Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 203/2014. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 203/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 22793/211/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 203/A/2014

Ședința publică din 14 martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. C., judecător

JUDECĂTOR: C. I.

GREFIER: L. A. S.

Ministerul Public reprezentat prin V. G. – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-a luat spre examinare apelul declarat de către revizuentul (H.) M. P.-A. împotriva sentinței penale nr. 1 din data de 06 ianuarie 2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr. 1399/03.12.2012 a Judecătoriei Cluj-N. pronunțată în dosar nr._/211/2012, definitivă prin decizia penală nr. 403/R/2012 a Curții de Apel Cluj.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă revizuentul M. P.-A., în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. A. D., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 12 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Revizuentul M. P.-A. arată că își menține calea de atac promovată și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat, se apreciază apelul în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbatere.

Apărătorul din oficiu al revizuentului M. P. A., având cuvântul, solicită admiterea apelului în temeiul art. 421 alin. 2 lit. a din Noul Cod de procedură penală, desființarea hotărârii primei instanțe și, în consecință, să se dispună admiterea cererii de revizuire.

În motivarea apelului, contrar reținerilor primei instanței, apreciază că declarația martorei M. A. nu a fost dată pro causa, iar în ipoteza în care aceasta va fi avută în vedere, în baza dispozițiilor art. 453 lit. a din Noul Cod de procedură penală, va duce la schimbarea întregii stări de fapt. Astfel, având în vedere declarația evocată, consideră că nu se justifică reținerea infracțiunii în sarcina revizuentului, acesta nefiind la volanul mașinii, context în care nu mai subzistă refuzul de recoltare de probe biologice. În consecință, solicită admiterea apelului și, respectiv a cererii de revizuire. Cu onorariu din FMJ.

Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de către condamnatul – revizuent M. P.-A., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare față de stat ocazionate de procedura soluționării apelului.

Apreciază hotărârea pronunțată de către prima instanță – Judecătoria Cluj-N., ca fiind temeinică și legală și susține că cererea de revizuire formulată de către condamnat a fost respinsă în mod corect, pentru că greșita individualizare a pedepsei, respingerea unor cereri în probațiune și neaplicarea procedurii simplificate nu constituie motive de revizuire, conform art. 394 alin. 1 din vechiul Cod de procedură penală, care are un conținut similar în art. 453 din Noul Cod de procedură penală. Prin urmare, apreciază apelul nefondat și solicită respingerea lui.

Revizuentul M. P.-A., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de revizuire. Consideră că pedeapsa de 2 ani și 10 luni este prea mare pentru o faptă pe care nu a comis-o.

CURTEA :

Prin sentința penală nr. 1 din 6 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-N., în temeiul art.403 alin. (3) C.proc.pen., raportat la art. 394 C.proc.pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat M. P.-A., fiul lui S. și M., născut la data de 06.06.1973 în G., jud. Cluj, posesor al CI. . nr._, CNP_, cetățenie română, studii 12 clase, recidivist, divorțat, director comercial la S.C. House Consulting S.R.L., cu domiciliul în com. Bonțida, ., jud. Cluj, fără forme legale în ., ., cu privire la Sentința penală nr. 1399/03.12.2012 a Judecătoriei Cluj-N. pronunțată în dosarul nr._/211/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 403/R/2012 a Curții de Apel Cluj.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.proc.pen. a fost obligat revizuentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că față de caracterul strict limitativ al cazurilor în care se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești, instanța va respinge primul motiv invocat de către petent potrivit căruia pedeapsa concret aplicată prin Sentința Penală nr. 1399/03.12.2012 este mult prea aspră în raport cu fapta săvârșită, având în vedere faptul că acest motiv nu se circumscrie cazurilor prevăzute de art 394 lit. a)-e) C.proc.pen. Individualizarea pedepsei, precum și a modului de executare, reprezintă atributul exclusiv al instanței de judecată investită cu soluționarea cauzei în fond și în căile ordinare de atac, neputând fi repuse în discuție cu ocazia judecării unei cereri de revizuire.

Aceleași considerente se impun și cu privire la solicitarea petentul de a se face aplicare dispozițiilor art. 3201, cu precizarea însă că, în acord cu Deciziei nr. 1470 din data de 08.11.2011 a Curții Constituționale prevederile art. 3201 C.proc.pen. puteau fi aplicate revizuentului doar până la momentul soluționării definitive a cauzei prin Decizia Penală nr. 403/R/2012 a Curții de Apel Cluj.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de revizuire invocat de către revizuentul M. P. A., în sensul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, motiv pentru care solicită audierea martorului G. G. și confruntarea martorii audiați în cauză care au declarat împotriva sa, instanța a apreciat că acesta este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează.

Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 394 alin. (1) lit a) și alin. (2) C.proc.pen. rezultă că revizuirea întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea de fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare a condamnatului revizuient.

Imprejurarea că, în dovedirea apărărilor făcute în fața primei instanțe și a instanței de recurs, revizuentul a propus audierea unui martor nou și confruntarea celor audiați în cursul procesului penal, nu poate determina admiterea cererii de revizuire câtă vreme prin fapte sau împrejurări noi în sensul art. 394 alin. (1) lit. a) C.proc.pen. se înțelege fapte probatorii necunoscute de către instanță la momentul soluționării cauzei iar nu mijloace de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină o prelungire sau o readministrare a probațiunii pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.

Or, în speță, motivul invocat de către revizuent constă tocmai în apărarea inițială privind conducerea autoturismului de către o altă persoană, apărare care a fost verificată de către instanță în tot cursul procesului penal, revizuentul dorind în fapt ca instanța să procedeze la readministrarea probatoriului din faza de judecată prin prisma audierii martorului G. G. care, contrar celor susținute de către revizuent, a fost audiat în cursul procesului (f.24, 25 dos.u.p.f.49 dos.inst.) și a procedeului probatoriu al confruntării, în condițiile în care martorii C. G., C. P., Mihaly G. A. au fost audiați în mod nemijlocit de către instanța de judecată (f.41,48, 49, 50 dos.inst.) iar revizuentul ar fi avut posibilitatea să le adreseze în mod nemijlocit întrebări în măsura în care s-ar fi prezentat la judecarea cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul (H.) M. P. A..

În motivarea apelului s-a apreciat că declarația martorei M. A. nu a fost dată pro-causa iar în ipoteza în care aceasta va fi avută în vedere, va duce la schimbarea întregii stări de fapt fiindcă s-ar constata că revizuentul nu a fost la volanul autoturismului, ca atare nu subzistă refuzul de recoltare a probelor biologice.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea de Apel constată următoarele:

În mod temeinic prima instanță a constatat că motivul invocat în cererea de revizuire constă tocmai în apărarea inițială a condamnatului din cursul procesului de condamnare, apărare constând în conducerea autoturismului de către o altă persoană.

Într-adevăr, Curtea reține că și potrivit dispozițiilor referitoare la revizuire din noul Cod de procedură penală, respectiv art 453 pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire trebuie să fie invocate împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei.

Adoptarea unei alte interpretări ar duce la consecința administrării în continuare a probațiunii pe aceleași teze probatorii, deci implicit la readministrarea probațiunii în ciuda faptului că revizuirea este o cale extraordinară de atac.

În acest sens, procurarea de către condamnat a declarației unei alte persoane pentru a-i întări teza de apărare din cursul procesului de condamnare nu constituie o împrejurare nouă, deoarece doar martorul este nou, nu și împrejurarea ce se încearcă a fi dovedită.

Așa fiind, în baza art. 421 pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct.1 lit.b Cod proc.penala, respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul (H.) M. P. A., detinut in Penitenciarul G., împotriva sentintei penale nr. 1 din 6 ianuarie 2014 a Judecătoriei Cluj N..

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 martie 2014 .

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

V. CHITIDEANCLAUDIA I.

GREFIER

A. L. S.

Red. C.V./M.N:

4 ex./20.03.2014

Jud.fond.-M. D. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 203/2014. Curtea de Apel CLUJ