Mărturia mincinoasă. Art. 260 C.p.. Decizia nr. 55/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 55/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 36052/211/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.55/A/2014
Ședința publică din 10 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTORI: L. H.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul H. C. împotriva sentinței penale nr.686 din 28 mai 2013 a Judecătoriei Cluj N., pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev.de art.260 al.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. C., asistat de apărător ales av.L. Lorette din cadrul Baroului B., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în cauză s-au formulat cereri de abținere de către doamnele judecător A. C. și L. M., care au fost admise, motiv pentru care din completul care va soluționa prezentul apel fac parte doamnele judecător M. Ș. și L. H..
Întrebat fiind de către instanță, inculpatul H. C., arată că își însușește apelul declarat de apărătorul său.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al inculpatului H. C., solicită admiterea apelului formulat de inculpat, raportat la perioada lungă scursă de la momentul săvârșirii faptei, care justifică modificarea cuantumului pedepsei aplicate și a modalității de executare.
Ca atare, solicită a se da eficiență art.5 N.C.P., a se aplica sancțiunea prev.de art.273 C.pen. care sancționează la acest moment mărturia mincinoasă, cu pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, considerând că atât circumstanțele persoanele prev.de art.75 și 76 N.C.P., cât și atitudinea și efectul pe care această faptă l-a produs, sunt în sprijinul cererii promovate.
Totodată, solicită ca în baza art.80 N.C.P., a se dispune renunțarea la aplicarea acestei pedepse.
Solicită a se analiza împrejurarea că depoziția inculpatului H. C. nu a produs efecte, fiind înlăturată de către prima instanță. Cu toate acestea, consideră că sancțiunea aplicată este mult prea severă, avertismentul fiind o sancțiune suficientă la acest moment în lumina noilor prevederi ale codului penal și că nu se impune o sancțiune mai aspră.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, împrejurarea că nu are antecedente penale, are o familie și un minor în întreținere, are un loc de muncă și o poziție corectă în societate.
In consecință, solicită anularea sancțiunii cu amendă având în vedere că valoarea socială ocrotită de lege este vătămată mai mult decât minimal, astfel încât sancțiunea în sine este suficientă sub forma unui avertisment față de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciază că apelul inculpatului este fondat din perspectiva legii penale mai favorabile. Așa cum s-a arătat, în cauză sunt incidente disp.art.273 N.C.P., care prevăd o pedeapsă mai redusă în ce privește pedeapsa închisorii și alternativa amenzii.
În consecință, solicită admiterea apelului, desființarea soluției primei instanțe și, în consecință, a se aplica art.5 N.C.P., în sensul de a reține că legea nouă este mai favorabilă. De asemenea, nu opinează pentru o sancțiune alternativă cu amendă ci pentru o pedeapsă cu închisoare în limitele noi prevăzute de textul de lege în vigoare care să fie dozată corespunzător pericolului social concret.
Din această perspectivă, nu consideră că se impune a se aplica art.80 C.pen., care pornește de la premisa unei fapte de o gravitate redusă deoarece din probațiunea administrată în dosarul cauzei rezultă că inculpatul a depus o mărturie apreciată în final ca mincinoasă de către instanță.
Opinează fie pentru aplicarea art.83 C.pen., cu consecințele presupuse de acesta, fie menținerea modalității de executare în măsura în care nu se va considera că această soluție este una optimă.
Apărătorul ales al inculpatului H. C., în completare, solicită a se analiza și lipsa unei motivări reale a sentinței pronunțată de către prima instanță.
Inculpatul H. C., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA :
Prin sentința penală nr. 686 din 28 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-N., a fost condamnat inculpatul H. C. S. - fiul lui C. si L.- M., nascut la data de 30.09.1980 in loc. Huedin, jud. Cluj, cetatenie romana, domiciliat in ., jud. Cluj, studii medii, stagiul militar satisfacut, necasatorit, fara copii, conducator auto la . SRL, reabilitat, CNP_, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 260 alin. 1 C.penal, la o pedeapsa de:
- 1 an inchisoare .
In baza art. 71 C.pen., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C.penal.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de incercare de 3 ani, stabilit in conditiile art.82 Cod penal .
In baza art.71 alin. 5 Cod penal, raportat la art. 64 lit. a C.penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art.359 Cod proc. penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prev. de art. 83 Cod penal, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.191 Cod pr. penala, a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că inculpatul H. C. S., a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj N. din data de 29.10.2010, dosar parchet 4871/P/2008, pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 260 alin. 1 C.penal.
Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
La data de 24.01.2008, pe raza municipiului Cluj N., a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate două autoturisme, unul marca VW Tuareg cu nr. de înmatriculare_ și unul marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare temporar B-_. Aceste fapte au fost cercetate în dosarul penal cu nr. 903/P/2008, privindu-l pe numitul R. M. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 87 alin.5 din OUG 195/2002. În acest dosar, s-a stabilit că numitul R. M. A. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe drumul public, a intrat în impact cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare temporar B-_, condus de martorul P. D. D. și în care se mai afla martorul P. L. E.. Ulterior, R. M. A., și-a continuat deplasarea, după ce a adresat injurii martorului P. D. D. în timpul mersului. Acesta de pe urmă l-a urmărit pe o distanță scurtă, până în momentul în care a oprit autovehiculul VW pe marginea drumului public, timp în care a anunțat și organele de poliție. În urma cercetărilor ulterioare efectuate, numitul a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii concentrației de alcool în sânge, motiv pentru care a fost cercetat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 87 alin.5 din OUG 195/2002.
Pe parcursul cercetărilor în dosarul 903/P/2008, numitul R. M. A., a formulat o plângere penală împotriva agentului de poliție Zai F. I., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246 Cp, cu ocazia cercetării efectuate privitoare Ia evenimentul rutier petrecut la data de 24.01.2008. Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în dosarul 96/P/2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de agentul de poliție Zai F. I., constatându-se că acesta și-a îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu.
Pe parcursul cercetărilor efectuate în dosarul cu nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, numitul R. A. M. a propus în probațiune audierea a doi martori și anume angajații săi, numiții Ilandrea C. S. și B. loan.
Astfel la data de 10 martie 2008, fiind audiat în calitate de martor în dosarul nr. 96/P/2008 cu privire la evenimentele petrecute la data de 24.01.2008, evenimente ce au tăcut obiectul cercetării în dosarul 903/P/2008 și în care a depus ulterior mărturie, inculpatul a arătat că după ora 16:00 a acelei zile, a plecat de la domiciliul numitului R. M. A., care este sediul firmei la care este angajat, împreună cu acesta de pe urmă, cu autoturismul marca Tuareg cu nr. de înmatriculare_ . La volanul acestui automobil, conform propriei declarații se afla inculpatul. Acesta mai arată că, aflându-se la volan după ce a trecut de sesul giratoroiu din incinta magazinului C. a oprit în parcarea din partea dreaptă, lăsându-l pe numitul R. M. A. pe locul din dreapta față. De asemenea arată că a condus autovehiculul până în momentul în care s-a oprit la vulcanizare și că nu a fost implicat în vreun eveniment rutier.
Din actele de cercetare penală reiese că la data de 24.01.2008, în jurul orei 17:00 în zona cartierului G. din Cluj N., în apropierea magazinului C. autoturismul marca VW Tuareg cu nr. de înmatriculare_, a fost implicat într-un accident, intrând în coliziune cu autovehiculul Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare temporar B-_, condus de martorul P. D. D. și în care se mai afla martorul P. L. E.. Din cauza unei altercații verbale dintre cei doi conducători auto, martorii au urmărit autoturismul condus de R. M. A., până în momentul în care acesta s-a oprit pe marginea drumului, la mică distanță (100-150 m) de locul evenimentului rutier. Din declarațiile celor doi martori reiese faptul că, ambii au observat că în autovehiculul care a lovit autoturismul în care se aflau, era condus de | o persoană de sex masculin, fără a mai fi prezentă în habitaclul acelui vehicul vreo altă f persoană. Din aceleași declarații reiese faptul că, în jurul orei 17:10 - 17:20, în timp ce organele de poliție au ajuns la locul unde autovehiculul era oprit și încercau legitimarea conducătorului auto ce condusese până în acel loc autovehiculul marca VW Tuareg, acesta la un moment dat închizând portiera și geamul autoturismului în care se afla și a început să vorbească, refuzând comunicarea cu organele de poliției. La acea locație a ajuns soția numitului R. M. A.. Atunci numitul R. M. A. a indicat-o pe aceasta, ca fiind persoana ce a condus autoturismul și care a fost implicat în evenimentul rutier alături de autovehiculul marca Ford Mondeo.
Ulterior la data de 27.05.2008, cei doi martori, au recunoscut individual, dintr-un grup de fotografii, persoana ce a condus autoturismul marca VW Tuareg, la data de 24.01.2008 și care a fost singura implicată în incidentele din acea dată. Aceasta a fost identificat cu această ocazie ca fiind numitul R. M. A..
La data de 07.01.2009, martorul P. D. D. a făcut precizarea, că din momentul impactului între cele două autoturisme și până în momentul în care autovehiculul condus de R. M. A., s-a oprit pe partea dreaptă a drumului, el nu a pierdut contactul vizual cu acest autoturism. Astfel nici o persoană nu putea părăsi acest autovehicul fără să fi fost văzută de acest martor sau de soția acestuia.
La confruntarea dintre martorul P. D. D. și inculpatul H. S. C., acesta de pe urmă și-a adus aminte de existența unui incident în trafic, în care a fost implicat autoturismul VW Tuareg pe care el îl conducea și în care se mai afla pe locul din dreapta R. M. A., fapt de care nu a pomenit, nici în declarațiile din dosarul penal 96/P/2008 și nici în cele din dosarul penal 903/P/2008. Acesta a arătat l-a văzut pe martorul P. D. D. într-un autoturism marca Ford de culoare roșie, însă nu a purtat cu acesta nici o discuție, din cauza faptului că numitul R. M. A. s-a urcat peste el. În circumstanțele altercației verbale ce a avut loc la acea dată.
Declarațiile inculpatului H. S. C., nu se coroborează nici măcar cu cele ale numitului B. loan, primul dintre ei arătând că după ce a găsit autoturismul pe care-l conduse și din care coborâse pentru a se deplasa la o vulcanizare, fiind încuiat și în care nu se mai afla numitul R. M. A..
Inculpatul nu a recunoscut faptele arătând că a fost angajat la firma numitului R. M. A. și că el a condus la acea dată autoturismul. Este adevărat că în trafic a avut loc un incident ocazie cu care numitul R. M. A. deschizând geamul mașinii a dresat injurii persoanelor aflate într-un autoturism de culoare roșie după care și-au continuat deplasarea până la magazinul C.. După ce s-a întors de la vulcanizare autoturismul era închis, lângă mașină nu se mai găsea patronul său care de asemenea avea telefonul închis.
În timpul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe:
- declarații învinuit H. S. C. (f.45-46);
- declarații învinuit B. loan (f. 31-32);
- copii declarații R. M. A. (f. 10 );
- copii declarații H. S. C. (f. 1 1 și 43-44)
- copii declarații B. I.(f. 12)
- copii declarații martor P. L. E. (f. 14);
- copii declarații martor P. D. D. (f. 16);
- rezoluție a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj (f.8);
- proces verbal test poligraf (f. 18);
- proces verbal identificare din grup după fotografii (f. 19);
- proces verbal confruntare (f.29 și 30).
In timpul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul și martorii R. D. M., B. I., P. D. D. și R. M..
Analizând probele administrate în timpul urmăririi penale și în timpul cercetării judecătorești instanța a apreciat poziția inculpatului ca fiind nesinceră și în contradicție cu acestea.
Fapta inculpatului H. C. S., care în data de 10.03 fiind audiat în calitate de martor în dosarul nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, și apoi la data de 12.03.2008 în cursul urmăririi penale în dos. nr. 903/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N., cu intenție, a făcut afirmații mincinoase, cu privire la elemente de fapt esențiale în ancheta penală ce se derula, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 alin.l Cp..
Instanta a reținut vinovatia inculpatului si tinand sema de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev.de art.72 C.pen. l-a condamnat pentru infractiunea savarsita la pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 71 C.pen., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C.penal.
Instanta a apreciat ca scopul preventiei generale si speciale poate fi atins si daca pedeapsa nu va fi executata in regim de detentie, astfel ca va face aplicarea art.81 C.pen. si s-a dispus suspendarea conditionata, ținând seama și de lipsa antecedentelor penale și de caracterizarea depusă la dosarul cauzei.
Conform art.82 alin.2 C.pen, instanta a fixat termenul de incercare de 2 ani la care s-a adăugat cuantumul pedepsei aplicate.
Potrivit art.83 C.pen. instanta a atras atentia inculpatului asupra cazurilor de revocare, a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, respectiv asupra consecintelor ce rezulta din savarsirea unei noi infractini intentionate in perioada termenului de incercare care ar avea ca rezultat executarea in regim de detentie atat a pedepsei stabilite in prezenta cauza cat si a pedepsei ce se va hotari pentru infractiunea viitoare care nu se cumuleaza, ci se executa separat.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare catre stat, conform art.191 C.p.p.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul H. C. S. solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac promovate, reducerea pedepsei aplicate și reindividualizarea modalității de executare.
A solicitat a se face aplicarea legii penale mai favorabile, care, în opinia apărătorului ales, este Noul Cod penal, care în art. 273 sancționează mărturia mincinoasă cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu amenda.
De asemenea, a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante prev de art 75, 76 NCP.
În baza dispozițiilor art. 80 din Noul Cod penal, a solicitat a se aplica noua instituție a renunțării aplicării pedepsei având în vedere, pe de o parte, perioada îndelungată scursă de la momentul săvârșirii faptei și faptul că depoziția inculpatului H. C. nu a produs niciun fel de efect juridic, fiind înlăturată de prima instanță.
În susținerea apelului declarat, s-au mai invocat și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că are o familie cu un minor în întreținere, un loc de muncă stabil, o poziție corectă în societate și este lipsit de antecedente penale.
În ședința camerei de consiliu din 10 februarie 2014, Curtea de Apel, în baza dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind, Codul de procedură penală a constatat că recursul formulat de inculpat este, conform noilor dispoziții în vigoare apel, motiv pentru care a procedat la judecata acestuia.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, urmare a coroborării judicioase a unui vast material probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și cu prilejul cercetării judecătorești, a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea.
Astfel, din depozițiile martorilor P. L. E., dată din fața organelor de urmărire penală, cât și cu prilejul audierii în condiții de oralitate și contradictorialitate, în fața instanței de judecată, P. D. D. care a susținut că autoturismul a fost condus nu de inculpat, ci de o altă persoană cu păr cărunt și că pe inculpat nu l-a văzut în apropierea mașinii, precum și din procesul verbal de identificare din grup după fotografii, din procesul verbal de confruntare între P. D. D. și H. C. S., din declarația martorului B. I., precum și din sentințele judecătorești pronunțate în dosarul nr._/211/2009 respectiv decizia penală nr. 87/A/2011 a Tribunalului Cluj, decizia nr. 949/R/2011 a Curții de Apel Cluj, sentința penală nr. 878/28 octombrie 2010 a Judecătoriei Cluj-N., precum și decizia pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel Cluj rezultă comiterea faptei de mărturie mincinoasă de către inculpat, așa cum s-a reținut în actul de sesizare al instanței.
Toate aceste probe la care am făcut trimitere dovedesc în opinia Curții fără putință de tăgadă că, inculpatul H. C. a făcut declarații mincinoase în dosarul nr._/211/2009 a Judecătoriei Cluj-N. cu intenția de a crea o situația mai favorabilă inculpatului din aceste dosare R. M. A., care a fost cercetat și condamnat pentru comiterea infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev de art 87 alin 5 din OUG nr. 195/2002, cu aplicare art 37 lit a Cod penal.
Toate probele administrate în dosarul nr._/211/2009 soldate cu o decizie definitivă de condamnare a inculpatului, decizie care a fost menținută și prin respingerea contestației în anulare care a constituit obiectul dosarului_ – decizia penală nr. 17 din 8 septembrie 2011, coroborate cu probele administrate în prezentul dosar, conduc la certitudinea că inculpatul H. C. S. la data de 10 martie 2008, când a fost audiat în calitate de martor în dosarul nr. 96/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, și apoi în data de 12 martie 2008, în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 903/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., cu intenție a făcut afirmații nereale cu privire la elemente esențiale în ancheta penală ce se afla în derulare.
Facem precizarea că, ambele dosare ale parchetului menționate anterior vizează aceeași activitate infracțională, comisă la data de 24 ianuarie 2008, de către R. M. A..
Instanțele investite cu soluționarea dosarului privindu-l pe inculpatul R. M. A., stabilind vinovăția acestuia, au stabilit de asemenea că declarațiile inculpatului din prezentul dosar, H. C. trebuie a fi înlăturate deoarece nu sunt conforme cu realitatea, sunt făcute pro causa având în vedere raporturile dintre cei doi de angajat si angajator și nu se coroborează cu restul probelor administrate în dosar.
Investită cu soluționarea prezentei căi de atac, Curtea de Apel a apreciat de asemenea ca fiind făcute pro causa declarațiile, martorilor R. D. M., soția inculpatului condamnat R. M. A., care nu a fost un martor direct la evenimentul rutier produs în data de 24 ianuarie 2008, într-o situație similară aflându-se și martorul B. I..
Ceilalți martori audiați în prezentul dosar și-au menținut aceeași poziție procesuală, încă din momentul audierii lor în cursul anului 2008 de către organele de urmărire penală, în dosarul care a vizat activitatea infracțională desfășurată de inculpatul R. M. A..
Aceste persoane nu au niciun interes în a afirma aspecte contrare realității, depozițiile lor fiind considerate ca obiective de către instanța de control judiciar.
Apreciem și noi asemenea instanței fondului că, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev de art. 260 Cod penal.
Contrar criticilor formulate prin apărătorul ales al inculpatului, apreciem că pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de către instanța fondului a fost just individualizată, având în vedere gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, împrejurarea în care aceasta a fost comisă, urmărire produse respectiv tergiversarea în mod nejustificat a procedurilor penale, conduita nesinceră a inculpatului pe tot parcursul procesului penal, dar și lipsa antecedentelor penale.
O pedeapsă cu amenda în contextul celor anterior menționate, ar fi în opinia Curții, lipsită de eficiență lăsând impresia societății că asemenea fapte nu sunt privite cu seriozitate de către organele judiciare și sunt sancționate cu pedepse modice.
Or, prin mărturiile sale pe parcursul proceselor penale, inculpatul a adus o atingere gravă valorilor ocrotite de legea penală, și a încercat în mod constant și susținut să împiedice aflarea adevărului.
Și modalitatea de individualizare a pedepsei a fost just aleasă de către instanța fondului, apreciind și noi că suspendarea condiționată este aptă să contribuie la reeducarea inculpatului și la formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală.
Instanța de control judiciar nu a făcut aplicarea art 5 din Noul Codul penal, deoarece aprecierea legii penale mai favorabile se face in concreto iar nu in abstracto, ori apreciem că pedeapsa aplicată de instanța fondului se încadrează și nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, a menținut încadrarea juridică dată pe vechiul Cod penal.
De asemenea, instanța de control judiciar nu a considerat că ar fi îndeplinite cerințele art 80 din Noul Cod penal, deoarece infracțiunea săvârșită nu prezintă o gravitate redusă, iar inculpatul nu a făcut niciun efort pentru a înlătura sau a diminua consecințele faptei sale ilicite.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelate, Curtea a respins în baza dispozițiilor art. 421 p ct 1 lit a Codul de procedură penală, apelul declarat de inculpat, conform dispozitivului cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat conform art. 275 alin 2 Noul cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de H. C. S. (fiul lui C. si L. M., născ.la 30.09.1980 în Huedin, jud. Cluj) împotriva sentintei penale nr. 686 din 28 mai 2013 a Judecătoriei Cluj N..
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2014 .
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
M. ȘORTANLUMINIȚA H.
GREFIER
M. B.
Red. M.Ș./M.N.
3 ex./26.02.2014
Jud.fond.-O. C.
| ← Şantajul. Art.194 C.p.. Decizia nr. 141/2014. Curtea de Apel CLUJ | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
