data de 21.07.2009, de către reprezentanții ., la solicitarea inculpatului O. G., iar concluziile raportului de constatare-tehnico-științifică întocmit în cauză confirmă că nu este ..

Celelalte două înscrisuri depuse cu aceeași ocazie de apărătorul ales al inculpatului O. G., respectiv certificat de înmatriculare și contract de vânzare-cumpărare în limba spaniolă, din conținutul cărora rezulta faptul că utilajul cu . apare modificată, fusese achiziționat de către . G. la data de 28.08.2008, apreciem că au inserate date nereale, din următoarele considerente:

Există neconcordanțe între denumirea societății care apare în calitate de vânzător, și cea de pe certificatul de înmatriculare, în sensul că pe certificat apare - Pedro Fidel Empresa SA, iar în contract apare Pablo Fidel Empresa SA(.f.95, 97-102) și o altă omisiune ar fi sediul societății cumpărătoare, care apare Silvas, deși în realitate este S..

Comunicarea făcută de firma Volvo din Spania pe e-mail în data de 08.01.2010 specifică faptul că utilajul cu seria_ se află în prezent în Barcelona, utilajul având numărul de identificare E 3788 BDZ, iar documentele prezentate rezultă în urma verificărilor că sunt false.(f.96)

Reprezentatul . G., numitul B. I., a declarat faptul că în cursul lunii iunie 2009 a constatat faptul că i-au fost sustrase documentele de identificare ale societății și cele două ștampile rotunde, fapt care explică posibilitatea ca alte persoane să fi intrat în posesia acestora și să întocmească contractele de vânzare-cumpărare, documente care de altfel au fost depuse la dosarul cauzei abia în cursul lunii decembrie 2009 de inculpatul O. G., ulterior ridicării utilajului de către organele de poliție, (f.209-210, 217-218, 290, 90 verso).

În cazul utilajului marca Volvo care face obiectul prezentului dosar s-a procedat de către organele de poliție cu ocazia predării bunului către partea vătămată în data de 11.11.2009 și la ridicarea prin dezlipire a plăcuței martor care era atașată și inscripționată cu .(f.207-208)

În urma comparării plăcuței ridicate de pe utilajul sustras cu modelul pus la dispoziție de . cu privire la care s-a stabilit că fusese confecționat la solicitarea inculpatului O. G. în data de 21.07.2009 (f.142, 208) rezultă identitatea dintre modelele supuse comparației.

Mai mult, în urma audierii reprezentantului ., numitul lacob A., context în care i-a fost prezentată plăcuța de identificare pentru utilajul marca Volvo care fusese ridicată anterior, cu . și am fabricație 2007, acesta a declarat că aceasta fusese confecționată de către firma unde era angajat la solicitarea inculpatului O. G. C.. (f.205-206)

În consecință, având în vedere faptul că pe utilajul marca Volvo ridicat din posesia inculpatului C. loan A. era montată o plăcuță de identificare cu privire la care s-a constatat că fusese confecționată artizanal fiindu-i imprimată ., an fabricație 2007 și celelalte caracteristici de către . la data de 21.07.2009, respectiv la o zi după furtul utilajului, iar cu privire la acest utilaj s-a stabilit că are . motor_ care corespunde cu cel achiziționat de partea vătămată în cursul anului 2005, fiind vorba despre același utilaj, rezultă că documentele în limba spaniolă depuse de inculpatul O. G. pentru a justifica proveniența bunului nu aparțin utilajului marca Volvo ._ care fusese achiziționat la data de 05.02.2005 de către partea vătămată . de la . B., fiind depuse doar în scopul de a crea aparența unei proveniențe legale.

În cazul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între numitul R. I. și O. G. la data de 01.08.2009 având ca obiect utilajul în discuție, pentru a crea în continuare aparența de legalitate, acesta a fost confirmat de semnătura și a trei martori, respectiv a numiților C. B. loan, K. G. și Ț. C..

Cu privire la modul în care s-a procedat la semnarea acestui contract de către cei trei martori, din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că, în realitate, acest contract încheiat aparent la data de 01.08.2009, a fost semnat de "martorii" C. B. loan, K. G. D. și Ț. C. Ș. abia în cursul lunii decembrie 2009, la solicitarea inculpatului O. G. C.. Astfel, deși inițial numiții C. B. și K. G., la momentul când au fost audiați în calitate de martori cu privire la împrejurările în care au semnat contractul, aceștia au declarat faptul că au văzut utilajul și părțile contractante (f.260, 262, 270, 271), semnând contractul în cursul lunii august 2009, ulterior, pe parcursul cercetărilor aceștia au revenit asupra declarațiilor, arătând că în realitate, O. G. le-a solicitat în cursul lunii decembrie să semneze înscrisul, fără a vedea utilajul și persoana care apărea în calitate de vânzător, promițându-le că vor fi recompensați cu produse alimentare și băuturi alcoolice. în acest sens, "martorii" însoțiți de inculpatul O. G., s-au deplasat la un atelier de pe ..Cluj-N., unde au procedat la semnarea în fals în calitate de martori a respectivului contract de vânzare-cumpărare.

Astfel, din declarațiile ulterioare ale inculpatului C. B. loan rezultă faptul că acel contract a fost semnat în cursul lunii decembrie 2009, la cererea inculpatului O. G., fără a vedea utilajul și vânzătorul, în cauză fiind efectuată și o conducere în teren cu privire la împrejurările relatate de acest inculpat, (f.257, 270, 271 și f.l 10-111 -vol.I dos.nr.8508/P/2009).

Aceleași aspecte rezultă și din coroborarea declarațiilor învinuiților K. G. și Ț. C.. învinuitul K. G. D., a revenit asupra declarației dată în calitate de martor, arătând că în realitate nu a participat la vânzarea-cumpărarea utilajului Volvo, și că a declarat alte aspecte la solicitarea inculpatului O. G.. În continuare acesta a declarat că semnarea contractului în calitate de martor a avut loc abia în cursul lunii decembrie 2009, fiind prezenți C. B., O. G. și Ț. Ș..(f.260-263).

Inculpatul Ț. Ș. confirmă faptul că, la sfârșitul anului 2009, în timp ce se afla în service-ul de pe . C. B. și Ț. Ș., a venit inculpatul O. G. care le-a cerut ajutorul relatându-ne că are probleme cu un utilaj, împrejurări în care acesta a semnat contractul de vânzare-cumpărare, fără a vedea utilajul, (f.267-268).

În urma coroborării declarațiilor inculpatului C. B. cu cele ale învinuiților K. G. și Ț. C. rezultă faptul că abia în cursul lunii decembrie 2009, dată ulterioară identificării și ridicării utilajului de către organele de poliție, inculpatul O. G. C. i-a contactat și le-a solicitat să semneze contractul de vânzare sus menționat în calitate de martori, contract care purta o dată anterioară și cu privire la care aceștia cunoșteau că persoana vânzătorului este fictivă, acceptând acest lucru pentru a-1 ajuta pe învinuitul O. G. în înstrăinarea utilajului sustras. Mai mult, C. B. I. și K. G. au fost de acord să îl ajute în continuare pe inculpatul O. G. C., acceptând să dea declarații în calitate de martori în prezentul dosar, declarații cu privire la care s-a constatat că sunt false.

Din aceste considerente cercetările au privit săvârșirea de către inculpații C. B. I. și K. G. a infracțiunilor de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, rezultând că intenția acestora materializată în semnarea fictivă a contractului de vânzare-cumpărare și acceptarea de a fi audiați în calitate de martori cu privire la împrejurări nereale, a fost de a-1 ajuta pe inculpatul O. G. în vânzarea ulterioară a utilajului, în schimbul obținerii unor recompense materiale, după ce în prealabil acesta le-a solicitat ajutorul.

Cu privire la inculpatul Ț. C., în sarcina acestuia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, acesta cunoscând la momentul semnării în calitate de martor a contractului de vânzare-cumpărare faptul că acesta este fictiv, însă refuzând ulterior solicitarea inculpatului O. G. de a se prezenta în calitate de martor.

Participarea inculpatului O. G. C. în comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat a utilajului marca Volvo sustras părții vătămate ., rezultă din declarația coinculpatului C. B. aflată la f.110-111 din vol.I ), care confirmă faptul că O. G. i-a relatat că a sustras utilajul și că 1-a transportat în zona loc.T., din activitatea desfășurată de aceasta, care în ziua următoare comiterii faptei, respectiv în data de 21.07.2009 s-a deplasat la . cărora le-a solicitat să îi confecționeze plăcuța de identificare cu . SS .-206 vol.3), care ulterior a fost montată pe utilajul sustras. De asemenea, din declarația coinculpatului C. I. A. rezultă că inculpatul 1-a contactat pentru a-l ajuta cu depozitarea utilajului, care la scurt timp după săvârșirea faptei a și intrat în posesia lui C. I. A., din declarația martorului G. D. M., care a declarat faptul că, în perioada iulie sau august 2009 a fost solicitat să efectueze un transport al unui buldoexcavator marca Volvo, de culoare galbenă, fiind contactat în acest sens de către inculpatul O. Gliceriuși de declarația lui Ț. Ș., care a declarat faptul că inculpatul O. G., la momentul când le-a solicitat să semneze contractul de vânzare-cumpărare pentru utilajul Volvo, le-a comunicat că are probleme cu un utilaj.(f.267)

Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere conduita inculpatului O. G. C. după identificarea de către organele de poliție a utilajului sustras, acesta încercând să își constituie ulterior, în mod fals, înscrisuri care să demonstreze proveniența legală a bunului. Cu privire la aceste înscrisuri inculpatul "a omis" însă să verifice dacă datele de stare civilă ale persoanei care apare în acte corespund sau nu cu realitatea, acea persoană - R. I., dovedindu-se a fi fictivă, iar data înscrisă pe factură, 17.04.2009 rezultă că este falsă întrucât utilajul se afla atunci în posesia părții vătămate iar societatea . rezultând că nu a avut niciodată în proprietate acest utilaj.

Referitor la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul O. G. C. având ca obiect participarea sa în obținerea și a altor plăcuțe de identificare confecționate artizanal și montate ulterior pe utilaje evident sustrase, plăcuțe care reprezentau în fapt un element de identificare al vehiculelor care servea la vânzarea ulterioară a acestora, din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că acesta, în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2009, s-a deplasat în numeroase rânduri la sediul . Cluj-N., solicitându-le reprezentanților acestei societăți să confecționeze un număr total de 32 de plăcuțe de identificare pentru diferite modele de utilaje, după ce în prealabil le prezenta un stick de memorie unde se afla fișierul în format Coreii pregătit pentru a fi gravat.

Trebuie menționat faptul că inculpatul O. G. C. s-a prezentat în mod fals sub o altă identitate când a solicitat reprezentanților . să îi confecționeze plăcuțele de identificare pentru cele 32 de utilaje, acesta prezentându-se ca fiind o persoană pe nume K. B., identificat prin CI . nr._, angajat în cadrul . Cluj-N., societate administrată de altfel chiar de mama inculpatului C. B.. în urma prezentării planșei foto cu fotografia inculpatului O. G., reprezentanții acestei societăți au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care s-a prezentat în perioada noiembrie 2008-septembrie 2009 la sediul acestora și le-a solicitat confecționarea acelor plăcuțe.(f.l79-180).

La data de 25.01.2010 organele de poliție s-au deplasat la sediul ., unde reprezentatul acestei societăți, după verificarea bazei de date, le-a comunicat că societatea a confecționat un număr de 32 plăcuțe de identificare pentru diferite utilaje, care au fost ridicate în fotocopie de către lucrătorii de poliție.

Printre aceste plăcuțe confecționate la solicitarea inculpatului O. G. s-a regăsit și cea poansonată ulterior pe utilajul Volvo sustras părții vătămate . și ridicat din posesia inculpatului C. loan A..(f. 142).

Cu ocazia efectuării unui control în perioada februarie-martie 2010 la sediul societății administrate de inculpatul C. loan A. de pe raza . poliție au procedat la ridicarea încă a unui număr de trei plăcuțe de identificare care se aflau montate pe utilaje (f.288, 290, 291, 299 vol.3).

Din adresa emisă de Primăria Viișoara, aflată la fila 118 vol.4, rezultă că însă . figurează în evidențele fiscale cu următoarele bunuri: autoutilitara Volkswagen Transporter ._, autoturism BMW ._ și autoutilitara M. leasing, ._, iar inculpatul C. I. A. figurează în evidențele fiscale cu următoarele bunuri: autoitilitara Iveco F. ._ și autotractor Iveco Eurostar 440E42T ._, printre aceste vehicule neregăsindu-se și utilajele marca Komatsu, New Holland și Hamm descrise mai sus, și nici utilajul marca Komatsu și vehiculul Iveco sustrase din I..

Referitor la cele trei plăcuțe de identificare ale utilajelor care au fost ridicate din posesia inculpatului C. I. A. de către organele de poliție în perioada februarie-martie 2010, și cu privire la care s-a constatat că au fost confecționate în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2009 la solicitarea coinculpatului O. G. de către ., în sarcina inculpatului C. I. A. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev.de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, apreciindu-se că acestea conțin elemente de identificare false, în ceea ce privește . identificare și anul de fabricație.

De asemenea, în sarcina inculpatului O. G. C. s-a reținut și săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, raportat la activitatea infracțională desfășurată de acesta, concretizată în determinarea repetată, în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2009 a reprezentanților . să confecționeze un număr de 32 plăcuțe de identificare care urmau să fie aplicate pe utilaje sustrase, urmată de determinarea, în cursul lunii decembrie 2009, atât a inculpatului C. B. I., cât și a învinuiților K. G. și Ț. Ș. ca aceștia să semneze în fals un contract de vânzare-cumpărare fictiv a utilajului marca Volvo sustras părții vătămate ..

Cu privire la plăcuțele de identificare ale utilajelor cu privire la care s-a constatat că au fost confecționate artizanal de către reprezentanții . la solicitarea inculpatului O. G., în perioada noiembrie 2008-septembrie 2009, plăcuțe care, parte din ele au fost ulterior identificate pe utilaje aflate în posesia coinculpatului C. I. A., apreciem că aceste plăcuțe de identificare reprezintă unul din elementele de identificare ale vehiculului, iar prin modificarea seriei și repoansonarea ulterioară pe utilaje cu proveniență suspectă s-a urmărit îngreunarea identificării reale a utilajelor în scopul comercializării ulterioare, prin inducerea în eroare a potențialilor cumpărători cu privire la caracteristicile utilajelor.

Cu privire la cele 32 de plăcuțe de identificare a utilajelor care, astfel cum s-a stabilit în urma cercetărilor efectuate au fost confecționate artizanal de către reprezentanții ., în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2009, la cererea inculpatului O. G., apreciem că în mod corect instanța a dispus schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii participației improprii, însă că în mod netemeinic a apreciat că se impune condamnarea inculpatului doar pentru comiterea unui singur act material, întrucât în cazul celorlalte 31 de plăcuțe nu s-a făcut dovada caracterului nereal al datelor înscrise pe acestea.

Potrivit art. 290 Cp. actuala reglementare fiind art. 322, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art.288 Cp 8actualul art.320 sau 321, contrafacerea scrierii ori a subscrierii, sau alterarea înscrisului în orice mod, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii de consecințe juridice. După cum a reținut și instanța de judecată, în privința plăcuței de identificare aparținând buldoexcavatorului marca Volvo sustras din posesia părții vătămate ., plăcuțele de identificare constituie înscrisuri sub semnătură privată, astfel cum această noțiune a fost interpretată în literatura de specialitate, respectiv înscris care emană de la o persoană particulară, care conține o manifestare de voință ori constatare a unui act, fapt sau împrejurări cu semnificație juridică, și care este susceptibil de a dovedi existența, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligații (T. T., D. penal. Parte Specială, 2007, pag.311). În cazul plăcuțelor de identificare montate pe utilaje (inclusiv pe utilaje din categoria celor pentru care inculpatul O. G. a solicitat reprezentanților ., confecționarea de astfel de plăcuțe, respectiv mărcile Hyunday, Komatsu, Volvo, JCB, New Holland, Hamm, Ingersoll, Case, Cat -f.205 verso voi.III, dos.u.p.), acestea au caracteristicile unor instrumente de marcare prin care firma producătoare de utilaje evidențiază cu ajutorul unor matrice, caracteristica originală a vehiculului (tip vehicul, . fabricație, greutate, firma producătoare, etc).

În prezenta cauză, din declarația martorului I. A. (f. 179 vol. III dos.u.p.), reprezentant de vânzări la ., având ca obiect de activitate publicitate și gravură, rezultă că în cursul lunii noiembrie 2008, la sediul societății din Cluj-N., s-a prezentat o persoană care s-a recomandat cu numele de B., și care a solicitat confecționarea unor plăcuțe de aluminiu gravate laser sau mecanic și care conțineau nume de firme de vehicule și caractere tehnice. Totodată, martorul recunoaște că în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2009 a confecționat pentru această persoană (pe care a identificat-o ulterior din planșele foto ca fiind inculpatul O. G.), care se prezenta cu un stick de memorie unde se afla fișierul format Corel, gata pentru a fi gravat, un număr de 32 de plăcuțe. Pe cale de consecință, rezultă din declarația martorului I. A. că respectivele plăcuțe de identificare erau confecționate exclusiv pe baza datelor și a matricelor puse la dispoziție de către inculpatul O. G., pe un stick, fără ca acesta să prezinte înscrisuri din care să rezulte veridicitatea datelor înscrise (de altfel, inculpatul O. G. nu a putut fi audiat nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul judecăți, și nici nu a depus la dosar înscrisuri referitoare la utilajele pe care au fost montate cele 31 de plăcuțe de identificare). Pe de altă parte, simpla confecționare ulterioară a unor plăcuțe de identificare, și montarea lor pe utilaje în locul celor care sunt montate cu ocazia producției de către firma producătoare, este de natură să întrunească elementele constitutive ale unei infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, întrucât creează aparența unei proveniențe legale a utilajului și că plăcuțele de identificare sunt cele originare care reflectă manifestarea de voință a societății producătoare. Mai mult, în prezenta cauză având în vedere că cele 31 de plăcuțe erau confecționate doar pe baza matricelor și a informaților puse pe un stick de către inculpatul O. G., și că în legătură cu plăcuța de identificare a buldoexcavatorului marca Volvo, sustras din posesia părții vătămate . s-a stabilit că aceasta conține date nereale, în opinia noastră se naște o prezumție simplă că și celelalte 31 de plăcuțe de identificare conțin elemente de identificare false (atât serii cu alte numere de identificare, an de fabricație diferit, etc), și că aceste plăcuțe erau montate ulterior pe utilaje în locul serilor originale, pentru a se justifica aparența unei proveniențe legale.

4.La data de 02.06.2009 a fost înregistrată plângerea părții vătămate ., prin care se solicita efectuarea cercetărilor față de persoanele care și-au însușit pe nedrept escavatorul marca Komatsu_ -8, cu nr.de identificare KMTPC180E55K52186, sustras din I. în noaptea de 23.09.2008, și cu privire la care s-a constatat faptul că a ajuns pe teritoriul României, având în vedere traseul confirmat de aparatul GPS cu care era dotat.

Potrivit informațiilor furnizate de sistemul GPS cu care era dotat utilajul, s-a reușit identificarea acestuia de către organele de poliție, fiind ridicat din posesia inculpatului C. I. A. la data de 22.07.2009 (f.76 vol.4) și depozitat în curtea IPJ Cluj.

Din actele dosarului s-a stabilit faptul că utilajul a fost achiziționat de partea vătămată în baza unui contract de leasing încheiat cu firma Deutsche L. Operativo SRL I., pentru suma de 131.996 euro. În continuare, utilajul a fost închiriat unei alte societăți din I., Fallara SNC, aceasta subînchiriindu-1 la rândul ei firmei M.e G.Scavi S., din posesia căreia utilajul a fost sustras.

Sustragerea utilajului a fost semnalată și autorităților italiene, fiind înregistrată la data de 29.09.2008 la poliția localității San Sesto Giovanni, plângerea formulată de numitul Migale D. Alessandro, prin care acesta sesiza faptul că, în perioada 24.09._08, în localitatea Sesto Giovanni Via Manin, persoane necunoscute i-au sustras excavatorul PC 210 cu nr.de înmatriculare K52186, marca Komatsu, proprietatea . care fusese închiriat societății M G Scavi S.. (f.13-14 vol.4)

Din verificările efectuate s-a constatat faptul că utilajul a fost închiriat la data de 09.09.2008 de către firma Fallara SNC I. unei alte societăți M G Scavi S. I., (f. 16).

În urma analizării traseului urmat de utilaj de la momentul sustragerii, rezultă că acesta a fost deplasat din apropierea localității San Sesto Giovani în data de 23.09.2008 în jurul orelor 01,22, continuându-și deplasarea în aceeași noapte spre granița Italiei cu Slovenia, ulterior intrând în Ungaria, iar în final îndreptându-se spre frontiera cu România, unde ajunge în data de 24.09.2008 orele 16,58. în jurul orelor 19,00 din aceeași zi intră pe teritoriul României, urmându-și deplasarea spre localitatea Viișoara, unde ajunge la data de 25.09.2008 orele 07,32.(f.33-46).

Pe fondul audierii participanților la săvârșirea faptei (C. I. A., I. D. și Nașca G.), aceștia au negat comiterea ei, depunând în probațiune un set de înscrisuri menite să "demonstreze" proveniența legală a utilajului și arătând faptul că utilajul a fost achiziționat de către Nașca G. în cursul lunii septembrie 2008 - perioada 10-14 septembrie, de la un cetățean italian Ș. care reprezenta firma Moter, pentru suma de 65.000 euro, iar la sfârșitul lunii septembrie învinuitul Nașca G. a vândut utilajul inculpatului C. I. A., pentru suma de 75.000 euro, întocmind contract de vânzare-cumpărare, cauzând părții vătămate . un prejudiciu în valoare de 131.996 Euro.

În cauză au fost depuse două contracte de vânzare-cumpărare a utilajului în copie și o scrisoare de transport, tot în copie, pentru a se justifica proveniența bunului. Referitor la contractul de vânzare-cumpărare aparent încheiat între o societate Mo.Ter snc din I. în calitate de vânzător și Nașca G., în calitate de cumpărător, din conținutul acestuia rezultă că a fost încheiat la data de 15.09.2008, la momentul vânzării proprietar fiind această societate.

Problema care se ridică referitor la acest contract privește calitatea de proprietar legal a societății vânzătoare, în condițiile în care din actele depuse de partea vătămată rezultă că utilajul a intrat în proprietatea . la data de 24.09.2007, în baza contractului de leasing, fiind închiriat societății Fallara la data de 08.09.2008, care la rândul ei 1-a subînchiriat la data de 09.09.2008 firmei M G Scavi S. din I., (f.16, 49, 52-55), utilajul neaflându-se în posesia așa numitei firmei Va Moter din I.. Mai mult, din conținutul plângerii depuse la autoritățile italiene de reprezentantul firmei M G Scavi S., coroborat cu traseul dat de sistemul GPS al utilajului, rezultă în mod implicit faptul că vehiculul s-a aflat în posesia acestei societăți până în data de 23.09.2008, când și-a început deplasarea spre România. În consecință, data inserată pe contractul încheiat cu Nașca G., respectiv 15.09.2008, reprezentând data la care acesta din urmă a intrat în posesia utilajului apare în mod evident ca fiind falsă, întrucât la acel moment vehiculul se afla în posesia utilizatorului de drept.

Mai mult, din adresa transmisă de Punctul de Contact Oradea din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră rezultă că societatea Autotransporti Golo Piergiorgio, cu privire la care participanții au declarat că prin intermediul acesteia a fost efectuat transportul utilajului din I. în România în cursul lunii septembrie 2008, a fost închisă definitiv la data de 31.08.2008, deci, în consecință nu avea posibilitatea legală/materială de a efectua transportul utilajului spre România în cursul lunii septembrie 2008.(f.9)

Cu privire la proveniența "suspectă" a utilajului marca Komatsu identificat în posesia inculpatului C. I. A., din conținutul notelor telefonice aflate la dosarul cauzei rezultă că inculpatul cunoștea modul în care intrat în posesia lui iar ulterior a fost identificat de organele de poliție, datorită sistemului GPS cu care era dotat utilajul, și care, nu a fost verificat și eliminat de pe vehicul.

Din conținutul convorbirilor aflate la f.87 vol.6 rezultă că inculpatul avea cunoștință de proveniența suspectă a acestuia, de la firma "Vamoter" din I., utilaj cu privire la care a omis să identifice aparatul GPS, așa fiind găsit ulterior de organele de poliție.

Din analiza materialului probator administrat în cauză se desprinde concluzia că la furtul acestui utilaj de pe teritoriul Italiei au participat în calitate de complici inculpații C. I. A., Nașca G. și I. D., iar actele întocmite pentru a justifica proveniența utilajului conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului, menite a crea falsa reprezentare a calității de proprietar legal.

Trebuie menționat faptul că, ulterior achiziționării acestui utilaj, inculpatul C. loan A. nu a efectuat niciun demers pentru a-l înregistra la organele fiscale, nici în nume propriu, nici în numele societății unde era administrator, deși în declarațiile sale a arătat faptul că motivul pentru care 1-a achiziționat pe numele său a fost acela de a-1 închiria ulterior către firma unde era administrator, lucru care nu s-a realizat, deși utilajul s-a aflat în posesia sa din luna septembrie 2008 până în luna iulie 2009 și a fost folosit pentru diverse lucrări de construcții. De altfel, în urma unui control efectuat de Garda Financiară la societatea administrată de inculpat a rezultat că utilajul marca Komatsu sustras din I. nu a fost înregistrat în evidențele .. (f.l 15 vol.4)

Mai mult, trebuie precizat că în niciunul din cazurile în care s-a procedat la ridicarea utilajelor marca Komatsu, Volvo și a vehiculului marca Iveco, de către organele de poliție din posesia inculpatului C. loan A., acesta nu a fost interesat de restituirea ulterioară a acestora, nu a făcut niciun demers pentru a demonstra că acestea îi aparțin în mod legal și că prin nefolosirea lor îi este cauzat vreun prejudiciu, în condițiile în care din declarațiile acestuia rezultă că a achitat sume mari de bani, 75.000 euro, 20.000 euro pentru achiziționarea acestora.

Cu privire la acest utilaj, la momentul finalizării cercetărilor atât inculpatul C. loan A., cât și învinuitul Nașca G. au revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, schimbându-și în mod radical declarațiile date, în sensul de a elimina participarea învinuitului Nașca G. în comiterea faptei. Astfel, noua variantă a modului în care inculpatul C. I. A. a intrat în posesia utilajului marca Komatsu sustras din I. a fost în sensul că utilajul nu a fost achiziționat de la Nașca G., ci de la o altă persoană din I., cu numele de M., prin intermediul învinuitului I. D.. Inculpatul declară că personal a trimis suma de 75.000 euro în I. lui I. D. pentru achiziționarea utilajului, comunicându-i acestuia să întocmească un contract de vânzare-cumpărare cu Nașca G. întrucât el nu putea să îl achiziționeze în calitate de persoană fizică și apoi să îl înstrăineze la firmă. Tot din acest considerent a încheiat și în România contractul de vânzare-cumpărare cu Nașca G., arătând că acesta în realitate nu a achitat nicio sumă pentru achziționarea utilajului.(f. 164-168 vol.l)

Trebuie precizat că pe parcursul urmăririi penale, inculpatul C. I. A. a afirmat în mod constant, atât în fața organelor de cercetare penală, cât și în fața procurorului și a judecătorului care a soluționat propunerea de arestare preventivă, faptul că acest utilaj a fost achiziționat de învinuitul Nașca G. din I.,cu bani proveniți din activitatea de muncitor în Spania, de la care 1-a cumpărat la sfârșitul lunii septembrie 2008 în baza unui contract de vânzare-cumpărare, depunând în acest sens și înscrisuri justificative. în cauză a fost efectuată și o confruntare între cei doi participanți, la data de 24 martie 2010 aceștia relatând întocmai împrejurările descrise mai sus.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală învinuitului Nașca G. G., acesta a arătat că nu își mai menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, întrucât după momentul efectuării confruntării dintre el și C. I. A. i-a transmis acestuia că nu vrea să aibă probleme în cauză și în consecință acesta să clarifice situația juridică a utilajului. în continuare, a arătat că nu a achiziționat nici un utilaj marca Komastu și nici nu dispunea la momentul respectiv de suma de 65.000 euro cu cât a declarat că a cumpărat utilajul.

În urma analizării noii variante prezentate de cei doi participanți, nu rezultă decât faptul că aceștia încearcă în mod evident să elimine participarea învinuitului Nașca G. în comiterea faptei, însă aceste declarații nu pot fi luate în considerare, întrucât nu se coroborează cu fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Conduita oscilantă a celor doi inculpați, precum și încercarea de a transfera răspunderea penală asupra altor participanți nu fac decât să confirme încă o dată faptul că aceștia sunt autorii faptelor imputate, existând o legătură subiectivă între cei doi inculpați.

5.Prin procesul-verbal încheiat la data de 24.06.2009 organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că vehiculul rutier marca Iveco, cu nr.de înmatriculare DN 416 MP . WJMJDCTS40C196201, furat din I. la data de 26.02.2009, a fost identificat în posesia numitului C. I. A., pe raza localității Viișoara.

La data de 22.10.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul C. I. A., pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prev.de art.221 Cod penal, iar prin ordonanța din data de 05.03.2010 cercetările au fost extinse și față de învinuitul I. D. I., sub aspectul complicității la infracțiunea de furt calificat, prev.de art.208 al.l, art.209 al.l lit.e Cod penal, reținându-se că aceștia s-au ocupat de procurarea și transportul vehiculului sus menționat, sustras din I. și găsit ulterior în posesia lui C. I. A..

Cu privire la acest utilaj a fost consemnată și de către autoritățile italiene la data de 26.02.2009 plângerea numitului L. Mărio P., prin care acesta sesiza faptul că în data de 26.02.2009, în intervalul orar 11,55 - 13,10, i-a fost furat autovehiculul marca Iveco Magirus Diesel, număr prelată WJMJ4CTS40C196201, caroserie Cassone, înmatriculat în I. în anul 2008 cu nr.DN416MP.(f.l7-18vol.5).

Vehiculul marca Iveco a fost ridicat de către organele de poliție din posesia inculpatului C. I. A. la data de 24.06.2009. (f.8 vol.5).

Pentru justificarea calității de utilizator legal, inculpatul C. I. A. a depus la dosar un înscris în limba italiană întocmit de un cetățean italian La porta M. P., precum și un talon în original.

Referitor la înscrisul depus, din conținutul acestuia în urma traducerii, rezultă că persoana La Porta Mărio P. autorizează pe numitul V. L., să conducă autovehiculul marca Iveco Eurotech 450 cu nr.de înmatriculare DN 416 MP până în localitatea Viișoara, în numele . până la data de 12.08.2009, conform acordului de închiriere.(f.21 -22).

În urma traducerii conținutului certificatului de înmatriculare depus la dosar de către inculpatul C. I. A. rezultă că acesta aparține unui vehicul marca. Iveco Magirus A410T/E4/Colombo, număr de identificare WJMJ4CTS40C196201, nr.de înmatriculare DN 416 MP și care are următoarele caracteristici: autocar de transport marfă, caroseria - închisă 4 uși, proprietar fiind societatea S. G. SPA I., iar utilizator L. Mărio P..(f.23-26).

În urma comparării conținutului celor două înscrisuri sus menționate rezultă că diferă modelul vehiculului la care se face referire. Astfel, în înscrisul prin care cetățeanul italian autorizează pe numitul V. L. să conducă vehiculul până în loc. Viișoara, la sediul societății administrate de inculpatul C. I. A. se face referire la autovehiculul marca IVECO EUROTECH 450, în timp ce conținutul certificatului de înmatriculare se referă la vehiculul marca IVECO MAGIRUS.

Această neconcordanță a fost clarificată de răspunsul primit de la societatea Briari.s Ind SA, dealer autorizat Iveco, din conținutul căruia a rezultat faptul că modelul Iveco care corespunde seriei de sașiu WJMJ4CTS40C196201 este Iveco Trakker AD410T45, iar modelul Iveco Eurotech este un model total diferit de cel care corespunde seriei de sașiu menționate mai sus. (f.15 voi.5)

In consecință, înscrisurile depuse de inculpat pentru a justifica proveniența legală a vehiculului devin lipsite de eficiență juridică, întrucât a rezultat că se referă la două modele diferite de vehicule marca Iveco, unul model Eurotech, altul model Magirus, care în mod evident nu pot avea aceeași . identificare și aceeași descriere.

Din declarația dată de I. D. loan rezultă că acesta a intrat în posesia vehiculului marca Iveco în cursul lunii ianuarie 2009, fiind predat unui cetățean pe nume V. L., care 1-a transportat în România, pentru a ajunge în posesia inculpatului C. loan A., care în prealabil îi trimisese lui I. D. suma de 20.000 euro, reprezentând avans din valoarea bunului.(f.32-33)-

Din declarația inculpatului C. I. A. rezultă că, după aproximativ 2-3 săptămâni de la momentul achiziționării utilajului marca Komatsu, în cursul lunii septembrie 2008, a fost contactat de I. D. care i-a comunicat că a găsit o autobasculantă marca Iveco, la prețul de 70.000 euro, dar pentru perfectarea actelor va trebui să aștepte câteva luni, interval de timp în care va beneficia de un contract de închiriere. După aproximativ o săptămână de la acest moment, a primit autobasculanta marca Iveco, cu nr.de înmatriculare DN 416 MP, iar în cursul lunii ianuarie 2009 a aflat de la I. D. că cetățeanul italian de la care a cumpărat vehiculul nu își poate rezolva problemele juridice, și solicită restituirea bunului, însă întrucât inculpatul nu a primit suma dată ca avans, nu a restituit bunul.

Neconcordanțele cu privire la momentul intrării vehiculului în posesia inculpatului C. I. A. nu confirmă astfel nici data inserată pe « contractul de închiriere », înscris care de altfel nu are aptitudinea de a reprezenta un contract de închiriere, nefiind identificate elementele care trebuie să le conțină un asemenea act și nici consecințele juridice ale înregistrării acestui document în evidențele societății administrate de inculpat, ..

O altă neconcordanță rezultă și din declarația dată de inculpat la data de 29 martie 2010 f. 164-168 vol.l), unde arată că acest vehicul Iveco a fost închiriat în numele . către o altă societate ., în condițiile în care în urma controlului efectuat de Garda Financiară(f. 115 vol.5) rezultă că acest vehicul nu apare înregistrat în evidența societății, deci nu avea cum să reprezinte în mod legal obiectul unui contract de închiriere.

În acest context, declarația părții vătămate, audiată prin videoconferință, care a negat existența vreunei înțelegeri cu persoanele mai sus arătate, se coroborează cu restul probelor administrate în cauză. Mai mult, concluziile raportului de expertiză criminalistică întocmit în cauză nu pot înlătura restul probelor care dovedesc vinovăția inculpatului C. cu privire la comiterea infracțiuni de tăinuire, care cunoștea faptul că acest vehicul Iveco a fost achiziționat în sistem de leasing, ori înscrisul semnat de partea vătămată autoriza doar conducerea autoutilajului de către V. L. nu și alte aspecte privind posesia sau proprietatea utilajului.

Chiar dacă, cercetările inițiale au privit în prezentul dosar și săvârșirea de către inculpatul C. I. A. a infracțiunii de tăinuire, prev.de art.221 Cod penal, întrucât în posesia acestuia a fost identificat și ridicat la data de 01.10.2010 de către organele de poliție utilajul marca Volvo Bl, ._, sustras părții vătămate . în noaptea de 19/20 iulie 2009. întrucât pe parcursul cercetărilor s-a constatat faptul că din posesia aceluiași inculpat mai fuseseră ridicate anterior încă un utilaj marca Komatsu și un vehicul marca Iveco, sustrase de pe teritoriul Italiei în cursul anilor 2008- 2009, care au făcut obiectul dosarelor cu nr.5265/P/2009 și 9597/P/2009 conexate la prezenta cauză, în sarcina inculpatului se poate reține săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, apreciindu-se că activitatea de tăinuire repetată a bunurilor sustrase realizează existența unor acte consecutive de complicitate, deoarece autorii la infracțiunea de furt calificat au acționat la momentul sustragerii fiind convinși de ajutorul tăinuitorului, acesta fiind dispus să primească în posesia sa bunurile sustrase pentru a le comercializa.

Față de starea de fapt expusă mai sus și față de pozițiile inculpaților raportat la faptele reținute în sarcina acestora, apreciem că nu pot fi reținute în favoarea acestora dispozițiile art.320 ind.1 C.p.p. astfel, inculpatul C. B. a negat comiterea infracțiunii de furt calificat iar recunoașterea comiterii faptei de către inculpatul Ț. este una formală, inculpatul recunoscând doar că a semnat contractul de vânzare cumpărare, dar că acesta nu era fals, în aceste condiții, apreciem că inculpatul nu își asumă comiterea vreunei fapte penale.

Apoi, având în vedere dispozițiile art.5 C.p., a legii penale mai favorabile, se impune a se observa că încadrarea inițială a infracțiunii de furt calificat cu consecințe deosebit de grave nu se mai regăsește în actuala reglementare, astfel că legea penală mai favorabilă va fi legea nouă. De asemenea, se va trece la aprecierea globală în cazul fiecărui inculpat și în sensul deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale, pentru a se stabili care este legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță.

În baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelurile P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și partea civilă ..A. împotriva sentinței penale nr. 327/19.03.2013 a Judecătoriei Cluj-N. pe care o va desființa sub aspectul modului de soluționare a laturii penale și civile și în consecință:

Pronunțând o nouă hotărâre va condamna pe inculpatul C. B. I. pentru comiterea infracțiunii de furt prev. de art. 228 Cod penal, cu aplicarea art. 41 și art.5 NCP la pedeapsa de 3 ani închisoare (fapta din 01/02.09.2009 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB).

La cuantumul pedepsei stabilite, curtea a ținut seama de prevederile art.74 C.p. de modul și modalitatea de comiterea a faptei, de prejudiciul creat, precum și de pericolul social ridicat al faptei, precum și de persoana inculpatului care este recidivist și a negat comiterea faptei.

Va înlătură dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen. anterior cu privire la cele două infracțiuni de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute în prezent de art. 269 și respectiv 322 NCP.

Va menține pedepsele de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din octombrie 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB), 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . în prezent elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.269 C.p.

În temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 NCP va contopi pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an 6 luni și 10 zile închisoare, rezultând pedeapsa de 4 ani 6 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 83 Cod penal anterior și art. 15 din legea 187/2012 va revoca suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 349/2009, definitivă prin neapelare la data de 6 mai 2009 (anterior comiterii faptelor din dec.2009) a Judecătoriei Cluj-N., dispunând executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizi, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani 10 luni și 10 zile închisoare în regim de detenție.

Va înlătură, potrivit art. 12 din Legea 197/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Va deduce din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 21 ianuarie 2010 și până în data de 15.12.2010.

Va condamna pe inculpatul C. I. A. pentru comiterea infracțiunii de complicitate furt calificat prev. de art.48 alin. 2 rap. la art. 229 lit. b Cod penal, cu aplic.art.41 și art. 5 NCP la pedeapsa de 2 ani închisoare. (autocamion marca Iveco, utilaj marca Volvo .). La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate, curtea a ținut seama de prevederile art.74 C.p. de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită

Va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal anterior (actualmente art.323 NCP cu aplicarea art.35 NCP ).

La individualizarea judiciară a pedepselor curtea a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art.74 C.p, de starea de pericol creată valorii ocrotite, de modul, modalitatea de comitere a faptei și urmarea produsă, de persoana inculpatului, care are antecedente penale, a negat comiterea faptei, astfel că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea acesteia.

În baza art. 96 alin. 4 C.penal va revoca suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. I. A. prin sentința penală nr. 594/2008 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. NCP va contopi pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 2 ani închisoare la care se adaugă un spor de 8 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare în regim de detenție.

Va înlătură aplicarea prevederilor art. 71 alin. 1 Codul penal și art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal.

Va deduce din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 09 martie 2010 și până în data de 15.12.2010.

Va condamna pe inculpatul O. G. C. pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.229 lit.b NCP, cu aplic art.5 NCP (fostul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e și g din Codul penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Va condamna pe același inculpat pentru comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art.48 alin. 2 rap. la art. 229 lit. b Cod penal, cu aplic. art. 5 NCP la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Va condamna pe același inculpat pentru infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 rap. la art. 322 NCP (în fosta reglementare, art.25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal cu aplic. art. 41 alin. 2) la pedeapsa de 8 luni închisoare.

Va condamna pe același inculpat pentru infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 rap. la art. 322 NCP (în fosta reglementare, art.25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal) la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Va condamnă pe același inculpat pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal anterior (actualmente art. 323 NCP la pedeapsa de 4 luni închisoare.

Este de precizat că pedepsele stabilite sunt în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, ce se deduce atât din împrejurările concrete de săvârșire a faptelor cât și din circumstanțele personale ale acestuia, inculpatul sustrăgându-se atât de la urmărirea penală cât și de la cercetarea judecătorească.

În temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 NCP contopește pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 2 luni, rezultând pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

Va înlătura potrivit art. 12 din Legea 187/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Va înlătura prevederile art. 320/1 C.pr.pen. anterior în ceea ce îl privește pe inculpatul Ț. C. Ș. iar în temeiul art. 290 Codul penal anterior (actualmente art. 322 NCP) condamnă inculpatul la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, apreciind că, în cazul acestui inculpat, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, legea penală mai favorabilă este codul penal vechi.

Va constata că infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 1755/R/02.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Va constata că prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M. a fost recunoscută hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria prin care inculpatul Ț. C. Ș. a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, care a fost executată în perioadele 08.12.2007 – 31.01.2008 și 31.01.2008 – 18.03.2008. Prin aceeași sentință au fost contopite pedepsele de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N..

Va descontopi și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 a Judecătoriei Cluj-N. și cele contopite prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M..

În temeiul art. 36 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal va contopi următoarele pedepse:

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria;

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Va înlătură potrivit art. 12 din Legea 187/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Va deduce din pedeapsa rezultantă finală de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Ț. C. Ș. perioadele executate, respectiv 08.12.2007 – 31.01.2008, 31.01.2008 – 18.03.2008 și 30.06.2010 – 18.09.2012.

Va anula mandatul de executare a pedepsei nr. 1227/2011 emis de Judecătoria Cluj-N. și s-a constatat că s-a împlinit termenul de liberare condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N. (va constata executată pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală).

Va condamna pe inculpatul Nașca G. G. pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat prevăzută prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 228 Cod penal, cu aplic. art.5 NCP la pedeapsa de 1 an închisoare ( în vechea reglementare art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. a, alin. 4 Codul penal), legea penală mai favorabilă fiind noul Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei, curtea a ținut seama de prevederile art.74 C.p., de participația efectivă a acestui inculpat la comiterea faptelor, la urmarea produsă, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor dar și de persoana inculpatului, care nu a recunoscut comiterea faptei și a avut o conduită oscilantă în cursul procesului penal.

Va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. I. A., O. G. C., Ț. C. Ș. pentru motivele invocate mai sus.

În ceea ce o privește pe apelanta, ., apreciem raportat la situația juridică complexă a cauzei și în consens cu instanța de fond că, probatoriul administrat în cauză cu privire la acest bun este insuficient pentru a stabili în mod corect sumele care ar urma să revină fiecăreia dintre părțile civile cu titlu de despăgubiri (ex. . nu a dovedit decât achitarea valorii reziduale a bunului și a trei rate de leasing, nici folosul de care a fost lipsită prin sustragerea utilajului – prin factura depusă la fila 1268 vol. V dosarul instanței nu se dovedește faptul că obiectul contractului cu . este tocmai bunul sustras; . nu a dovedit că a plătit către C. B. SA ratele de credit conform desfășurătorului depus la fila 1215 vol. IV dosarul instanței, etc.), motiv pentru care va respinge apelul declarat de această parte, constatând pe de altă parte că, acestea are deschisă calea unei acțiuni civile separate pentru repararea prejudiciului suferit.

Va obliga pe inculpații C. I. A. și Nașca G. G., în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 106.166 Euro în favoarea părții civile ., prejudiciul cauzat acestei părți fiind dovedit.

Va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Va stabili sumele de câte 400 lei cu titlu de onorarii avocațiale din oficiu în favoarea av. N. C. și N. A. B. și suma de 200 lei cu același titlu în favoarea av. Oproae I., care se avansează din FMJ.

Va obliga pe inculpații C. I. A., O. G. C. și Ț. C. Ș. la plata sumelor de câte 600 lei cheltuielile de judecată în apel iar pe partea civilă . la pala sumei de 300 lei cu același titlu, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și partea civilă ..A. împotriva sentinței penale nr. 327/19.03.2013 a Judecătoriei Cluj-N. pe care o desființează sub aspectul modului de soluționare a laturii penale și civile și în consecință:

Pronunțând o nouă hotărâre condamnă pe inculpatul C. B. I. (fiul lui I. și E., născut la data de 28.11.1976, în Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în Cluj-N., .-63, ., identificat prin CI . nr._, CNP_) pentru comiterea infracțiunii de furt prev. de art. 228 Cod penal, cu aplic.art. 41 și art.5 NCP la pedeapsa de 3 ani închisoare (fapta din 01/02.09.2009 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB).

Înlătură dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen. anterior cu privire la cele două infracțiuni de favorizare a infractorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute în prezent de art. 269 și respectiv 322 NCP.

Menține pedepsele de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din octombrie 2008 cu privire la buldoexcavatorul marca JCB), 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . an 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (fapta din decembrie 2009 cu privire la utilajul Volvo . temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 NCP contopește pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an 6 luni și 10 zile închisoare, rezultând pedeapsa de 4 ani 6 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 83 Cod penal anterior și art. 15 din legea 187/2012 revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 349/2009, definitivă prin neapelare la data de 6 mai 2009 a Judecătoriei Cluj-N., dispunând executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizi, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani 10 luni și 10 zile închisoare în regim de detenție.

Înlătură potrivit art. 12 din Legea 197/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Deduce din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 21 ianuarie 2010 și până în data de 15.12.2010.

Condamnă pe inculpatul C. I. A. (fiul lui I. și L., născut la data de 17.09.1975 în Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în com. Viișoara, ., jud. Cluj, identificat prin CI . nr._, CNP_) pentru comiterea infracțiunii de complicitate furt calificat prev. de art.48 alin. 2 rap. la art. 229 lit. b Cod penal, cu aplic.art.41 și art. 5 NCP la pedeapsa de 2 ani închisoare. (autocamion marca Iveco, utilaj marca Volvo .).

Condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal anterior (actualmente art.323 NCP cu aplicarea art.35 NCP ).

În baza art. 96 alin. 4 C.penal revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. I. A. prin sentința penală nr. 594/2008 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin decizia penală nr. 223/18 mai 2009 a Tribunalului Bihor.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. NCP contopește pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 2 ani închisoare la care se adaugă un spor de 8 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare în regim de detenție.

Înlătură aplicarea prevederilor art. 71 alin. 1 Codul penal și art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal.

Deduce din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 09 martie 2010 și până în data de 15.12.2010.

Condamnă pe inculpatul O. G. C. (fiul lui O. și M., născut la data de 27.12.1972 în Cluj-Naoca, jud. Cluj, domiciliat în Cluj-N., ., ., jud. Cluj, identificat prin CI . nr._, CNP_), pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.229 lit.b NCP, cu aplic art.5 NCP (fostul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e și g din Codul penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Condamnă pe același inculpat pentru comiterea infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art.48 alin. 2 rap. la art. 229 lit. b Cod penal, cu aplic. art. 5 NCP la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Condamnă pe același inculpat pentru infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 rap. la art. 322 NCP (în fosta reglementare, art.25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal cu aplic. art. 41 alin. 2) la pedeapsa de 8 luni închisoare.

Condamnă pe același inculpat pentru infracțiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 rap. la art. 322 NCP (în fosta reglementare, art.25 din Codul penal raportat la art. 290 Codul penal) la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Condamnă pe același inculpat pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Codul penal anterior (actualmente art. 323 NCP la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În temeiul art. 38 și art. 39 alin. 1 NCP contopește pedepsele susmenționate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea respectiv aceea 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an și 2 luni, rezultând pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare cu executare în regim de detenție.

Înlătură potrivit art. 12 din Legea 187/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Înlătură prevederile art. 320/1 C.pr.pen. anterior în ceea ce îl privește pe inculpatul Ț. C. Ș. iar în temeiul art. 290 Codul penal anterior (actualmente art. 322 NCP) condamnă inculpatul la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Constată că infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., definitivă prin decizia penală nr. 1755/R/02.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Constată că prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M. a fost recunoscută hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria prin care inculpatul Ț. C. Ș. a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, care a fost executată în perioadele 08.12.2007 – 31.01.2008 și 31.01.2008 – 18.03.2008. Prin aceeași sentință au fost contopite pedepsele de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N..

Descontopește și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 895/02.11.2010 a Judecătoriei Cluj-N. și cele contopite prin sentința penală nr. 1204/2012 a Judecătoriei Baia M..

În temeiul art. 36 alin. 1 Codul penal raportat la art. 34 lit. b Codul penal contopește următoarele pedepse:

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N.;

- pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 521 HV 79/07 s din 31.01.2008 a Tribunalului Korneuburg Austria;

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre penală,

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Înlătură potrivit art. 12 din Legea 187/2012 dispozițiile art. 71 alin. 1 Codul penal si art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal anterior.

Deduce din pedeapsa rezultantă finală de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Ț. C. Ș. perioadele executate, respectiv 08.12.2007 – 31.01.2008, 31.01.2008 – 18.03.2008 și 30.06.2010 – 18.09.2012.

Anulează mandatul de executare a pedepsei nr. 1227/2011 emis de Judecătoria Cluj-N. și s-a constatat că s-a împlinit termenul de liberare condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 895/2010 a Judecătoriei Cluj-N. (constată executată pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală).

Condamnă pe inculpatul Nașca G. G. (fiul lui Natural și M., născut la data de 21.03.1976 în Câmpia Turzii, jud. Cluj, domiciliat în com. Viișoara, ., jud. Cluj și reședința în ., jud. Cluj, identificat prin CI . nr._, CNP_,) pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat prevăzută prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 228 Cod penal, cu aplic. art.5 NCP la pedeapsa de 1 an închisoare ( în vechea reglementare art. 26 Codul penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. a, alin. 4 Codul penal).

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. I. A., O. G. C., Ț. C. Ș. și ..

Obligă pe inculpații C. I. A. și Nașca G. G., în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 106.166 Euro în favoarea părții civile ., cu sediul procesual ales în Cluj-N., .. 44, jud. Cluj.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Stabilește sumele de câte 400 lei cu titlu de onorarii avocațiale din oficiu în favoarea av. N. C. și N. A. B. și suma de 200 lei cu același titlu în favoarea av. Oproae I., care se avansează din FMJ.

Obligă pe inculpații C. I. A., O. G. C. și Ț. C. Ș. la plata sumelor de câte 600 lei cheltuielile de judecată în apel iar pe partea civilă . la pala sumei de 300 lei cu același titlu, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 3 iulie 2014.

Președinte Judecător Grefier

A. D. L. M. R. A. H.

red.M.R./S.M.D.

2 ex./21.07.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 647/2014. Curtea de Apel CLUJ