Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 100/2014. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 100/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 5504/337/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

Operator de date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ NR.100/A/2014

Ședința publică din data de 20 februarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. C. M., judecător

JUDECĂTORI: M. R.

GREFIER: G. I.-B.

Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul A. P. F. împotriva sentinței penale nr.437 din data de 06 decembrie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. din data de 26.09.2013 din dosar nr.1019/P/2013, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul A. P. F. asistat de către apărător ales avocat N. V. din cadrul Baroului București cu delegație la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care

Curtea comunică inculpatului în scris drepturile prevăzute de art.83, art.108 alin.1 și 2 și art.374 alin.2 din Noul Cod de Procedură penală, iar potrivit art.420 alin.4 din Noul Cod de procedură penală aduce la cunoștință acesteia împrejurarea că poate da o nouă declarație în fața instanței de apel.

Inculpatul arată că își menține declarația dată la instanța de fond și nu dorește să adauge nimic în plus.

Apărătorul ales al inculpatului depune la dosarul cauzei un memoriu în susținerea motivelor de apel.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea apelului astfel cum aceste a fost formulat în scris. Apreciază că, soluția pronunțată de prima instanță este mult prea drastică raportat la poziția de recunoaștere a inculpatului. Arată că inculpatul nu are antecedente penale, are un copil minor în întreținere și a reparat prejudiciul cauzat, imediat după producerea acestuia. În opinia sa, toate circumstanțe anterior amintite pot duce la reducerea cuantumului pedepsei, cu atât mai mult cu cât parchetul la instanța de fond a formulat concluzii de aplicare a unei pedepsei înspre minimul prevăzut de lege.

În ceea ce privește noua reglementare, arată că, sancțiunea este aceeași de la 1 la 5 ani, însă legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii. Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut această posibilitate este una clară, și anume, acea de a diferenția multiple situații raportat la împrejurările comiterii faptei și persoana inculpatului. În acest context, arată că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar acestuia i se poate aplica o amendă care în opinia sa este suficientă pentru a realiza scopul prevăzut de lege, inculpatul conștientizând pe deplin consecințele faptei sale.

În concluzie, solicită admiterea apelului cu consecința reducerii pedepsei sau a aplicării unei amenzi penale.

Reprezentanta Parchetului apreciază că apelul inculpatului este fondat însă pentru un alt motiv de nelegalitate, raportat la legea penală mai favorabilă, și anume, la pedepsele accesorii.

În ceea ce privește critica legată de cuantumul pedepsei, este adevărat că instanța a aplicat o pedeapsă destul de mare inculpatului în condițiile în care nu are antecedente penale, însă, trebuie avute în vedere împrejurările în care a fost comisă infracțiunea și gradul mare de alcoolemie, respectiv de 1,85 gr.‰. Având în vedere că inculpatul este o persoană care lucrează în domeniu ca și șofer profesionist acesta trebuia să realizeze pericolul extrem al comiterii unei infracțiuni de acest gen. Acest pericol s-a materializat în sensul că s-a produs un accident rutier, pe o . instanța de fond ca fiind o stradă principală intens circulată. Nu este de acord cu reducerea pedepsei care a fost aplicată inculpatului, chiar dacă noile dispoziții prevăd alternativ pedeapsa închisorii cu amenda.

Precizează că textul de lege, respectiv, art.87 din OUG nr.195/2002 a fost abrogat, iar noul text de lege se regăsește în art.336 din Noul Cod penal. Solicită admiterea apelului, în sensul calificării infracțiunii în art.336 Noul Cod penal.

În privința pedepselor accesorii Codul penal anterior în acest sens este mai favorabil întrucât în Noul Cod penal în art.65, prevede faptul că pedepsele accesorii pot avea loc numai în condițiile în care se aplică și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, ceea ce însă legea nu prevede. În opinia sa, în prezenta speță urmează a fi aplicate dispozițiile art.65 din Noul Cod penal în sensul de a înlătura pedepsele accesorii care au fost aplicate în baza Codului penal anterior. Raportat la aceste motive solicită admiterea apelului și modificarea hotărârii.

Inculpatul A. P. F. având ultimul cuvânt regretă fapta comisă, achiesează la concluziile apărătorului său ales.

CURTEA

Prin sentința penală nr.437 din 06.12.2013 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul nr._, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul A. P. F., la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În baza art.71 alin.1 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.861 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a desemnat Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S. pentru supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute la art. 863 alin.1 lit. b, c și d Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S..

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către B. S. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. M. M..

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 160 lei-contravaloarea buletinului de analiză toxicologică și 50 lei - onorariul apărătorului din oficiu).

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de 25.04.2013 în jurul orei 22.00 inculpatul A. P. F., în timp ce conducea autoturismul marca VW P. cu nr. de înmatriculare_ pe . din orașul Cehu-Silvaniei, jud. S., având pasager în autoturism pe martorul Kun C., a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a pătruns cu autoturismul în stația de autobus producând pagube materiale.

La fața locului s-au deplasat organele de poliție care constatând că inculpatul emana halenă alcoolică, l-au condus la Centrul de Permanență Cehu-Silvaniei unde i s-au recoltat două probe de sânge, la interval de o oră (la ora 00.02 respectiv 01.02). În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că potrivit primei probe inculpatul a avut o alcoolemie de 1,85 g/l, alcool pur în sânge, iar la cea de a doua probă, o alcoolemie de 1,75 g/l, alcool pur în sânge așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie 523/IX/a/205, 206 din 26.04.2013 (f.21).

Inculpatul potrivit propriei declarații, în data de 25.04.2013 în intervalul orar 18.00 - 22.00 a consumat băuturi alcoolice atât la domiciliu cât și într-un bar din loc. Cehu Silvaniei, respectiv cantitatea de 150-200 ml țuică și 1, 5 litri bere cu alcool, după care a hotărât să îl ducă cu autoturismul pe prietenul său martorul Kun C. la domiciliul acestuia.

Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și nu a contestat valoarea alcoolemiei rezultată din buletinul de analiză toxicologică. De asemenea, la primul termen de judecată, inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, însușindu-și probatoriul administrat în faza de urmărire penală.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarația martorului asistent și cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie .

În drept, fapta inculpatului A. P.-F. care la data de 25.04.2013 a condus autoturismului cu nr. de înmatriculare_ pe drum public – . orașul Cehu – Silvaniei, jud. S., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 1,85 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 1,75 g/l la cea de-a doua probă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, și constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o alcoolemie peste limitele legale este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri” pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii.

În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil cantități însemnate de alcool, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, știind că a consumat băuturi alcoolice, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea s-a de a conduce sub influența alcoolului și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.

Reținând vinovăția inculpatului, potrivit prev. art. 345 alin.2 instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Având în vedere că infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 este o infracțiune de pericol, pericolul social al faptei este apreciat de legiuitor ca fiind unul ridicat prin încadrarea acestei fapte ca infracțiune și prin limitele de pedeapsă stabilite, starea de pericol pentru siguranța traficului rutier se produce dacă se constată întrunite celelalte elemente constitutive ale infracțiunii, indiferent de producerea în concret a unei consecințe. Instanța a reținut că starea de pericol creată este cu atât mai mare cu cât nivelul alcoolemiei inculpatului este unul foarte ridicat, fiindu-i afectată capacitatea de reacție și de a conduce, aspect ce rezultă și din faptul că inculpatul a provocat un accident rutier soldat cu pagube materiale, pierzând controlul autoturismului, că acesta a condus pe artere de drum intens circulate - străzi principale ale unei localități urbane - la o oră cu trafic intens, având un pasager în autoturism.

Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 37 de ani, are studii medii, are un copil minor, este de profesie mecanic, lucrează sezonier în domeniul agricol, potrivit fișei de cazier judiciar nu are antecedente penale și a avut o atitudine constantă de recunoaștere a săvârșirii faptei.

La stabilirea pedepsei instanța a dat eficiență și prevederilor art.3201 alin. 7 C.p.p. prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, în condițiile aplicării art.3201 alin. 7 C.p.p., se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1an și 6 luni închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, apreciind că acesta este nedemn a exercita funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta, situația familială, preocuparea inculpatului de a obține în mod licit venituri, conduita anterioară și ulterioară săvârșirii faptei, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție. Având în vedere pericolul ridicat creat de inculpat, pentru conștientizarea gravității faptei sale și importanța respectării prevederilor legale, instanța consideră utilă în procesul de reintegrare a inculpatului susținerea și supravegherea Serviciului de Probațiune.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute art.861 alin. l Cod penal și în consecință, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S.;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Datele prevăzute la art. 863 alin.1 lit. b, c și d Cod penal se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul S..

În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

Instanța a constatat că în faza de judecată inculpatului i-a fost desemnat apărător din oficiu av. M. M. (f. 36), mandatul acestuia încetând la al doilea termen de judecată prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului. În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către B. S. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. M. M..

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care 160 lei-contravaloarea buletinului de analiză toxicologică și 50 lei - onorariul apărătorului din oficiu).

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal (recalificat în apel în baza art.10 alin.2 din Legea nr.255/2013, în ședința publică din data de 20.02.2014), inculpatul A. P. F. prin care a solicitat admiterea apelului, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, inculpatul a învederat faptul că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și alegerea unei alte modalități de executare mai puțin drastice, având în vedere faptul că inculpatul este un infractor primar, a recunoscut și regretat sincer comiterea infracțiunii, conștientizând pe deplin consecințele faptei sale.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului,precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării în condiții de legalitate, în cursul urmăririi penale, a unui probatoriu util, pertinent și concludent și a coroborării acestuia cu declarația de recunoaștere a vinovăției dată de inculpat în condițiile art.320 ind.1 fostul C.p.p., în vigoare la data soluționării cauzei, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă conformă cu realitatea.

Astfel, se constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care la data de 25.04.2013 a condus autoturismului cu nr. de înmatriculare_ pe drum public – . orașul Cehu – Silvaniei, jud. S., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 1,85 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 1,75 g/l la cea de-a doua probă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, curtea constată că instanța de fond, în mod temeinic și ținând seama de criteriile prevăzute de art.72 C.p.p. în vigoare la data soluționării cauzei, a orientat cuantumul pedepsei mai aproape de minimul special prevăzut de textul incriminator și redus cu o treime ca urmare a aplicării art.320 ind.1 C.p.p.

Pentru a conchide astfel, am avut în vedere atât circumstanțele reale în care s-a comis fapta cât și cele personale ale inculpatului.

Conform probelor științifice de la dosar, inculpatul a condus având o alcoolemie ridicată, ce depășea cu mult limita alcoolică de 0,80g%o prevăzută de lege, având un pasager în autoturism și pierzând controlul asupra direcției de mers, pătrunzând cu autoturismul în stația de autobuz și producând astfel, pagube materiale, fapta comisă fiind de un pericol social concret ridicat.

În ceea ce-l privește pe inculpat, acesta este într-adevăr un infractor primar, a recunoscut și regretat comiterea faptei, aspect ce se reflectă în aplicarea art.320 ind.1 C.p.p. și reducerea limitelor pedepsei. Instanța de fond a ținut seama de toate circumstanțele favorabile inculpatului și tocmai, în baza acestora a stabilit atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare a acesteia, fiind, evident în cazul inculpatului că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia dar cu o strictă și specializată supraveghere.

În speța de față sunt aplicabile însă prevederile art.5 N.C.p. în ceea ce privește pedepsele accesorii.

Astfel, potrivit art.65 din N.C.p. pedepsele accesorii constau în interzicerea unor drepturi a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

Ori, din economia acestui text de lege rezultă că pedepsele accesorii nu se aplică decât în cazul în care s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În speța de față inculpatului i s-au aplicat doar prevederile art.71 alin.1,5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b vechiul Cod penal nu și pedeapsa complementară, astfel că în baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. se va admite apelul declarat de inculpat, se va desființa hotărârea atacată doar cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile referitoare la pedepsele accesorii.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite va înlătura prevederile art.71 alin.1,5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b vechiul Cod penal, ca urmare a aplicării art.5 NCP.

Va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul A. P. F. (fiul lui I. și M., născut la data de 19.01.1976 în loc. Cehu Silvaniei, județul S., domiciliat în orașul Cehu Silvaniei, ., jud. S., CNP_, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără antecedente penale), împotriva sentinței penale nr.437/06.12.2013 a Judecătoriei Z. pe care o desființează doar cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile referitoare la pedepsele accesorii.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite înlătură prevederile art.71 alin.1,5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b vechiul Cod penal, ca urmare a aplicării art.5 NCP.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 20.02.2014.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

I. C. M. M. R. G. I.-B.

red.M.R./S.M.D.

4 ex./21.02.2014

jud.fond.E. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 100/2014. Curtea de Apel CLUJ