Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 194/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 7613/211/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 194/A/2014
Ședința publică din 14 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. C., judecător
JUDECĂTOR: C. I.
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin V. G. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul P. C.-I. împotriva sentinței penale nr. 598 din data de 13 mai 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., privind pe inculpatul P. C.-I., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., dat în dosar nr. 1/P/2013, pentru săvârșirea pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul P. C.-I. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat R. C., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 8 ) și de către apărător ales, avocat C. G., din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială nr._/10.03.2014 la dosar ( f. 11 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Se procedează la identificarea inculpatului P. C.-I., care se legitimează cu C. I ., nr._, emisă de SPCLEP Cluj-N., la data de 25.07.2005, având CNP –_ și domiciliul în ., ., ., județul Cluj.
Președintele completului de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. 4 Cod procedură penală și ale art. 108 Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpatului prezent drepturile și obligațiile procesuale. Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 420 Cod procedură penală se procedează la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, după citire și semnare ( f. 12 ).
Nefiind cereri de formulat, se apreciază apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul ales al inculpatului P. C. I., având cuvântul, solicită admiterea apelului și, în principal, aplicarea procedurii simplificate. De asemenea, solicită a se avea în vedere în circumstanțiere raportul de evaluare psihologică depus la dosar, care concluzionează conduita și comportamentul inculpatului atât înainte de săvârșirea infracțiunii, cât și pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, precum și circumstanțele atenuante, după vechea reglementare.
Mai arată că noua lege este mai favorabilă raportat la limitele de pedeapsă întrucât noua reglementare prevede și pedeapsa alternativă cu amenda.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, având în vedere noua poziție procesuală a inculpatului și, ținând seama de dispozițiile art. 396 alin. 10 din Noul Cod de procedură penală, care trebuie să fie considerate o lege penală mai favorabilă chiar și în condițiile în care exista o reglementare anterioară, respectiv în cuprinsul art. 3201 din vechiul Cod de procedură penală, solicită admiterea apelului declarat de către inculpat și desființarea în parte a sentinței penale nr. 598 din 13 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N., în latură penală, în sensul reținerii dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Noul Cod de procedură penală, respectiv individualizarea pedepsei în limitele reduse cu o treime.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 5 din Noul Cod penal arată că art. 264 alin. 1 din vechiul Cod penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță de către Judecătoria Cluj-N., prevedea limitele de pedeapsă cuprinse între 3 luni și 7 ani, iar infracțiunea de favorizarea infractorului se regăsește în Noul Cod penal în dispozițiile art. 269 alin. 1 Cod penal, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 și 5 ani sau amenda.
Având în vedere că prima instanță s-a orientat spre pedeapsa închisorii, cu executare prin privare de libertate în raport de circumstanțele concrete în care inculpatul a comis infracțiunea de favorizarea infractorului, se justifică în continuare ca pedeapsa închisorii să fie aplicată inculpatului, cu precizarea că aceasta a fost îndreptată spre limita minimă prevăzută de lege și nu spre maximul de 7 ani închisoare. Astfel, raportat la faptul că inculpatului nu i se poate agrava situația în propria cale de atac, susține că legea mai favorabilă este tot vechiul Cod penal, pentru că prevede un minim mai redus. De asemenea, apreciază că se justifică condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, în limitele reduse cu o treime, cu privare de libertate, pentru că fapta comisă este una deosebit de gravă, respectiv inculpatul a ajutat și favorizat un alt inculpat, care a comis o ucidere din culpă, cu trei victime, printre care și un copil mic, inclusiv la părăsirea locului accidentului. În împrejurările evidențiate, apreciază că instanța de control judiciar este îndreptățită chiar și în apelul inculpatului să îi aplice acestuia o pedeapsă cu executare prin privare de libertate.
Inculpatul P. C. I., având ultimul cuvânt, lasă modul de soluționare al apelului la aprecierea instanței. De asemenea, recunoaște și regretă fapta comisă, solicitând diminuarea cuantumului pedepsei.
CURTEA
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr.598 din 13 mai 2013, Judecătoria Cluj-N. în temeiul art. 264 alin. 1 din Codul penal a condamnat pe inculpatul P. C. I., fiul lui M. și M., născut la data de 27.06.1991 în Cluj-N., jud. Cluj, cetățenie română, fără antecedente penale, studii 11 clase, muncitor necalificat la .-N., necăsătorit, fără copii, posesor al CI . nr._, CNP_, domiciliat în Florești, sat Florești, ., ., jud. Cluj la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.
În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la data de 25.02.2013 în dosarul penal nr. 1/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Muzuran R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alineatul 1, 2 și 5 din Codul penal și de părăsirea locului accidentului prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, ambele cu aplicarea art. 40 alin. 1 din Codul penal și a art. 33 lit. a din Codul penal și în stare de libertate a inculpatului P. C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. 1 din Codul penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut pe scurt că în seara zilei de 31.12.2012, în jurul orelor 2100, inculpatul Muzuran R.-M. împreună cu inculpatul P. C.-I. s-au deplasat de la domiciliu din loc. Florești de pe ., jud. Cluj, cu autoturismul marca F. Punto cu nr. de înmatriculare_, la domiciliul martorului C. F.-A. situat tot în loc. Florești pe . . în vederea discutării unei posibile angajări a inculpatului Muzuran R.-M. la societatea la care lucra martorul. La locuința martorului, în intervalul orar 2200 -2330 inculpatul Muzuran R. M. a consumat un pahar cu țuică de prune, aproximativ 0,25 - 0,30 ml, iar inculpatul P. C.-I. a consumat două pahare de țuică de prune. În jurul orelor 2345, întrucât se apropia Anul Nou, inculpații au plecat spre domiciliu în vederea serbării în familie a trecerii dintre ani. Întoarcerea spre domiciliu au făcut-o cu același autoturism condus de către inculpatul Muzuran R.-M., avându-l ca pasager pe locul din partea dreaptă față pe inculpatul P. C.-I..
În jurul orelor 2358, în timp ce se deplasau cu autoturismul mai sus menționat pe .. Florești, ajunși în apropierea imobilului cu nr. 51, ca urmare a nerespectării regulilor de circulație, circulând pe mijlocul drumului și cu o viteză cu mult peste limita legală, respectiv de 96 km/h, în condițiile în care pe acel sector de drum viteza maximă admisă este de 30 km/h, iar pe ambele trotuare și pe stradă se aflau foarte multe persoane în vederea întâmpinării noului an, precum și artificii, a lovit în plin victimele D. F. G. în vârstă de 27 de ani și D. C. T. în vârstă de 33 de ani, în brațele căruia se afla fiica acestuia D. L. M. în vârstă de 3 ani.
În momentul producerii accidentului, victimele se aflau pe partea carosabilă a drumului în vederea întâmpinării noului an și a pregătirii focului de artificii. Astfel, victima D. F. G., se afla pe axul drumului, fiind pregătit să aprindă artificii, iar D. C. T. se afla la aproximativ 1 m distanță față de D. F. G., în partea stângă a sensului de deplasare a autoturismului și o ținea în brațe pe fetița sa, minora D. L. M. (în vârstă de 3 ani).
În urma impactului victimele au fost proiectate, pe capotă, parbriz, pavilionul mașinii, iar victima minoră a fost aruncată în aer, căzând pe pavilionul autoturismului, după care au fost proiectate în față pe carosabil.
Muzuran R. M., după ce inițial a oprit preț de câteva secunde, a deschis portiera s-a uitat sub autoturism, după care a accelerat și a plecat în viteză, părăsind locul accidentului, trecând cu roțile din partea dreaptă ale autoturismului peste membrele inferioare ale victimei D. C. T., precum și peste corpul (bazinul) victimei minore D. L. M..
În urma cercetărilor efectuate la fața locului a fost identificată plăcuța cu nr. de înmatriculare_, ca aparținând autoturismului implicat în accident și al cărui conducător auto a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție.
Conducătorul auto și-a continuat deplasarea de la locul faptei, încă aproximativ 1,5 km după care a abandonat autoturismul pe o stradă lângă râul S..
De acolo inculpații au plecat pe jos, și-au închis telefoanele mobile pentru a nu putea fi contactați, iar la propunerea inculpatului P. C.-I. s-au deplasat la Pensiunea ,,M.” loc. Florești, unde i-au solicitat martorului M. P. - administratorul pensiunii - o cameră pentru a se putea spăla, întrucât erau plin de sânge. Martorul, văzându-i speriați și plini de sânge, i-a întrebat ce s-a întâmplat și s-a oferit să sune la ambulanță, însă inculpatul P. C.-I. i-a refuzat ajutorul, spunându-i că nu e nimic grav și că au fost bătuți de către niște țigani. După mai multe insistențe martorul a fost de acord și le-a oferit camera cu nr. 18, pentru care inculpatul P. C.-I. i-a oferit martorului suma de 100 lei. Totodată i-au solicitat martorului ca în cazul în care vor fi căutați de alte persoane să nu le spună că sunt cazați la pensiunea respectivă.
Deși în cursul nopții au fost apelați de mai multe ori de către organele de poliție pe telefoanele mobile și le-au fost transmise și mesaje scrise, precum și de către membrii familiei, inculpații nu au răspuns. Dimineața, după ce au luat legătura cu membrii familiei, respectiv inculpatul Muzuran R. a vorbit cu mama sa, iar inculpatul P. C. a vorbit cu tatăl său, s-au hotărât și au plecat la Secția de Poliție din loc. Florești unde s-au predat organelor de poliție.
Inculpații au fost testați cu aparatul alcooltest în data de 01.01.2013, orele 1009, respectiv 1013, rezultatul fiind negativ. De asemenea le-au fost recoltate probe biologice de sânge. Conform buletinelor de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 90/IX/a/38 din 07.01.2013 și nr. 91/IX/a/39 din 07.01.2013 emise de IML Cluj-N., rezultă că alcoolemia inculpaților era 0.
Ca urmare a vătămărilor corporale suferite în urma accidentului, numitul D. F. G. a decedat la fața locului la data de 01.01.2013 în jurul orelor 0030, numitul D. C. T. a decedat la Clinica UPU 1 din mun. Cluj-N. în data de 01.01.2013 în jurul orelor 0310, iar minora D. L. M. a decedat la Clinica UPU 1 – Pediatrie Cluj-N. în dimineața zilei de 01.01.2013.
Pe parcursul urmăririi penale, în dosarul penal nr. 1/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesele verbale întocmite în cauză (de sesizare din oficiu, de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, de verificare tehnică a autoturismului implicat în accident - filele 29, 30-36, 38-54, 56-57, 58-64, 65-67), planșe foto (filele 69-85, 87-93, 95-100, 197-200, 201), buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie (filele 104-108), rapoartele de constatare medico-legală (filele 214-221, 222-224, 225-228), declarațiile martorilor (filele 118-120, 121, 122-123, 124, 125-126, 127, 128, 129, 130-133, 134, 135-136, 137, 138-139, 141, 142-143, 144, 145, 146, 147-148, 149, 154-155, 156, 157, 158, 159, 160, 162-163, 165, 187), fișele de cazier judiciar (filele 175, 184), declarațiile inculpaților (filele 167, 169, 170, 181-182, 183, 150-151, 152-153), declarațiile părților civile (filele 130-133, 134, 154-155, 162-163, 165), copia poliței RCA (filele 192, 193), raportul de constatare tehnico-științifică (filele 235-239), raportul de expertiză criminalistică (filele 263-282, 283), DVD (fila 262), adresa Primăriei comunei Florești (fila 186), precum și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 285).
În dosar a fost dispusă efectuarea unei expertize criminalistice privind dinamica producerii accidentului și pentru a se stabili viteza de deplasare a autoturismului implicat în accident - Raportul de expertiză criminalistică nr. 13 din 08.02.2013 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 263-282 dosarul de urmărire penală nr. 1/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.).
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, Muzuran R. M. a declarat că recunoaște și regretă săvârșirea faptelor, dar arată că în momentul în care se deplasa pe . Florești nu a văzut victimele pe carosabil datorită unei lumini cauzată de aprinderea unor artificii pe carosabil și întrucât se afla la o distanță mică față de artificiile aprinse în stradă, nu a reușit să oprească autoturismul și a trecut prin acele artificii, deoarece pe trotuar se afla lume multă și i-a fost frică să nu lovească pe cineva. După ce a trecut prin acel foc de artificii, a simțit o izbitură puternică și a văzut că se lasă parbrizul, în acel moment a frânat puternic până a oprit autoturismul, fără a putea preciza cât a mai rulat. Arată că inițial a oprit, dar întrucât în momentul când a deschis geamul portierei ca să vadă ce se întâmplă spre autoturism alerga mai multă lume, iar un băiat blond i-a aplicat un pumn în față și atunci de frică să nu-i bată lumea a plecat cu autoturismul de la fața locului. Arată că în momentul în care a plecat de la fața locului nu a simțit să treacă cu mașina peste vreun obstacol și nici nu și-a dat seama ce a lovit.
Inculpatul P. C.-I. a reiterat aceleași aspecte ca și inculpatul Muzuran R.-M., dar s-a luat în considerare faptul că cei doi inculpați au fost tot timpul împreună după producerea accidentului, și astfel după cum declară inculpatul P. C. ,,l-am însoțit pe R. pentru a ne gândi împreună ce avem de făcut”, s-a concluzionat că aceștia s-au înțeles ce să susțină în fața organelor judiciare.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, Muzuran R.-M., a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor. Fiind întrebat dacă cunoștea că limita de viteză pe . 30 de km/h, întrucât locuiește pe aceiași stradă și dacă circula frecvent cu autoturismul pe . declarat că nu cunoștea că limita de viteză pe . 30 de km/h deși locuiește pe aceiași stradă, cunoscând că limita de viteză este de 50 de km/h. După ce i s-a adus la cunoștință că la intrarea pe .. Someșului este amplasat indicator cu limitare de viteză la 30 de km/h, inculpatul a declarat că din direcția respectivă a circulat foarte rar și nu a remarcat indicatorul, circulând frecvent pe . cu . nu este indicator cu limitare de viteză la 30 de km/h. Arată că, cu ocazia prezentării raportului de expertiză efectuat în cauză a aflat că există indicator cu limitare de viteză la 30 de km/h la intrarea pe .. Someșului.
Susținerea lui Muzuran R. M. că nu circula cu autoturismul din direcția .. H., unde este amplasat indicator cu limitare de viteză la 30 de km/h, decât foarte rar, a fost contrazisă de declarația inculpatului P. C.-I., care tot cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, a fost întrebat dacă cunoaște cât de des circula inculpatul Muzuran R.-M. cu autoturismul și pe ce rută obișnuia să circule, acesta a declarat că inculpatul circula aproximativ de 2-3 ori pe săptămână și obișnuia să circule pe ambele rute, respectiv atât înspre și dinspre . spre și dinspre ..
Faptul că autoturismul în care se aflau cei doi tineri a circulat cu o viteză mare a rezultat și din declarațiile martorilor oculari la fața locului (D. A. L., G. F., M. I. etc.).
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, ambii inculpați au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
În faza de judecată, înainte de citirea actului de sesizare, inculpații au solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarațiile acestora fiind depuse la dosarul cauzei la filele 80 și 81. Analizând declarațiile date de cei doi inculpați cu privire la modul și împrejurările în care a avut loc comiterea faptelor pentru care sunt judecați în prezentul dosar penal, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 3201 din Codul de procedură penală doar cu privire la inculpatul Muzuran R. M. – acesta recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, asumându-și vinovăția cu privire la comiterea acestora și însușindu-și probele administrate în faza de urmărire penală, situație în care a admis doar cererea formulată de către acest inculpat.
Cu privire la inculpatul P. C. I., instanța a respins solicitarea acestuia de judecare a cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 3201 din Codul de procedură penală deoarece prin declarația pe care a dat-o în această fază el a demonstrat că nu își asumă responsabilitatea comiterii faptei pentru care este judecat în prezentul dosar penal, precizând că nu își amintește cine a ales pensiunea, pe ce criterii, dacă l-a îndrumat pe inculpatul Muzuran R. M. cu privire la drumul parcurs după spargerea parbrizului, cine a rezervat și plătit camera la pensiune, etc.
Prin sentința penală nr. 390/2013 a Judecătoriei Cluj-N., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 765/2013 a Curții de Apel Cluj, inculpatul Muzuran R. M. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în temeiul art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 din Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură și la pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 40 alin. 1 din Codul penal și a art. 3201 din Codul de procedură penal. S-a constatat că faptele care au făcut obiectul prezentului dosar penal au fost săvârșite în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 348/2012 a Judecătoriei Cluj-N., iar în temeiul art. 83 alin. 1 din Codul penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 348/2012 a Judecătoriei Cluj-N., pedeapsă care a fost adăugată la fiecare dintre cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință penală, rezultând două pedepse parțial rezultante de 6 ani 6 luni închisoare și de 5 ani 8 luni închisoare. În temeiul art. 33 lit. a și a art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal s-a dispus contopirea celor două pedepse parțial rezultante, dintre care s-a ales pedeapsa cea mai grea de 6 ani 6 luni închisoare, fără spor, cu executare în regim de detenție.
Cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului P. C. I., instanța a procedat la audierea martorului M. P. (fila 497 dosarul instanței) și au fost depuse la dosar înscrisuri în circumstanțiere (caracterizare și acte medicale – filele 434, 435, 436 dosarul instanței).
Examinând actele și lucrările dosarului și având în vedere, potrivit art. 62 și art. 287 alin. 2 din Codul de procedură penală, întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul P. C. I. este prieten cu inculpatul Muzuran R. M., locuiește în . angajat la . Cluj-N.. La locul de muncă este cunoscut drept o persoană responsabilă, conștiincioasă, sociabilă, preocupată de bunul mers al activității. În data de 14.08.2011 a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia i-a fost ridicat permisul de conducere (fila 320 dosarul instanței) și a suferit un traumatism cranian (filele 435-436 dosarul instanței), fiind internat în perioada 14 – 24.08.2011. El obișnuiește să petreacă o bună parte de timp cu inculpatul Muzuran R. M., aspect care reiese din numeroasele dosare penale în care sunt cercetați și judecați pentru comiterea unor infracțiuni.
Cu privire la infracțiunea de săvârșirea căreia este acuzat în prezenta cauză, instanța reține că în seara zilei de 31.12.2012 inculpatul l-a vizitat pe Muzuran R. M., de unde au plecat cu autoturismul marca F. Punto cu nr. de înmatriculare_, condus de Muzuran R. M., la domiciliul martorul C. F.-A. situat tot în loc. Florești pe . . pentru a discuta despre o posibilă angajare a lui Muzuran R.-M. la societatea la care lucra martorul. La locuința martorului Muzuran R. M. a consumat în intervalul orar 2200 -2330 un pahar cu țuică de prune, aproximativ 0,25 - 0,30 ml, iar inculpatul P. C.-I. a consumat două pahare de țuică de prune. În jurul orelor 2345, cei doi au plecat spre domiciliu pentru a fi împreună cu familia la trecerea dintre ani. Întoarcerea spre domiciliu au făcut-o cu același autoturism condus de către Muzuran R.-M., avându-l ca pasager pe locul din partea dreaptă față pe inculpatul P. C.-I..
În apropierea orelor 2400, în noaptea de Revelion, în timp ce se deplasau cu autoturismul mai sus menționat pe .. Florești, ajunși în apropierea imobilului cu nr. 51, Muzuran R. M. a circulat pe mijlocul drumului și cu o viteză apreciată a fi mare de către martorii audiați în faza de urmărire penală, în condițiile în care pe acel sector de drum viteza maximă admisă este de 30 km/h, iar pe ambele trotuare și pe stradă se aflau foarte multe persoane în vederea întâmpinării noului an, care aprindeau și artificii. În aceste condiții el a lovit în plin victimele D. F. G. în vârstă de 27 de ani și D. C. T. în vârstă de 33 de ani, în brațele căruia se afla fiica acestuia D. L. M. în vârstă de 3 ani.
În momentul producerii accidentului, victimele se aflau pe partea carosabilă a drumului în vederea întâmpinării noului an și a pregătirii focului de artificii. Astfel, victima D. F. G., se afla pe axul drumului, fiind pregătit să aprindă artificii, iar D. C. T. se afla la aproximativ 1 m distanță față de D. F. G., în partea stângă a sensului de deplasare a autoturismului și o ținea în brațe pe fetița sa, minora D. L. M. în vârstă de 3 ani.
În urma impactului victimele au fost proiectate pe capotă, pe parbriz, pe pavilionul mașinii, iar victima minoră a fost aruncată în aer, căzând pe pavilionul autoturismului, după care au fost proiectate în față pe carosabil.
La aproximativ 10-15 m de locul impactului Muzuran R. M. a oprit mașina pentru câteva secunde, a deschis portiera și s-a uitat sub vehicul, după care a accelerat și a plecat în viteză, părăsind locul accidentului și trecând cu roțile din partea dreaptă ale autoturismului peste membrele inferioare ale victimei D. C. T. și peste bazinul victimei minore D. L. M..
Muzuran R. M. și-a continuat deplasarea de la locul faptei, încă aproximativ 1,5 km după care a abandonat autoturismul pe o stradă lângă râul S.. De acolo cei doi tineri au plecat pe jos, și-au închis telefoanele mobile pentru a nu putea fi contactați, iar la propunerea inculpatului P. C.-I., s-au deplasat la Pensiunea ,,M.” din localitatea Florești, unde i-au solicitat martorului M. P. - administratorul pensiunii - o cameră pentru a se putea spăla, întrucât erau plini de sânge. Martorul i-a întrebat ce s-a întâmplat și s-a oferit să sune la ambulanță, însă inculpatul P. C.-I. i-a refuzat ajutorul, spunându-i că nu e nimic grav și că au fost bătuți de către niște țigani. După mai multe insistențe martorul a fost de acord și le-a oferit camera cu nr. 18, pentru care inculpatul P. C.-I. a achitat suma de 100 lei. Totodată i-au solicitat martorului ca în cazul în care vor fi căutați de alte persoane să nu le spună că sunt cazați la pensiunea respectivă.
Organele de poliție și membri familiei inculpaților au încercat să îi contacteze în cursul nopții, însă nu au reușit deoarece unul dintre telefoane era închis, iar pe celălalt nu se răspundea. Abia a doua zi dimineața, după ce au luat legătura cu membrii familiei, inculpații s-au hotărât și au plecat la Secția de Poliție din loc. Florești unde s-au predat organelor de poliție. Ei au fost testați cu aparatul alcooltest în data de 01.01.2013, orele 1009, respectiv 1013, rezultatul fiind negativ (filele 240, 245 dosarul instanței).
De asemenea le-au fost recoltate probe biologice de sânge, iar conform buletinelor de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 90/IX/a/38 din 07.01.2013 (fila 239 dosarul instanței) și nr. 91/IX/a/39 din 07.01.2013 (fila 243 dosarul instanței) emise de IML Cluj-N., rezultă că alcoolemia inculpaților era 0.
A fost efectuată cercetarea la fața locului, din procesul verbal întocmit (filele 30-36 dosarul de urmărire penală) reieșind faptul că accidentul de circulație s-a produs pe timp de noapte, cer senin, carosabil uscat, iluminatul public slab vizibil, pe . Florești, pe sensul de mers spre c iluminatul public slab vizibil, pe . Florești, pe sensul de mers spre Cluj-N., în apropierea imobilului cu nr. 51. Pe sectorul de drum respectiv circulația se desfășoară pe două sensuri, cu câte o bandă de deplasare pe fiecare sens, marcaj longitudinal vizibil simplu întrerupt vizibil pentru despărțirea celor două sensuri de deplasare. Porțiunea de drum se afla sub acțiunea indicatoarelor „Limitare de viteză la 30 km/h”.
Lățimea părții carosabile este de 7,10 metri, fiind mărginită de rigole în lățime de 0,2 metri acoperite cu grătar metalic și de trotuare în lățime de 2 metri fiecare. Pe extremități, înspre trotuare, partea carosabilă este acoperită de grămezi de zăpadă.
La locul producerii accidentului au fost găsite două dintre victimele accidentului, respectiv D. F. G. și D. C. T., iar în autoturismul ambulanței a fost identificată minora D. L. M., acesteia fiindu-i acordat primul ajutor de urgență. Au fost identificate, fotografiate și fixate mai multe mijloace materiale de probă, respectiv cioburi, plastic împrăștiat pe o porțiune de 1/1,20 metri situate la o distanță de 54 metri față de reper și de 3 metri față de bordura trotuarului drept perpendicular pe aceasta, o urmă de sânge târâre în lungime de 5,10 metri situată la o distanță de 56 metri față de reper până la începutul urmei de sânge și 1,80 metri față de bordura trotuarului drept, continuând pe o distanță de 5,10 metri până sub cele două corpuri ale persoanelor accidentate, o plăcuță cu numărul de înmatriculare_ situată la o distanță de 95 metri față de reper și de 0,05 metri față de bordura trotuarului stâng, un bandou plastic de culoare neagră de la auto cu nr._ situată la o distanță de 96,30 metri față de reper și de 3 metri față de bordura trotuarului stâng, o bucată plastic de culoare albă bara față de la auto cu nr._, situat la o distanță de 95 metri față de reper și de 2 metri față de bordura trotuarului stâng, o pată de sânge cu un diametru de 0,20 / 0,30 metri situată la o distanță de 44,40 metri față de reper și de 2,20 metri față de bordura trotuarului stâng și o pereche de pantofi sport tip adidas din pânză de culoare alb – roșie, lângă bordura trotuarului drept, la o distanță de 53 metri față de reper.
Au fost identificate două urme de frânare, respectiv una provenind de la roțile din partea dreapta față în lungime de 16,8 metri, care se întrerupe după care urmează în prelungire o a altă urmă de frânare în lungime de 13,40 metri, iar a doua urmă de frânare provenită de la roțile din partea stângă în lungime de 13,40 metri.
În urma vătămărilor corporale suferite cu ocazia accidentului rutier, numitul D. F. G. a decedat la fața locului la data de 01.01.2013 în jurul orelor 0030, numitul D. C. T. a decedat la Clinica UPU 1 din mun. Cluj-N. în data de 01.01.2013 în jurul orelor 0310, iar minora D. L. M. a decedat la Clinica UPU 1 – Pediatrie Cluj-N. în dimineața zilei de 01.01.2013.
Prin Raportul de constatare medico-legala nr. 3/III/3 din 24.01.2013 (filele 214-221 dosarul de urmărire penală), s-a stabilit faptul că moartea numitei D. L. I. este violentă, ea se datorează șocului hemoragic și traumatic consecutiv unui politraumatism cu leziuni cranio-cerebrale, cervicale și abdominale. Leziunile tanato–generatoare s-au putut produce prin lovire–proiectare urmată de comprimare între două planuri dure (roată-sol), în cadrul unui accident rutier. Între accidentul rutier din 31.12.2012/01.01.2013 și deces există legătură de cauzalitate.
Prin Raportul de constatare medico-legala nr. 1/III/1 din 24.01.2013 (filele 222-224 dosarul de urmărire penală) s-a stabilit faptul că moartea numitului D. F. G. este violentă. Ea se datorează hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo – cerebrale cu . calotei și bazei craniului. Leziunile tanato–generatoare s-au putut produce prin lovire–proiectare în cadrul unui accident rutier. Între accidentul rutier din 31.12.2012/01.01.2013 și deces există legătură de cauzalitate. Alcoolemia cadavrului a fost de 0,65 gr.‰.
Prin Raportul de constatare medico-legala nr. 2/III/2 din 24.01.2013 (filele 225-228 dosarul de urmărire penală) s-a stabilit faptul că moartea numitului D. C. T. este violentă. Ea se datorează hemoragiei interne consecutivă rupturilor pluri–organice. Leziunile tanato–generatoare s-au putut produce prin lovire–proiectare în cadrul unui accident rutier. Între accidentul rutier din 31.12.2012/01.01.2013 și deces există legătură de cauzalitate. Alcoolemia cadavrului a fost de 1,10 gr.‰.
În cauză s-a procedat la identificarea, fotografierea, ridicarea și expertizarea autoturismului marca F. Punto cu nr. de înmatriculare_ implicat în accident și găsit abandonat pe malul râului S., lângă gardul Muzeului Apei din loc. Florești. Astfel, la data de 03.01.2013 s-a efectuat examinarea autoturismului, fiind fixate și ridicate mai multe urme și mijloace de probă, încheindu-se în acest sens proces verbal și planșe foto, după care autoturismul a fost din nou examinat pe standul ITP al . din loc. Florești, fiind descoperite și fixate mai multe urme și mijloace de probă, printre care fibre existente pe bara de torsiune față a autoturismului, fibre și substanță existente pe suprafața exterioară a lonjeronului.
În continuare, a fost efectuată o constatare tehnico-științifică fizico-chimică, de către IGPR, Institutul Național de Criminalistică, Serviciul Expertize Fizico - Chimice, cu privire la urmele de materie descoperite și ridicate de pe bara de torsiune față a autoturismului, precum și pe suprafața exterioară a lonjeronului. Din concluziile Raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 20.02.2013 rezultă că proba în litigiu ambalată în plicul cu nr. 9 este constituită din urme materie cu aspect de resturi vegetale (majoritare) și câteva microfibre textile naturale, de proveniență vegetală, bumbac de culoare albă și roșie. Proba în litigiu ambalată în plicul cu nr. 10 este constituită din fire de păr de natură animală cu un fragment cu aspect de țesut biologic, precum și urme materie cu aspect de sol. Ambele probe nu conțin urme de produse petroliere (ulei, minerale, etc.) – filele 235 – 239 dosarul de urmărire penală.
Conform adresei nr. 767 din data de 16.01.2013 a Primăriei Comunei Florești pe . de 31.12.2012, viteza legală admisă era de 30 km/h. Iluminatul public funcționa în noaptea de 31.12.2012/01.01.2013, fiind asigurat prin corpuri de iluminat stradale. De asemenea se menționează că pe stradă au fost montate indicatoare rutiere de limitare a vitezei la 30 km/h la ambele intrări, dar că la data de 16.01.2013, cu ocazia verificărilor efectuate, s-a constatat că indicatorul de limitare a vitezei amplasat la intrarea de pe . exista, ci doar indicatorul montat la intrarea dinspre .> În urma efectuării de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj a expertizei criminalistice nr. 13/08.02.2013 s-a stabilit că impactul cu victimele a avut loc la o distanță de aproximativ 18 metri în raport cu stâlpul electric ales ca reper în cadrul cercetării la fața locului, că acesta a avut loc în cursul procesului de frânare intensivă, urma de frânare debutând cu 7 metri anterior locului impactului.
Cu ocazia examinării autoturismului implicat în accident, găsit pe malul Someșului, s-a constatat existența a două deformații remanente ample care au fost create de corpurile victimelor, preluate în urma impactului pe capota autoturismului și a unor fragmente de țesut uman pe aripa dreaptă față a autoturismului.
Din coroborarea urmelor de pe autovehiculul examinat cu cele existente pe corpul victimei D. F. G. s-a stabilit că acesta a fost lovit cu partea dreaptă a autoturismului, iar victima D. C. T., având-o în brațe pe numita D. L. M. a fost lovită cu partea frontală stânga. Coroborând pozițiile celor două deformații ample ale caroseriei autoturismului cu limitele laterale ale acestuia și poziția urmei de frânare imprimată de roțile din partea dreaptă s-a apreciat că, în planul transversal al drumului, lovirea numitului D. F. G. s-a produs pe sensul de mers G. - Cluj-N. la o distanță de cca 2,9 metri în raport cu bordura trotuarului drept, iar cea a numitului D. C. T. ce o avea în brațe pe numita D. L. M. la o distanță de cca 3,45 – 3,5 metri în raport cu același reper. Astfel, ținând cont de lățimea unei benzi de deplasare și de cea a rigolei, s-a apreciat că în momentul impactului ambele persoane majore se aflau pe sensul de mers G. - Cluj-N., numitul D. C. T. fiind în zona axului longitudinal al drumului public.
Coroborând datele cuprinse în procesul verbal de cercetare la fața locului (lungimea urmelor de frânare, locul impactului, pozițiile de repaus ale victimelor) s-a stabilit că pentru un nivel de încredere de 90% viteza de impact a autoturismului s-a situat în intervalul 88±3 km/h, că spațiul de frânare intensivă anterior impactului a fost de 6,22 m și că viteza inițială probabilă de deplasare a autoturismului F. a fost de 96 km/h.
Raportând concluziile raportului medico-legal întocmit cu privire la victima minoră D. L. M. la elementele rezultate în urma examinării autoturismului, ocazie cu care s-au constatat urme de de-stratificare a noroiului de pe rezervorul de carburant și fibre în partea inferioară a autoturismului, s-a reținut că victima minoră a fost călcată cu o roată sau comprimată între partea inferioară a caroseriei și sol. Cu toate acestea, neputându-se identifica poziția finală a minorei și nefiind constatată existența unor alte urme care să permită stabilirea poziției finale a acesteia, nu s-a putut stabili dacă în urma proiectării ei înainte – survenită în urma impactului – victima a fost călcată anterior momentului opririi autoturismului sau ulterior, după pornirea de pe loc, cu ocazia părăsirii locului accidentului de către conducătorul auto.
Cu privire la posibilitățile de evitare a producerii evenimentului rutier s-a arătat că starea de pericol iminent pentru numitul Muzuran R. M. s-a declanșat în momentul observării persoanelor aflate pe carosabil, moment de la care conducătorul auto trebuia și putea să ia măsurile de evitare. Având în vedere viteza de deplasare a autoturismului condus de către inculpat, așa cum a fost stabilită anterior 96 km/h - s-a calculat un spațiu de 81 metri necesar opririi în siguranță a autovehiculului, însă dată fiind situația concretă (iluminat public insuficient, pozițiile victimelor, culorile obiectelor de îmbrăcăminte ale acestora, vechimea parbrizului, etc.) nu s-a putut stabili dacă Muzuran R. M. putea evita producerea accidentului.
Muzuran R. M. a acționat intensiv sistemul de frânare anterior impactului, spațiul parcurs în frânare intensivă din momentul imprimării urmelor și până la momentul impactului fiind de 6,22 metri. În funcție de această distanță de frânare intensivă, luându-se în considerare și timpul întârzierilor involuntare la frânare, s-a apreciat că autoturismul condus de inculpat se afla la o distanță de 29,33 m față de debutul urmelor de frânare în momentul în care a sesizat iminentul impact, situație în care Muzuran R. M. a dispus de o distanță de 35,55 metri pentru luarea măsurilor de evitare. Ca urmare, viteza care ar fi permis oprirea autoturismului F. în interiorul spațiului de 35,55 metri a fost calculată la 56,87 km/h, situație în care s-a concluzionat că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă, în momentul în care a realizat pericolul și a acționat sistemul de frânare ar fi avut o viteză a cărei valoare ar fi fost de cel mult 57 km/h.
D. fiind că lovirea victimelor s-a produs pe partea carosabilă, numiții D. F. G. și D. C. T. ar fi putut preveni producerea accidentului dacă nu s-ar fi aflat pe partea carosabilă a drumului public.
În final s-a concluzionat că accidentul s-a produs atât din cauza deplasării autoturismului cu nr._ condus de către Muzuran R. M. cu o viteză superioară celei maxime admise, cât și din cauza prezenței pe carosabil a victimelor.
Cu ocazia verificării stării tehnice a autoturismului marca F. Punto cu numărul de înmatriculare_, condus de către Muzuran R. M., efectuată în data de 03 ianuarie 2013, s-a constatat că anvelopele de pe puntea spate au un profil diferit decât cele de pe puntea față, că lampa de iluminat a numărului este nefuncțională, dar și că autoturismul nu prezenta defecțiuni la sistemul de rulare, semnalizare, de frânare sau la claxon.
Muzuran R. M. a declarat că s-a apropiat de locul accidentului, moment în care s-a aprins o lumină puternică și a frânat. Când a trecut prin lumină a văzut că se lasă parbrizul și a oprit. A auzit cum strigau oamenii din spate, a deschis geamul, moment în care a fost lovit și s-a speriat. În continuare, el arată că a plecat cu mașina și a lăsat-o pe stradă, după care a plecat cu inculpatul P. C. la o pensiune. Inculpatul precizează că nu și-a dat seama ce face și că era speriat. La pensiune cei doi s-au rugat să fie cazați pentru a se spăla, au rămas acolo toată noaptea și apoi au plecat la poliție. El a precizat că avea permis de conducere de aproximativ 1 an, că a condus anterior alte autovehicule și că a circulat de multe ori prin zona în care a avut loc accidentul. El susține că a consumat un pahar mic de țuică înainte, că avea o viteză de aproximativ 70 km/h și că totul s-a întâmplat în noaptea de Revelion, aproape de orele 1200, când lumea obișnuiește să desfacă șampanie și să aprindă artificii. Muzuran R. M. și-a dat seama că a lovit ceva deoarece a auzit o bufnitură, parbrizul s-a spart și s-a lăsat. Recunoaște că ar fi trebuit să oprească pentru a vedea ce s-a întâmplat, însă susține că pe moment s-a speriat și nu a știut ce să facă, situație în care a plecat mai departe, ghidându-se cu capul scos pe geam deoarece înainte nu avea vizibilitate din cauza parbrizului spart. El a fost sunat de mai multe persoane despre care afirmă că erau băieții de la blocuri, despre care credea că îl caută, motiv pentru care a închis telefonul. Dimineață a sunat-o pe mama sa, căreia i-a spus despre cele întâmplate, dar aceasta aflase între timp și l-a sfătuit să meargă la poliție.
Muzuran R. M. a precizat că a oprit mașina la o intersecție înainte să intre pe segmentul de drum pe care a avut loc accidentul, că a observat oamenii de pe trotuar, dar că pe stradă nu era nimeni. După impact a oprit pentru aproximativ 30 secunde, timp în care a auzit strigând oamenii din spate, însă nu a înțeles ce anume strigau aceștia și nici nu îi cunoștea. Inculpatul declară că a circulat de mai multe ori prin zonă, atât cu mașina, cât și pe jos, dar nu a observat existența vreunui indicator de limitare a vitezei, situație în care consideră că limita de viteză admisă pe acel segment de drum era de 50 km/h (fila 120).
Cu privire la viteza de deplasare a autoturismului condus de către tânăr și la împrejurările în care a avut loc accidentul, instanța reține că partea civilă D. A.-L., în declarația de la filele 162-163 dosarul de urmărire penală, a arătat că ,,întrucât ne apropiam de miezul nopții, lumea a început să dea foc la artificii, pe partea carosabilă, care țâșneau în sus și produceau foarte multă lumină….focurile de artificii de pe partea carosabilă începuseră de câteva minute, când la un moment dat dinspre . cu viteză foarte mare un autovehicul de culoare deschisă și a cărui conducător auto deși a văzut de departe că se apropie de focurile de artificii de pe carosabil, nu a încetinit deloc…”.
Inculpatul P. C. I. a declarat în cursul urmăririi penale că în jurul orelor 2345 – întorcându-se de la locuința numitului A. spre domiciliu -, ajunși cu mașina pe . cu dispensarul, au încetinit pentru a se asigura și au observat că pe trotuarele de pe ambele părți se aflau mai mulți oameni. Continuându-și deplasarea, la un moment dat în mijlocul drumului s-au aprins artificii, un vulcan. Inculpatul a precizat că Muzuran R. M. a încercat să încetinească și a continuat deplasarea pe mijlocul drumului, trecând peste artificii, moment în care au auzit o bubuitură și șoferul a oprit mașina pentru a vedea ce s-a întâmplat.
După ce a oprit mașina, Muzuran R. M. a deschis geamul de la portiera șoferului și a scos capul, moment în care a fost lovit în față de către o persoană de sex masculin și a început să-i curgă sânge din nas. P. C. I. a declarat că din spate venea mai multă lume care țipa, plângea și striga că au lovit oameni cu mașina, moment în care s-au speriat și au plecat. Inculpatul a precizat că amândoi au realizat că au lovit oameni cu mașina.
În urma impactului, parbrizul s-a fisurat, rămânând o gaură în partea inculpatului P. C. I., acesta din urmă sprijinind parbrizul pentru a nu cădea. În timpul deplasării înainte, șoferul scotea capul pe geam pentru a vedea pe unde să circule, fiind ghidat și de către inculpat care avea posibilitatea de a vedea drumul prin gaura din parbriz.
Din locul în care a avut loc impactul, autoturismul s-a deplasat aproximativ 1 – 1,5 km până pe malul Someșului, unde au oprit. Inculpatul a precizat că au coborât din mașină, s-au uitat la urmele de pe autovehicul și s-au speriat de ceea ce au făcut. Au căzut de acord că au lovit anumite persoane, dar și asupra faptului că nu se puteau întoarce acasă deoarece au fost recunoscuți de aparținătorii victimelor. Mergând pe malul Someșului, cei doi au ajuns la pensiunea „M.”, unde au cerut o cameră și au spus că au fost bătuți de țigani. Inculpatul P. C. I. a refuzat ajutorul recepționerei care s-a oferit să cheme ambulanța pentru a le acorda primul ajutor, spunând că nu este nevoie și a achitat contravaloare cazării – suma de 100 lei.
Inculpatul a recunoscut că părinții și alte persoane au încercat să-i contacteze telefonic, însă inițial nu au răspuns la telefoane, după care le-au închis și doar dimineață le-au deschis și au putut fi contactați. El a precizat că pe perioada de timp cât a stat la pensiune împreună cu prietenul său Muzuran R. M., cei doi nu s-au înțeles cu privire la ceea ce urmau să declare la poliție (filele 119, 316-317, 318 dosarul instanței).
Martorul M. P. a declarat că după miezul nopții au venit doi tineri la pensiune care au solicitat să le fie închiriată o cameră. Cei doi prezentau sânge atât pe haine, cât și pe față și au refuzat să fie anunțată ambulanța, spunând că au fost bătuți de niște țigani. Camera a fost solicitată pentru ca acei tineri să se adăpostească și să se spele și, fiindcă inițial martorul a ezitat deoarece aceștia nu aveau asupra lor acte de identitate, aceștia au insistat în rugămintea lor. M. P. a acceptat să le închirieze o cameră, situație în care unul dintre tineri l-a rugat să nu comunice despre acest fapt eventualelor persoane care îi vor căuta (filele 276, 437 dosarul instanței).
Cu privire la susținerea lui Muzuran R.-M. conform căreia a plecat de la fața locului întrucât fusese lovit în față de un băiat, dar și de frică să nu fie bătuți de persoanele aflate la fața locului, această variantă – deși posibilă deoarece din declarația dată de J. F. în calitate de martor reiese că mașina s-a oprit la o distanță de aproximativ 2 metri de el (fila 271 dosarul instanței) și din declarațiile celorlalți martori reiese că mai multe persoane s-au îndreptat spre autoturism pentru a-l opri să înainteze și să mai lovească o dată victimele - nu este scuzabilă și nici nu justifică atitudinea lui Muzuran R. M. de indiferență față de persoanele accidentate și față de urmările conduitei sale de la volan. În plus, declarația lui Muzuran R. M. cu privire la faptul că ar fi fost agresat imediat după oprirea autovehiculului este susținută doar de afirmațiile inculpatului P. C. I., însă la analiza acestor mărturii s-a ținut cont și se va ține în continuare de conduita lor ulterioară, respectiv de pregătirea versiunilor în cursul nopții în care s-au sustras cercetărilor demarate de către organele de poliție.
Având în vedere cele menționate anterior, dar și faptul că declarațiile celor doi nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză, că din afirmațiile martorilor prezenți la fața locului a reiesit că persoanele de față la accident au alergat înspre autoturism deoarece acolo se aflau victimele căzute pe carosabil și strigau la conducătorul auto să nu pornească autoturismul întrucât victimele sunt căzute în fața mașinii, instanța le-a înlăturat de la reținerea stării de fapt. În plus, martorii audiați în cauză au precizat că nimeni nu a ajuns până la portiera conducătorului auto, deoarece acesta a plecat cu viteză și nu a fost ajuns din urmă.
Nici starea de șoc invocată de cei doi inculpați în momentul în care au fost întrebați de ce nu au anunțat organele de poliție despre cele întâmplate, nu poate fi reținută în cauză deoarece inculpații – prin părăsirea locului accidentului, prin abandonarea autovehiculului, prin alegerea unui loc de refugiu diferit de locuințele acestora sau ale prietenilor, prin motivația plauzibilă oferită martorului M. P. cu privire la leziunile suferite, prin închiderea telefoanelor mobile sau refuzul de a răspunde apelurilor și mesajelor trimise – toate acestea reprezintă indicii că inculpații au acționat cu luciditate încă din momentul impactului, conștienți fiind că au accidentat cel puțin o persoană și din dorința de a se sustrage tragerii lor la răspundere penală pentru fapta săvârșită.
Astfel, chiar dacă Muzuran R. M. și P. C. I. au precizat că și-au dat seama că a avut loc un eveniment rutier deoarece au auzit o bufnitură, după care parbrizul s-a fărâmițat și a venit peste ei, instanța a apreciat că aceștia și-au dat seama despre faptul că au lovit vreo persoană încă din momentul impactului deoarece lovitura a fost una extrem de puternică și, ținând cont de perioada și împrejurările concrete în care a avut loc accidentul, niciun alt obstacol nu putea fi prezent pe mijlocul carosabilului decât o persoană. În plus, deformațiile autoturismului, forța cu care a fost împins în interior parbrizul, faptul că pe plafonul autovehiculului a aterizat ceva (corpul minorei D. L. M. – așa cum a rezultat din raportul de expertiză criminalistică), dârele de sânge vizibile pe ambele portiere din față, toate aceste urme - văzute de către inculpați cel târziu în momentul în care au abandonat autovehiculul - au putut să le întărească presupunerea că bufnitura auzită a provenit de la accidentarea a cel puțin două persoane și ar fi trebuit să îi determine să anunțe imediat autoritățile.
Cu privire la conduita inculpatului P. C. I. ulterioară producerii accidentului, instanța a constatat că acesta au manifestat o indiferență crasă față de victime, că nu i-a păsat niciun moment de starea de sănătate a acestora, dacă au supraviețuit sau nu impactului, singura preocupare fiind cea de a evita tragerea la răspundere penală a prietenului său - Muzuran R. M..
Pentru reținerea situației de fapt prezentată mai sus, instanța a coroborat declarațiile lui Muzuran R. M. și ale lui P. C. I. date în faza de urmărire penală și în fața instanței (din cuprinsul cărora a rezultat conduita fiecăruia după producerea accidentului rutier), în conformitate cu prevederile art. 69 Codul de procedură penală, cu declarațiile părților civile și ale martorilor date în cursul urmăririi penale și în faza de judecată (martorul M. P.), cu procesele verbale efectuate și cu concluziile expertizelor realizate în cauză.
Din informațiile rezultate din cazierul judiciar și din copiile sentințelor penale nr. 565/2013 și nr. 911/2013 ale Judecătoriei Cluj-N. a rezultat că P. C. I. a fost cercetat și este judecat pentru săvârșirea la data de 28.06.2010 a unei complicități la conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, dar și pentru săvârșirea în cursul lunii august 2009 a trei acte materiale ale unei infracțiuni de furt calificat, toate faptele fiind comise împreună cu numitul Muzuran R. M..
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Fapta inculpatului P. C. I., care în data de 31.12.2012/01.01.2013, având cunoștință despre accidentul de circulație produs de Muzuran R. M. în data de 31.12.2012 în urma căruia a rezultat decesul a trei victime, în urma căruia conducătorul auto a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, nu a anunțat autoritățile și l-a ajutat pe șofer atât moral, cât și material întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută și pedepsită de 264 alin. 1 din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului P. C. I. s-a concretizat în acțiunea de a-i susține hotărârea lui Muzuran R. M. de a pleca de la fața locului, de a-l ajuta pe acesta să se ascundă după săvârșirea faptelor, respectiv i-a plătit cazarea la Pensiunea M., i-a solicitat martorului M. P. să nu dea nimănui informații despre cazarea lor la acea pensiune, nu a răspuns la telefon și la mesajele primite, și-a închis telefonul pentru a nu putea fi depistați, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă îngreunarea cercetărilor penale desfășurate și sustragerea de la acestea a conducătorului auto vinovat de producerea accidentului, inclusiv de la testarea cu privire la consumul de băuturi alcoolice.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut și urmărit producerea rezultatului periculos (îngreunarea și zădărnicirea cercetării persoanelor vinovate de producerea accidentului, sustragerea de la testarea cu privire la consumul de băuturi alcoolice).
Potrivit art. 345 alin. 2 Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză instanța a constatat întrunite aceste condiții, astfel că va condamna inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută și pedepsită de art. 264 alin. 1 din Codul penal.
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acestora, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C.pen., respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal gradul de pericol social al faptei raportat evident și la împrejurările și urmările comiterii acesteia, la persoana infractorului și la circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către inculpatul P. C. I., instanța a apreciat a fi unul ridicat. La estimarea acestui pericol instanța a luat în considerare modalitatea de săvârșire a infracțiunii și împrejurările acesteia, respectiv că inculpatul a fost implicat în producerea accidentului și astfel a avut posibilitatea de a cunoaște în mod direct urmările acestuia, cu toate acestea a ales să-și ajute prietenul să se sustragă de la tragerea lui la răspundere penală decât să întreprindă ceva pentru a ajuta victimele sau să ia atitudine și să anunțe autoritățile cu privire la cele întâmplate.
Luând în considerare că P. C. I. nu este la primul contact cu autoritățile judiciare – la data săvârșirii faptei fiind cercetat și judecat pentru săvârșirea altor infracțiuni (patrimoniale și la legea circulației) în același tandem – cu numitul Muzuran R. M., dar și gradul de pericol social al faptei așa cum a fost reținute anterior, instanța nu a reținut la stabilirea cuantumului pedepsei vreo circumstanță atenuantă judiciară și a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, apreciind că o astfel de pedeapsă și în acest cuantum ar fi aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor.
Cu privire la modalitatea de executare a acestei pedepse, instanța a apreciat ca fiind insuficientă și ineficientă suspendarea ei având în vedere evoluția negativă a conduitei lui P. C. I. care a fost cercetat de-a lungul timpului pentru săvârșirea mai multor fapte penale, atitudinea de nepăsare față de urmările accidentului, dar și alegerea de a o ajuta pe persoana vinovată de producerea evenimentului rutier în detrimentul victimelor acestuia, situație în care va dispune executarea pedepsei prin privare de libertate.
Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Având în vedere condamnarea pronunțată prin prezenta sentință penală, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64 litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64 litera c din Codul penal întrucât P. C. I. nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recalificat în apel inculpatul P. C. I. solicitând desființarea acesteia și judecând, să se facă aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 din N.C.pr.pen., și prin urmare să se procedeze la o nouă individualizare a pedepsei cu reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului conform dispozițiilor prevăzute de vechiul C.pen., și a se dispune suspendarea executării pedepsei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că prima instanță pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale precum și în faza de cercetare judecătorească a stabilit în mod corespunzător starea de fapt, precum și vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzută în vechiul C.pen.în dispozițiile art.264 alin.1, faptă constând în aceea că în data de 31.12.2012/1.01.2013 având cunoștință despre accidentul de circulație produs de Muzuran R. M. în data de 31.12.2012 în urma căruia a rezultat decesul a trei victime, iar conducătorul auto a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, nu a anunțat autoritățile și l-a ajutat pe șofer, atât moral, cât și material. Astfel, inculpatul P. C. I. l-a ajutat pe Muzuran R. M. să se ascundă după săvârșirea faptelor, i-a plătit cazarea la Pensiunea M., acțiuni care au îngreunat cercetările penale în cauză.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei încă înainte de citirea actului de sesizare, precum și cu ocazia audierii în apel solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în temeiul art.3201 C.pr.pen.
Cu toate acestea, instanța a respins cererea sa cu motivarea că prin declarația dată a demonstrat că nu își asumă responsabilitatea comiterii faptei și nu își amintește anumite amănunte legate de cine a ales pensiunea, pe ce criterii, dacă l-a îndrumat pe Muzuran R. M. pe drumul parcurs.
Curtea apreciază însă că în raport de declarația inculpatului PopCosmin I. dată la data de 25.03.2013, în dosarul_, în care a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actele de sesizare și solicită ca judecata să se facă în baza recunoașterii vinovăției pe care și-a recunoscut-o în întregime, instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art.3201 C.pr.pen. și nu să procedeze la luarea unei declarații ulterioare în detaliu referitoare la faptele pentru care au fost cercetați, atât inculpatul P. C. I., cât și inculpatul Muzuran R. M.. De altfel, din declarația dată, inculpatul P. C. I. oferă doar anumite detalii care nu răstoarnă poziția sa inițială de recunoaștere a vinovăției și faptelor așa cum au fost descrise în rechizitoriu.
Prin urmare, apelul declarat în cauză este întemeiat și în baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., va fi admis și desființând hotărârea atacată în ceea ce-l privește pe inculpatul P. C. I. se va aprecia că în condițiile intrării în vigoare a noului C.pen.se impune aplicarea legii penale mai favorabile procedându-se la schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev.de art.264 alin.1 C.pen. în cea prevăzută de art.269 C.pen. și făcând aplicarea dispozițiilor art.396 pct.10 C.pr.pen. se va proceda la condamnarea inculpatului ținând cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.pen.
Astfel, având în vedere împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o conduită sinceră în cursul procesului, s-a prezentat la chemarea organelor judiciare, Curtea apreciază că o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare este proporțională cu scopul prevăzut de lege și este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului.
Totodată, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 din C.pen. de la 1869, cu aplicarea dispozițiilor art.5 C.pen., se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei în termenul de încercare de 3 ani și 4 luni, întrucât față de vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale și conduita sa procesuală, se apreciază că îndreptarea sa, se poate realiza și fără privare de libertate.
Inculpatul va fi atenționat asupra dispozițiilor art.83 C.pen.anterior, privind consecințele comiterii unei noi infracțiuni în perioada termenului de încercare.
De asemenea, se va înlătura din hotărâre aplicarea dispozițiilor privind pedepsele accesorii, întrucât în situația în care față de inculpat nu se aplică pedepse complementare, pedeapsa accesorie nu mai poate fi luată în conformitate cu dispozițiile noului Cod penal.
Văzând și disp.art.274 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul P. C. I. împotriva sentinței penale nr. 598 din 13 mai 2013 a Judecătoriei Cluj-N., pe care o desființează cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 5 Cod penal, art. 396 pct. 10 Cod procedură penală, pedeapsa aplicată și modalitatea de executare a acesteia și, judecând:
În baza art. 386 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul P. C. I. a fost trimis în judecată din infracțiunea prev. de art. 264 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 269 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal și în baza acestui text de lege și a dispozițiilor art. 396 pct. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului.
În baza art. 81, 82 Cod penal anterior dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 4 luni.
Atenționează pe inculpat asupra disp. art. 83 Cod penal anterior.
Înlătură din hotărâre aplicarea dispozițiilor art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal.
Menține dispozițiile din hotărâre privind obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Stabilește onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Cluj.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 14 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER
V. CHITIDEANCLAUDIA I. L. A. S.
red.C.I./A.C.
4 ex. – 25.03.2014
jud.fond.M. D.
| ← Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... | Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 6/2014.... → |
|---|
