Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 31/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 364/265/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.31/R/2014
Ședința publică din 13 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
A. C.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea responsabilă civilmente F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva sentinței penale nr.240 din 6 noiembrie 2013 a Judecătoriei Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, privind pe inculpatul K. D. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.și ped.de art.178 al.1,2 și 5 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul K. D., av.Sibana I. A. din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul K. D., partea responsabilă civilmente F. de Protecție a Victimelor Străzii și părțile civile C. M., C. C. C., Rezmeveași P. și P. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul K. D., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, susținând că în mod corect prima instanță a reținut că F. de Protecție a Victimelor Străzii are calitate procesuală.
De asemenea, în condițiile în care partea responsabilă civilmente a fost obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor, aceasta a fost obligată în mod corect și la plata cheltuielilor judiciare.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică pentru considerentele arătate pe larg de prima instanță în motivarea hotărârii atacate.
CURTEA :
Prin sentința penală nr. 240 din 6 noiembrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Năsăud, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M. și C. C. C. - ambii domiciliați în Năsăud, . A, Jud. Bistrița-Năsăud împotriva inculpatului Konoloș D. - domiciliat în Năsăud .. 52, jud. Bistrița Năsăud și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii cu sediul în București Of. Poștal nr. 37, Căsuța poștală 145, și în consecință:
A fost obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească părților civile C. M. și C. C. C. suma de 80.000 lei cu titlu daune morale.
S-a respins, în rest, respectiv în ceea ce privește daunele materiale ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M. și C. C. C..
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile Rezmeveași P. și P. L. ambii - domiciliați în Năsăud, .. 9, jud. Bistrița Năsăud împotriva inculpatului Konoloș D. și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii și în consecință:
A fost obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească părților civile Rezmeveași P. și P. L. suma de 80.000 lei cu titlu daune morale.
S-a respins, în rest, respectiv în ceea ce privește daunele materiale, ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile Rezmeveași P. și P. L. .
A fost obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 150 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Sentința penală nr. 31/2013 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, astfel cum a fost modificată prin Decizia Penală nr. 677/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost condamnat inculpatul Konoloș D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.1, 2 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală, constând din aceea că în data de 26.05.2009, în jurul orelor 20:30 s-a deplasat cu autoturismul marca BMW 318 i cu nr. de înmatriculare SBG 745 eliberat de autoritățile suedeze pe . Năsăud, luând în autoturism doi prieteni, respectiv pe numitul C. Prințișor care s-a urcat pe scaunul din dreapta față și pe numitul G. P. V. care s-a urcat pe bancheta din spate a autoturismului, iar pe . drum în pantă, acoperit cu pietriș, în zona unor denivelări mai accentuate ale drumului, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de drum, a pierdut controlul volanului și a direcției de deplasare a autoturismului, astfel că autoturismul a părăsit partea carosabilă stânga și s-a izbit violent de podul din beton care face accesul din stradă la ., căzând apoi „pe roți” în albia pârâului Valea Spinului.
În urma accidentului de circulație s-a produs decesul celor doi pasageri, respectiv C. Prințișor și G. P. V., reținându-se că inculpatului a încălcat dispozițiile art. 48 din OUG nr. 195/2002 republicată.
Prin aceeași sentință, instanța a disjuns acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M., Certeaș C. C., Rezmeveași P. și P. L. împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii și s-a dispus formarea unui dosar separat ce are ca obiect latură civilă disjunsă din dosar penal.
În acest sens s-a constituit dosarul nr._ al Judecătoriei Năsăud.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și ale dosarului atașat nr._ al Judecătoriei Năsăud, instanța a reținut în fapt următoarele:
Părțile vătămate C. M., Certeaș C. C., Rezmeveași P. și P. L. s-au constituit părți civile în cauză ( f. 56-65 din dosarul nr._ ) precizând că vor menționa în fața instanței de judecată cuantumul pretențiilor.
Prin înscrisurile depuse ulterior la dosarul cauzei ( f. 33-34) părțile civile Rezmeveași P. și P. L. au solicitat obligarea în solidar a inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata sumei de 6290 lei cu titlu daune materiale și a sumei de 25 000 Euro, respectiv 110.245 lei la cursul BNR din 08.04.2013 ( 4,4098 lei/ Euro) actualizată cu rata inflației și dobânda legală la data efectivă a plății.
În privința daunelor materiale părțile civile au arătat că suma de 1600 lei reprezintă cheltuieli cu achiziționarea sicriului, suma de 600 lei reprezintă cheltuieli ocazionate cu îmbrăcămintea defunctului constând din cămașă, costum și încălțăminte, suma de 190 lei reprezintă cheltuieli pentru cumpărarea locului de veci, suma de 100 lei reprezintă cheltuieli cu preotul, suma de 1800 lei reprezintă cheltuieli cu amenajarea mormântului: groapă, cruce și zid betonat, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa de pomenire la care au participat cca. 50 de persoane, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 6 săptămâni de la înmormântare, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 6 luni de la înmormântare și 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 1 an de la înmormântare.
În privința daunelor morale părțile civile au arătat că, în calitate de părinți ai victimei în vârstă de 13 ani au suferit o traumă psihică care cu greu poate fi reparată aceștia păstrând în memoria și amintirea lor imaginea fiului decedat.
Prin înscrisurile depuse ulterior la dosarul cauzei ( f. 35-36) părțile civile C. M. și C. C. C. au solicitat obligarea în solidar a inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata sumei de 6290 lei cu titlu daune materiale și a sumei de 25 000 Euro, respectiv 110.245 lei la cursul BNR din 08.04.2013 ( 4,4098 lei/ Euro) actualizată cu rata inflației și dobânda legală la data efectivă a plății.
În privința daunelor materiale părțile civile au arătat că suma de 1600 lei reprezintă cheltuieli cu achiziționarea sicriului, suma de 600 lei reprezintă cheltuieli ocazionate cu îmbrăcămintea defunctului constând din cămașă, costum și încălțăminte, suma de 190 lei reprezintă cheltuieli pentru cumpărarea locului de veci, suma de 100 lei reprezintă cheltuieli cu preotul, suma de 1800 lei reprezintă cheltuieli cu amenajarea mormântului: groapă, cruce și zid betonat, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa de pomenire la care au participat cca. 50 de persoane, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 6 săptămâni de la înmormântare, 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 6 luni de la înmormântare și 500 lei reprezintă cheltuieli cu masa organizată la 1 an de la înmormântare.
În privința daunelor morale părțile civile au arătat că în calitate de părinți ai victimei în vârstă de 16 ani au suferit o traumă psihică care cu greu poate fi reparată aceștia păstrând în memoria și amintirea lor imaginea fiului decedat.
Partea responsabilă civilmente F. de Protecție al Străzii prin precizările depuse la dosarul cauzei (f. 7-18) au arătat că inculpatul și victimele erau rude apropiate, respectiv veri, iar daunele morale trebuie să producă doar alinarea suferinței și să fie ancorate în realitatea socio-economică națională. În continuare, a arătat că în urma centralizării deciziilor judecătorești pronunțate de curțile de apel din România s-a stabilit că în cazul decesului, pentru părintele prejudiciat prin moartea copilului s-au acordat despăgubiri în medi de 75.097 lei, iar instanța trebuie să motiveze efectul compensatoriu al daunelor morale, fără a încerca să prețuiască viața persoanei, reținând totodată că aceste compensații nu trebuie să fie nici amenzi excesive pentru inculpat și nici o îmbogățire fără justă cauză a părții civile.
Prin Sentința penală nr. 31/2013 a Judecătoriei Năsăud, astfel cum a fost modificată prin Decizia Penală nr. 677/17.05.2013 a Curții de Apel Cluj, s-a stabilit vinovăția inculpatului pentru producerea accidentului de circulație din data de 26.05.2009.
Raportat la adresa nr._/PFN/IMI a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională aflat la f. 106 din dosarul atașat, potrivit căreia autoturismul condus de inculpat, marca BMW 318 i, cu nr. de înmatriculare SBG 745 a fost scos din circulație la data de 24.03.2009 la solicitarea proprietarului său, instanța a apreciat că F. de Protecție a Victimelor Străzii are calitate procesuală în cauză de parte responsabilă civilmente, potrivit Deciziei nr. III/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite raportat la art. 25/1 din Legea nr. 32/2000 și art. 11 din Normele privind F. de Protecție a Victimelor Străzii, puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, în vigoare la data producerii accidentului.
În ceea ce privește daunele materiale, instanța a reținut că părțile civile nu au făcut dovada acestor daune cu documente justificative sau cu un început de dovadă scrisă, completat cu declarații de martori.
Față de cele arătate, instanța în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 și următoarele din vechiul Cod civil, în vigoare la data producerii accidentului de circulație, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M. și C. C. C. împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii și a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească părților civile C. M. și C. C. C. suma de 80 000 lei cu titlu daune morale .
De asemenea, instanța a respins, în rest, respectiv în ceea ce privește daunele materiale,ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M. și C. C. C..
În baza aceluiași temei legal instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile Rezmeveași P. și P. L. împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente F. de Protecție al Victimelor Străzii și a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească părților civile Rezmeveași P. și P. L. suma de 80.000 lei cu titlu daune morale .
În final, instanța a respins în rest, respectiv în ceea ce privește daunele materiale,ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile Rezmeveași P. și P. L. .
Instanța a apreciat că urmare a decesului numiților C. Prințișor și G. Padelian V., părțile civile au suferit un prejudiciu moral constând din suferințele psihice îndurate ca urmare a pierderii premature a fiului acestora, fiind nevoite astfel să-și desfășoare viața de familie în lipsa copilului.
În practica judiciară, respectiv din analizarea unui număr de 2339 decizii ale Curților de apel din România, s-a apreciat că pentru pierderea copilului s-au acordat despăgubiri în medie de 75.097 lei, cel mai mare cuantum al despăgubirilor acordate în caz de deces.
Pierderea prematură a copilului produce un prejudiciu moral aproape imposibil de reparat, justificat de faptul că pentru fiecare părinte copilul reprezintă speranța unei vieți mai bune și un nou scop al vieții, scop ce se vede eliminat prin pierderea prematură a copilului.
Instanța a avut în vedere faptul că traumele psihice îndurate de părinții victimelor nu sunt trecătoare, ci acestea vor persista, eventual într-o măsură mai mică, pe toată durata vieții părților civile, fiind nevoite să trăiască cu amintirea copilului în vârstă de 13 ani, respectiv 16 ani.
De asemenea, instanța a apreciat că suferințele psihice îndurate de părțile civile și lipsurile inerente ale unei vieții de familie obișnuite ar putea fi reparate și prin plata unei sume de câte 80.000 lei pentru fiecare familie.
Raportat la dispozițiile art. 25/1 pct. 12 din Legea nr. 32 /2000 coroborat cu art. 13 din Normele privind F. de Protecție a Victimelor Străzii, puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, în vigoare la data producerii accidentului, instanța reține că F. de Protecție a Victimelor Străzii, după achitarea despăgubirilor stabilite, are un drept de regres împotriva inculpatului, pentru a recupera integral de la inculpat despăgubirile pe care a fost obligat a le achita părților civile.
În baza art. 191 Cod procedură penală instanța a obligat în solidar inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 150 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII solicitând instanței de control judiciar desființarea parțială a sentinței penale nr. 240 din 6 noiembrie 2013 a Judecătoriei Năsăud și constatarea lipsei calității procesuale pasive, în prezenta cauză, iar în situația în care nu va fi acceptată această apărare, să se înlăture obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în favoarea Statului Român.
Recurentul a precizat că evenimentul rutier a avut loc pe teritoriul României având implicat un autovehicul înmatriculat în alt stat, respectiv Suedia și ca atare competența de soluționare aparține Biroului asigurătorilor de autoturisme din România, conform art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995.
Conform art. 10 din Regulamentul general al Consiliului birourilor B.A.A.R. în calitate de Birou Național Român a devenit garantul despăgubirilor persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul altor state, ale căror birouri naționale sunt de asemenea semnatare ale acordului, de vehicule care au locul obținut de staționare în România, indiferent dacă acestea erau asigurate sau nu de RCA/carte verde la data producerii accidentului.
Având în vedere adresa OJ nr. 0704 din 12 martie 2013 a BAAR autovehiculul condus de inculpat avea locul de staționare obișnuit în Suedia astfel că, calitatea procesuală pasivă revine B.A.A.R.-ului.
Ca petit secundar, F. de Protecția Victimelor Străzii a solicitat exonerarea de la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, invocând dispozițiilor art. 275 Cod procedură civilă.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Conform art._/PFN/IMI al Centrului de Cooperare Polițienească București, autoturismul condus de inculpat având nr. înmatriculare SBG 745 a fost scos din circulație la data de 24 martie 2009.
Anterior comiterii accidentului soldat cu decesul victimelor G. P. Art.57 din Lg.136/1995 stipulează că drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de autovehiculele deținute de persoane asigurate în străinătate se exercita impotriva asiguratorului prin Biroul asigurătorilor de autovehicule din România, dacă sînt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2.
În art.48 alin.2 din același act normative se prevede că persoanele care intra pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate se considera asigurate, în condițiile prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
a) poseda documentele internaționale de asigurare valabile pe teritoriul României;
b) numărul de înmatriculare atesta existenta asigurării potrivit convenției bilaterale încheiate între Biroul asigurătorilor de autovehicule din România și Biroul asigurătorilor de autovehicule din țara de origine.
Conform art.61 în vederea protejării victimelor accidentelor de circulație auto, soldate cu vătămări corporale sau decese, în care autorul a rămas neidentificat și autovehiculul este neasigurat, se constituie F. de protecție a victimelor strazii.
Scopul constituirii Fondului de protecție a victimelor străzii este, potrivit dispozițiilor art. 25^1 alin. (10) lit. b) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, între altele, acela de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de vehicule, "dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare".
Normele privind F. de protecție a victimelor străzii, adoptate în temeiul Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și puse în aplicare prin Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, cu modificările ulterioare, prevăd: în art. 3 alin. (1), că F. acordă despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat ori nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate că legea prevedea obligativitatea asigurării; în art. 3 alin. (3), că în cazul în care pentru vehiculul care a provocat accidentul nu a fost îndeplinită obligația de a încheia asigurarea R.C.A., "F. acordă persoanelor prejudiciate despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și pentru vătămări corporale sau decese"; iar în art. 3 alin. (4) teza I, că "F. intervine ca garant pentru respectarea obligației de despăgubire fără însă a putea opune persoanelor păgubite beneficiul de discuțiune în raport cu persoanele vinovate de producerea accidentului".
În aceste condiții este facil de observat că recurentul are calitatea de parte în procesul penal.
De asemenea, este nefondat și petitul de recurs subsidiar cu privire la exonerarea Fondului de Protecție a Victimelor Străzii (F.P.V.S.) de plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, având în vedere decizia în recurs în interesul legii nr.3/2010 a ÎCCJ, care stipulează în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 25^1 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 24 din Codul de procedură penală, se stabilește că:
În procesul penal, F. de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate.
Având în vedere aceasta calitate este legală obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
V., și C. Prințișor, accident care a avut loc la data de 26 mai 2009, or în aceste condiții apreciem că BAAR nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezentul dosar, deoarece acest autovehicul a fost radiat din circulație.
Dispozițiile legale invocate de către recurentă în memoriul de recurs nu își găsesc aplicabilitatea în prezenta cauză, deoarece răspunderea B.A.A.R.-ului poate fi antrenată doar pentru accidente produse în România, de către autovehicule înmatriculate în alt stat, ceea ce nu este cazul în prezentul dosar.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către Fondului de Protecție a Victimelor Străzii (F.P.V.S.) conform dispozitivului, în baza dispozițiilor art. 38515 pct.1 lit. b Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către F. DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în sectorul 2 București, .. 40-40 bis împotriva sentintei penale nr. 240 din 6 noiembrie 2013 a Judecătoriei Năsăud.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Sibana I..
Obligă pe recurentul F. de Protecție a Victimelor Străzii să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 ianuarie 2014 .
PREȘEDINTEJUDECĂTORI
L. M. M. Ș. A. C.
GREFIER
M. B.
Red.M.Ș./M.N.
2 ex./15.01.2014
Jud.fond.-G. C. M.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 630/2014.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 100/2014.... → |
|---|
