Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 540/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 540/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 886/235/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 540/2014
Ședința publică de la 05 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. D. L.
JUDECĂTOR - M. R.
GREFIER - A. B. H.
Ministerul Public reprezentat prin A. S. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpatul G. D., părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M. și O. M. și asiguratorul S.C. A. TIRIAC ASIGURĂRI S.A. împotriva sentinței penale nr.471 din data de 14 martie 2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosar nr._, având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de articolul 178 alineatele 1, 2 și 3 din Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat T. M. M. în substituirea avocatului ales al inculpatului G. D. – avocat C. B., ambii din cadrul Baroului Cluj, cu delegații la dosar, apărătorul ales al părților civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M. și O. M. - avocat Ianoliu M. din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar și apărătorul ales al asiguratorului S.C. A. Tiriac Asigurări S.A. - avocat C. B. din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul G. D., părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M. și O. M., partea responsabilă civilmente .. și lichidatorul judiciar S.C. P. O. – Molăiescu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că procedura de citare cu inculpatul nu este legal îndeplinită, însă este acoperită având în vedere prezența apărătorului ales.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în susținerea apelurilor declarate în cauză.
Apărătorul asiguratorului S.C. A. Tiriac Asigurări S.A. solicită admiterea apelului și reducerea daunelor morale acordate părților civile deoarece cuantumul lor este mult peste cel ce rezultă din jurisprudența instanțelor și având în vedere că, în cauză, s-a reținut în privința inculpatului un procent de culpă în proporție de 75%. Este de acord cu compensarea prejudiciului moral, însă nu prin acordarea unor sume care pot constitui o îmbogățire injustă pe seama asiguratorului de răspundere civilă.
Mai precizează că sumele acordate nu sunt suportate exclusiv de către asigurator, ci conform dispozițiilor art. 58 din Legea nr.135/1996 vor fi recuperate de la inculpat, având în vedere că se afla sub influența băuturilor alcoolice în timp ce a condus autovehiculul. Față de considerentele expuse pe larg în scris solicită a se admite apelul formulat.
Apărătorul inculpatului depune la dosar motive de apel și reiterează, în numele inculpatului, regretul pentru accidentul produs și pentru suferința părților vătămate.
Referitor la apelul formulat în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 421 CPP, solicită a se dispune admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând cauza, să se dispună reducerea daunelor acordate, reevaluate pentru fiecare parte civilă în raport cu suferința fiecăreia. De asemenea, în temeiul art. 1371 C.civ., solicită a se dispune acordarea daunelor în raport cu procentul de culpă al inculpatului de 75%, procent reținut de către instanța de fond în cuprinsul hotărârii pronunțate în dosarul nr._ .
În privința reducerii daunelor morale, solicită a se reține că, așa cum rezultă din practica ÎCCJ, acestea nu se probează, ci sunt evaluate de către instanța de judecată. Apreciază că în speță, cuantumul daunelor morale este mult ridicat având în vedere jurisprudența instanțelor și ghidul de soluționare a daunelor morale, care stabilește o . sume raportat la valoarea salariilor medii din România, la care sunt raportate daunele morale.
În privința apelului declarat de asigurator, înțelege să susțină și acest apel.
Apărătorul părților civile solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, arătând că acesta vizează chestiunea daunelor materiale, a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
În privința daunelor materiale, s-a solicitat suma de 9000 lei, iar instanța de fond a acordat suma de 6750 lei, justificând suma solicitată prin faptul că s-a plecat de la existența culpei comune a inculpatului în producerea accidentului. Tot în acest sens, s-au reținut aspectele arătate în cuprinsul rechizitoriului și decizia penală nr. 899/R/2013 a Curții de Apel Cluj, stabilindu-se în sarcina inculpatului un procent de culpă de 75%.
Din cuprinsul probelor administrate în cauză și din cuprinsul hotărârii instanței (filele 8-9) rezultă că daunele morale au fost mai mari sumei de 9000 lei, ridicându-se la suma de 3000 euro. Prin urmare, prima instanță, în mod greșit, a scăzut suma de 9000 lei daune materiale, deoarece suma solicitată se înscrise în procentul de 75%.
Referitor la daunele morale, cuantumul acestora este stabilit global de instanța de judecată în raport cu consecințele produse, însă practica a stabilit că indemnizarea prejudiciului se circumscrie principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat.
Prin urmare, prima instanță a constatat că părțile civile au suferit un prejudiciu grav și complex, însă apreciază că aceasta putea acorda sumele într-un cuantum mai ridicat având în vedere consecințele directe asupra părinților și fraților victimei, dar și având în vedere că inculpatul a condus pe timp de noapte, cu o viteză de 103 km/h și fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Învederează prejudiciul complex suferit de partea civilă B. S. C., care pe lângă prejudiciul suferit în calitate de victimă a accidentului a fost supusă șocului de a-și vedea sora spulberată. Prin urmare, acțiunea inculpatului a avut consecințe asupra acesteia atât la momentul accidentului, cât și ulterior.
Referitor la cheltuielile de judecată, consideră că a solicitat un onorariu scăzut, într-un cuantum rezonabil, raportat la volumul de muncă și durata procesului, iar potrivit art.276 alin. CPP cheltuielile judiciare pot fi acordate chiar și în situația admiterii în parte a pretențiilor civile. Prin urmare, solicită acordarea cheltuielilor de judecată atât cele aferente fondului, cât și pentru apel.
În privința apelurilor promovate de către inculpat și asigurator, solicită a fi respinse, ghidul la care s-a făcut trimitere în susținerea apelurilor nefiind în acord cu jurisprudența instanțelor de judecată.
Apărătorul asiguratorului, asupra apelurilor promovate de părțile civile, solicită respingerea acestora.
Apărătorul inculpatului, asupra apelurilor promovate de părțile civile, solicită respingerea acestora.
Reprezentanta Ministerului Public, în privința laturii civile, arată că instanța de fond a reținut culpa comună a inculpatului în proporție de 75% și a victimei în proporție de 25%, procente care se regăsesc în modul de soluționare a laturii civile, chiar în cuprinsul filei 9 a hotărârii judecătorul arătând că despăgubirile se stabilesc în funcție de acest procent.
Referitor la daunele morale, apreciază că nu se impune nici majorarea și nici reducerea acestora. La soluționarea acestui aspect, instanța de judecată a avut în vedere pe lângă dispozițiile art. 1357 C.civ. privind răspunderea delictuală, chiar jurisprudența Curții de Apel Cluj, în concret decizia penală nr. 1543/2013.
Prin urmare, față de dispozițiile legale în materie și față de probele administrate pe latura civilă a cauzei și având în vedere jurisprudența Curții de Apel Cluj în materie, apreciază că nu se impune modificarea cuantumului daunelor morale.
Asupra apelului promovat de părțile civile, îl apreciază fondat în privința acordării cheltuielilor de judecată, sens în care solicită a fi admis și a se dispune modificarea în parte a hotărârii, obligând inculpatul și partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare.
Referitor la apelul inculpatului și al asiguratorului, solicită a se dispune respingerea acestora ca nefondate.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 471 din 14.03.2014 pronunțată de Judecătoria G. în dosar nr._:
I. S-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat condamnatul G. D., fiul lui G. și A., născut la data de 16 iunie 1965 în Cluj-N., județul Cluj, domiciliat în municipiul Cluj-N., ., apartamentul 23, județul Cluj, posesor al C. I. . nr._ eliberată de SPCLEP Cluj-N., codul numeric personal_, să achite părților civile, următoarele despăgubiri civile, cu titlu de daune morale:
A. Părților civile B. A. și B. M.: suma de 37.000 euro pentru fiecare;
B. Părții civile B. S.-C.: suma de 65.000 euro;
C. Părților civile M. E.-M. și O. M.-C.: suma de 20.000 euro pentru fiecare;
II. S-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat condamnatul G. D., să achite părții civile B. S.-C., despăgubiri civile în sumă de 6.750 lei, cu titlu de daune materiale.
III. A fost obligat condamnatul G. D. să achite părților civile, dobânda legală pentru sumele menționate la punctele de mai sus, începând cu data de 02.10.2010 și până la achitarea integrală a debitului.
IV. A fost obligat condamnatul G. D. să achite Serviciului de Ambulanță al Județului Cluj, suma de 221,4 lei plus dobânda legală începând cu data de 03.10.2010 și până la data achitării integrale a sumei datorate.
V. A fost obligat condamnatul G. D. să achite părții civile B. S.-C., 600 lei cheltuieli judiciare.
VI. A fost obligat condamnatul G. D. să achite părților civile B. A., B. M., M. E.-M. și O. M.-C. 600 lei cheltuieli judiciare.
VII. A fost obligată partea responsabilă civilmente S. C. ,,D.’’ S. R. L. să achite părților civile, în solidar cu condamnatul, sumele precizate mai sus (despăgubirile civile, dobânzi și cheltuielile judiciare).
VIII. A fost obligată partea responsabilă civilmente S. C. ,,A.-Ț. Asigurări’’ S. A. să achite părților civile, în solidar cu condamnatul, sumele precizate mai sus (despăgubirile civile, dobânzi și cheltuielile judiciare).
XI. A fost obligat condamnatul G. D. să achite 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul numărul 1848/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. D., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178 alineatele 1, 2 și 3 din Codul penal.
Prin sentința penală numărul 393/2013 a Judecătoriei G., rămasă definitivă, pronunțată în dosarul numărul_ (atașat), instanța a hotărât următoarele:
1. Condamnă pe inculpatul G. D., fiul lui G. și A., născut la data de 16 iunie 1965 în Cluj-N., județul Cluj, domiciliat în municipiul Cluj-N., ., apartamentul 23, județul Cluj, posesor al C. I. . nr._ eliberată de SPCLEP Cluj N., codul numeric personal_, cetățenie română, căsătorit, studii medii, ocupație: administrator la ., fără antecedente penale, la pedeapsa de :
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178 alineatele 1, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea articolului 3201 din Codul de procedură penală și cu aplicarea articolului 74 alineatul 1 litera a) din Codul penal.
2. Suspendă condiționat executarea pedepsei precizate la punctul 1, pe durata termenului de încercare de 5 ani.
3. Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pentru a pronunța hotărârea de mai sus, instanța a hotărât următoarele:
În data de 2 octombrie 2010, în jurul orelor 21,20 IPJ CLUJ-SPR a fost sesizat despre faptul că pe DN 1C-E 576 în localitatea Fundătura, în zona intersecției DN 1 C cu DJ 161 a avut loc un accident rutier în care a fost implicat inculpatul G. D., în calitate de conducător auto și pietonul B. I.-C., accident din care a rezultat decesul victimei B. I.-C. (fila 11).
Sectorul de drum pe care s-a produs accidentul era în aliniament după o curbă ușoară la stânga raportat la direcția de deplasare G.-Cluj N., suprafața părții carosabile era din asfalt. Cerul era acoperit, vizibilitate specifică desfășurării traficului rutier pe timp de noapte, la lumina farurilor autovehiculelor și a iluminatului stradal. Suprafața părții carosabile era uscată. (filele 12-29)
Limita de viteză era de 50 km/h. (filele 12-29)
Circulația se desfășura în ambele sensuri, cu o bandă de circulație pe sens. Exista o bandă de stocaj viraj stânga spre DJ 161 pe sensul de mers Cluj N.-G., o bandă de accelerare la ieșire de pe DJ 161 pe direcția de mers G.-Cluj N.. Suprafața părții carosabile era de 14,50 m. Banda de circulație Cluj N.-G. avea lățimea de 4,30 m., banda de stocaj pentru virajul la stânga avea lățimea de 3,10 m., banda de circulație G.-Cluj N. avea 3,50 m., iar banda de accelerare la intrare pe DN 1 C dinspre DJ 161, avea lățimea de 3,50 m. Sensul de mers Cluj N.-G. era mărginit de acostament consolidat de 0,60 m. și un șanț cu lățimea de 3 m. (filele 12-29)
La fața locului a fost găsit autoturismul implicat în accident condus de inculpatul G. D., oprit pe partea carosabilă și victima B. I.-C. decedată, în șanțul din partea dreaptă a sensului de mers Cluj N.-G.. Au fost descoperite obiecte aparținând victimei-carcasa și tastatura telefonului mobil, pantofii victimei precum și fragment din material plastic provenind de la autoturismul inculpatului. (filele 12-29)
În data de mai sus, inculpatul a plecat din localitatea Șomcutul M. conducând autoturismul, cu numărul de înmatriculare_, cu intenția de a se deplasa în Cluj-N.. Autoturismul aparținea ., societate la care inculpatul era administrator. Inculpatul efectua deplasarea în interesul serviciului și era singur în autoturism. Înainte de a urca la volanul autoturismului, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la locuința martorului M. O.-A. în localitatea Șomcutul M.. (filele 70-74)
În acest timp, dinspre Cluj-N., cu un mijloc de transport în comun se deplasa victima B. I.-C. însoțită de sora sa B. S.-C., cu intenția de a ajunge la locuința prietenul victimei O. R.-M. în Luna de Jos. Martorul O. R. M. se deplasa la rândul său cu un autoturism și martorii M. V. și V. A.-V. spre zona intersecției, pentru a se întâlni cu cele două surori pe care urma să le transporte spre Luna de Jos. La stația din Fundătura situată în zona intersecției, au coborât cele două surori și martorul B. L.-V.. După plecarea mijlocului de transport în comun, victima, sora acesteia și martorul B. L.-V. s-au deplasat spre partea opusă a drumului, până în zona benzii de stocaj, cu intenția de a traversa și banda de circulație G.-Cluj N.. (filele 81-85)
Ajungând în localitatea Fundătura, în jurul orelor 21,20, pe un sector de drum în aliniament, după o curbă ușoară la stânga, în condițiile unui trafic desfășurat pe timp de noapte, circulând cu o viteză de 103 km/h, inculpatul a lovit victima B. I.-C. care s-a angajat în traversarea străzii din partea stângă spre partea dreaptă a direcției de deplasare a inculpatului. Impactul dintre autoturismul condus de inculpat și victimă a avut loc pe sensul de mers G.-Cluj N., la cca. 3 m față de marginea din dreapta a părții carosabile. Victima a fost lovită cu partea din stângă-față a autoturismului, a fost preluată pe capotă și parbriz și proiectată înafara părții carosabile spre înainte și stânga, la o distanță de 49 m față de locul impactului(conform măsurătorilor și concluziilor expertului, 13 m. de la locul impactului până la punctul de reper plus 36 m. de la punctul de reper până la picioarele victimei). Victima a căzut inițial pe acostamentul consolidat al sensului de mers Cluj N.-G. și apoi în șanț. Obiecte ale victimei au căzut pe partea carosabilă-carcasa și telefonul mobil la cca. 3-4 m după locul impactului. Autoturismul condus de inculpat a oprit pe partea carosabilă la o distanță de 50,20 m. (conform măsurătorilor și concluziilor expertului, 13 m. de la locul impactului până la punctul de reper plus 37,20 m de la punctul de reper până la autoturism) (filele 12-29, 34-43)
În urma impactului, autoturismul condus de inculpat a prezentat avarii în partea din față, colț, stânga, parbriz spart. (filele 12-29)
La fața locului au ajuns inițial martorii O. R.-M., M. V. și V. A.-V., precum și conducătorul mijlocului de trasport în comun martorul Balasz L., care a perceput ulterior plecării din stație, zgomotul impactului. A fost anunțată poliția și ambulanța, personalul ambulanței constatând moartea victimei (filele 81-85) .
Medicul legist a concluzionat că moartea victimei B. I.-C. a fost violentă și s-a datorat zdrobirii craniului și a conținutului în cadrul unui politraumatism. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce în cadrul unui accident rutier prin mecanism de lovire-basculare-proiectare, între acestea și deces existând legătură de cauzalitate directă, necondiționată, moartea putând data din 2 octombrie 2010. Alcoolemia victimei a fost de 0,5 g/l. (filele 45-49)
Inculpatul a fost testat în privința consumului de alcool la ora 22,06, rezultatul fiind de 0,45 g/l alcool pur în aerul expirat.(fila 51)
Alcoolemia inculpatului a fost de 0,65 g/l la recoltarea de la ora 23,02 și 0,45 la recoltarea de la 0,02.(fila 52)
Cu ocazia examinării clinice, inculpatul a declarat consumul a 500 ml bere în data de 2 octombrie 2010 în intervalul orar 15-15,30. Inculpatul a declarat la a doua ascultare că în jurul orelor 19,30 a consumat, două beri cu alcool la Șomcut, iar apoi în declarațiile de inculpat a adăugat acestui consum cantitatea de 150 ml țuică pe care ar fi consumat-o pe traseul Șomcutu M.-G.. (filele 53, 81-85)
Pentru stabilirea alcoolemiei inculpatului la momentul conducerii pe drumurile publice, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale.
Calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont de intervalul de timp între evenimentul rutier și prima recoltare, precum și de faza toxicocinetică, indică pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie cu o valoare teoretică apropiată de 1,00 g/l. (Raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv alcoolemie 6680/IX/d/268, filele 56-57)
Înlătură din probatoriu Raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv alcoolemie 6680/IX/d/289, care indică pentru ora evenimentului rutier o alcoolemie mai mică decât 0,80 g/l cu o valoare teoretică cuprinsă în intervalul 0,40-0,60 g/l, întrucât a avut la bază declarațiile modificate ale inculpatului cu privire la consumul de băuturi alcoolice; de altfel s-a constatat o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum declarat și valorile certe stabilite la analiză.(filele 57-59)
Autoturismul corespundea din punct de vedere tehnic circulației pe drumurile publice (filele 87-88)
Pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier, s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice auto.
Din conținutul Raportului de expertiză rezultă că accidentul putea fi evitat atât de victimă, care s-a angajat în traversarea drumului public fără o prealabilă asigurare, cât și de către inculpat, care a circulat sub influența băuturilor alcoolice și cu depășirea vitezei legale în localitate. (filele 34-43)
Accidentul s-a produs atât din culpa victimei, care s-a angajat în traversarea drumului public fără o prealabilă asigurare, cât și din culpa inculpatului, care a circulat depășind limita legală în localitate și sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul a încălcat prevederile :
- art.35 alin. 1 din OUG 195/2002, R-,, Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.,,
- art.48 alin. 2 din OUG 195/2002, R., - Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
- art.49 din OUG 195/2002 R- Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
- art.102 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002 … conducerea sub influența băuturilor alcoolice, ….;
Starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu (fila 11), proces-verbal de cercetare la fata locului (filele 12-29), proces verbal de verificare tehnică (filele 87-88), declarațiile părților civile (filele 64-69), raportul de constatare medico-legală (filele 45-49), raportul de expertiză criminalistică (filele 34-43), rapoarte de expertiză, calcul retroactiv alcoolemie (filele 57-59), protocol alcooltest (fila 51), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie (fila 52), buletin de examinare clinică (fila 53), proces verbal de prelevare (fila 54), declarațiile inculpatului (filele 81-85), declarațiile martorilor (filele 70-77), cópii înscrisuri acte de stare civilă și ale autoturismului (filele 50, 86, 103-108), copie certificat de înregistrare și statut .(filele 99-103) și proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 119-120). Din coroborarea acestor probe reiese că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
În drept, fapta inculpatului G. D. care în data de 2 octombrie 2010, în calitate de conducător auto, prin nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin.1, art. 48 alin. 2, art. 49 și art. 102 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002 R, privind circulația pe drumurile publice, a cauzat din culpa concurentă cu a victimei un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimei B. I.-C., participantă la traficul rutier în calitate de pieton, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.178 al. 1, 2 și 3 Cod penal.
Prin decizia penală numărul 899/R/2013 a Curții de Apel Cluj s-a admis recursul părților vătămate împotriva sentinței penale nr. 393 din 8 martie 2013 a Judecătoriei G., iar sentința a fost casată doar sub aspectul omisiunii reținerii gradului de culpă al inculpatului și victimei și rejudecând cauza s-a reținut un grad de culpă de 75% în sarcina inculpatului și de 25% în sarcina victimei.
Prin încheierea din data de 01.03.3013 s-a disjuns latura civilă a dosarului penal numărul_ și s-a stabilit termen pentru judecarea acesteia, la data de 29.03.2013, astfel că s-a format prezentul dosar (_ ).
Prin actul de la fila 52 din dosarul numărul_ (atașat), S. de Ambulanță al Județului Cluj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 295,2 lei plus dobânda legală începând cu prima zi următoare datei intervenției și până la data achitării integrale a sumei datorate. Din ordinul de misiune aflat la filele 54-56 reiese că echipajul de intervenție medicală s-a deplasat în data de 02.10.2010 la locul accidentului pentru a acorda îngrijire medicală victimei dar a găsit victima decedată iar din extrasul de la fila 53 rezultă că, cheltuielile de intervenție sunt în sumă totală de 295,40 lei. Având în vedere cele arătate și ținând cont de proporția culpei condamnatului și victimei în săvârșirea infracțiunii și în temeiul articolelor 19 și 25 din Codul de procedură penală și articolele 998, 999 și 1088 din Codul civil de la 1864, raportat la articolele 3, 5 alineatul 1 și 220 din Legea numărul 71/2011, articolul 2 din Ordonanța Guvernului numărul 13/2011 și articolul 313 alineatul 1 din Legea numărul 95/2006, instanța a obligat pe inculpat să achite cheltuieli de intervenție în sumă de 221,4 lei plus dobânda legală.
În actul de la filele 43-45 din dosarul numărul_ (atașat), numiții B. M., B. A., B. S.-C., M. M.-E. și O. C.-M. au arătat că depun o CERERE DE CONSTITUIRE DE PARTI VĂTĂMATE și PARTI CIVILE, DE INTRODUCERE în CAUZA A PĂRTII RESPONSABILE CIVILMENTE și A ASIGURĂTORULUI DE RĂSPUNDERE CIVILA AUTO
În cererea menționată anterior, părțile civile au precizat următoarele:
A. Cerere de constituire de părți civile:
I. Cu respect Va solicitam obligarea inculpatului G. D. la plata către fiecare parte civilă a despăgubirilor civile cu dobânda legala aferenta acestora și a cheltuielilor de judecata (onorarii avocațiale cheltuieli de transport, orice cheltuieli procesuale) ocazionate de proces, sume conform specificațiilor
mai jos. Cuantumul despăgubirilor solicitate va fi arătat mai jos.
a. Inculpatul răspunde din punctul de vedere al dreptului civil în baza ort. 1349, ort. 1357 – 13 N.C.civ., și art. 998 și urm. C.civ., iar din punct de vedere al dreptului procesual penal în baza ort. 14 și ui
C.proc.pen.
Cheltuielile de judecata sunt datorate de către inculpat în temeiul ort. 193 alin. 1 C.proc.pen. cheltuielile fiind datorate atât pentru latura penală, cât și pentru latura civilă a cauzei.
b. Cu privire la solicitarea de acordarea dobânzii legale pentru despăgubirile materiale și morale care le veți acorda în cauza, solicitam calcularea dobânzii de la data de 02.10.2010, data faptei pentru care este trimis în judecata, pana la plata lor integrala și efectiva.
Solicitarea de acordare a dobânzilor este întemeiata pe considerentul ca, în materia răspund civile delictuale, în care ne aflam, debitorul este de drept în întârziere de la data producerii faptei prejudiciabil, fără notificare (cerere de chemare în judecata), în temeiul art. 1523 alin. 2 lit. e N.C.civ., la fel doctrina și practica anterioara Noului C.civ.
II.Cuantumurile despăgubirilor solicitate cu titlu de DAUNE MORALE de către părțile civile și justificarea acestora:
1. Partea civila B. M. și B. A., părinții victimei decedate B. C. I. au solicitat acordarea despăgubirilor pentru daune morale, în cuantum de cate 80.000 Euro pentru fiecare în parte, și care consta in:
-suferința psihica (praetium affectionis);
-afectarea vieții de familie, și a sănătății;
-prejudiciul adus vieții sociale, profesionale.
2. Partea civila B. S.-C.. sora victimei decedate B. C. I. foarte apropiata de aceasta și care a fost prezenta la momentul tragicului accident soldat cu moartea victimei, solicita acordarea despăgubirilor pentru daune morale, în cuantum de 120.000 Euro, care constă in:
-suferința psihica (praetium affectionis) rezultata atât din pierderea surorii cu care avea o relație foarte strânsa, dar și pentru socul accidentului văzut și trăit prin propriile simțuri și consecințele absolut grave aceasta;
-afectarea vieții de familie și a planurilor de viitor;
-prejudiciul adus vieții sociale.
3. Părțile civile de rândul M. M.-E. și O. C.-M., ceilalți frați ai victimei decedate B. C. I., solicita acordarea despăgubirilor pentru daune morale, în cuantum de cate 60.000 Euro pentru fiecare în parte, și care consta in:
-suferința psihica (praetium affectionis);
-afectarea vieții de familie;
-prejudiciul adus vieții sociale.
III.Cuantumurile despăgubirilor solicitate cu titlu de DAUNE MATERIALE și justificarea acestora:
Părțile civile B. S.-C. (sora) și B. A. (tata), solicita acordarea despăgubirilor pentru daune materiale în cuantum de 9.000 lei, în comun pentru ambele părți civile, care consta in:
-cheltuielile cu înmormântarea;
-cheltuielile cu parastasele;
-cheltuielile cu mormântul;
-cheltuieli medicale (medicamente, investigații, psiholog, etc.).
Cheltuielile materiale au fost efectuate în comun de către sora victimei decedate împreună cu tatăl sau, motiv pentru care despăgubirile cu titlu de daune materiale sunt solicitate în comun. Prin urmare cuantumul daunelor materiale este același, și nu îl solicitam de doua ori, dorind sa fie insa acordate oricăreia dintre părțile civile de rândul 1 sau 3, urmând ca acestea sa se desocotească intre ele, ulterior recuperării acestor cheltuieli.
Instanța de fond a reținut că, așa cum reiese din cartea de identitate de la fila 50 din dosarul de urmărire penală (atașat), victima B. I.-C. este fiica lui A. și M.. Prin urmare, părțile civile B. A. și B. M. sunt părinții victimei. Din certificatele de stare civilă de la filele 33 și 38 (dosar numărul_, atașat) reiese că partea civilă B. S.-C. este soră a victimei. Din certificatele de stare civilă de la filele 33, 39 și 40 reiese că partea civilă M. E.-M. este sora victimei. Din certificatele de stare civilă de la filele 33, 41 și 42 reiese că partea civilă O. M.-C. este sora victimei.
Referitor la daunele materiale solicitate (în comun) de părțile civile B. S.-C. și B. A., instanța reține că, s-au solicitat de către părți mai multe categorii de cheltuieli, respectiv cheltuielile cu înmormântarea, cheltuielile cu parastasele, cheltuielile cu mormântul și cheltuieli medicale (medicamente, investigații, psiholog, etc.). Din factura de la filele 64-65 din dosarul numărul_ (atașat) reiese că, în data de 04.10.2010 s-au cumpărat de la magazinul ,,Selgros’’ produse alimentare în sumă de 828,82 lei. Din factura de la fila 67 reiese că, la data de 01.10.2011 s-au cumpărat produse alimentare pentru parastas în sumă de 128 lei. Cumpărător este B. S.-C..
La fila 68 se află o chitanță din care reiese că numitul B. A. a cumpărat un sicriu plus accesorii, cu suma de 2.150 lei. De asemenea, la fila 68 se află o chitanță din care reiese că numitul B. A. a achitat servicii de îmbălsămare și alte servicii conexe la I. M. L. Cluj, respectiv suma de 159 lei.
La filele 69 și 70 se află mai multe bonuri fiscale din care reiese că s-au cumpărat produse alimentare în sume de 47,81 lei, 133 lei, 14,47 lei, 30,85 lei, 77,38 lei, 352,06 lei, 11,70 lei, 50,75 lei. Mai sunt și 3 bonuri care sunt parțial lizibile astfel că nu se poate stabili ce sumă s-a achitat. Suma totală achitată în baza acestor bonuri este de 718,02 lei.
La fila 67 se află o chitanță din care reiese că numitul B. A. a achitat suma de 180 lei, contribuție la biserică.
Din actele de la filele 71 și 72 reiese că numita B. S. a achitat suma de 2.240 lei, reprezentând un monument funerar din marmură albă.
La filele 73 și 74 se află două bonuri fiscale din care reiese că s-a achitat suma totală de 160 lei reprezentând consultație la cabinetul de psihologie.
Din cele arătate reiese că, totalul cheltuielilor legate de înmormântarea victimei și cele pentru consult psihologic, justificate prin actele de la dosar, sunt în sumă de 6.563,84 lei.
Prima instanță a apreciat că nu s-a făcut dovada cheltuielilor efectuate cu procurarea de medicamente sau investigații.
Din declarația martorului P. V. (fila 22 din dosarul numărul_ ) reiese că la înmormântarea victimei s-au făcut cheltuieli de 7.000 lei iar cu amenajarea mormântului s-au cheltuit 5.000 lei.
Din declarația martorului M. R.-G. (fila 34 din dosarul numărul_ ) reiese că s-au făcut cheltuieli multe în legătură cu înmormântarea și cu celelalte probleme care au intervenit după accident. Martorul a contribuit cu suma de 2.000 Euro, iar tatăl victimei a primit de la patronul unde lucra suma de aproximativ 2.000 lei.
Din declarația martorului O. R. (fila 44 din dosarul numărul_ ) reiese că totalul cheltuielilor făcute cu înmormântarea victimei B. I. s-au ridicat la aproximativ 3.000 Euro.
Din declarația martorului M. R.-G. (fila 34 din dosarul numărul_ ) reiese că totalul cheltuielilor înmormântarea victimei se ridică la suma de aproximativ 3.000 Euro. Cam după vreun an după înmormântare s-a făcut o amenajare a mormântului și s-a cheltuieli cam 3.500 lei respectiv crucea și gardul împrejmuitor.
Din ansamblul probelor de la dosar reiese că s-au făcut cheltuieli de aproximativ 9.000 lei. Deoarece s-a stabilit culpa condamnatului la 75% și la 25% în sarcina victimei, părțile civile sunt îndreptățite doar la 75% din cheltuielile efectuate.
Având în vedere cele arătate și în temeiul articolelor 19 și 25 din Codul de procedură penală și al articolului 998 și articolului 999 din Codul civil (vechi) raportat la articolele 5 și 220 din Legea numărul 71/2011, condamnatul a fost obligat să achite părților civile, despăgubiri civile reprezentând daune materiale, în sumă de 6.750 lei.
Așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați în cauză, cheltuielile de înmormântare au fost suportate de către B. A. și B. S.-C.. În acțiunea civilă, părțile au precizat că solicită ca daunele materiale sa fie acordate oricăreia dintre părțile civile de rândul 1 sau 3, urmând ca acestea sa se desocotească între ele, ulterior recuperării acestor cheltuieli. Prin urmare, văzând și faptul că partea civilă B. S.-C. a avut o contribuție mai mare la cheltuielile de înmormântare, s-au acordat acesteia daunele materiale.
În cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală (filele 114-117) din care reiese că numitul B. A. suferă de mai multe boli cardiovasculare dar între aceste boli și decesul fiicei sale nu există legătură de cauzalitate.
Referitor la daunele morale solicitate instanța a reținut din declarațiile martorilor audiați, următoarele:
Din declarația martorului S. A. (fila 19 din dosarul numărul_ ) reiese că accidentul în care și-a pierdut viața victima B. I.-C., a avut consecințe grave asupra persoanelor implicate, mai ales asupra rudelor apropiate. Victima se înțelegea foarte bine cu sora sa B. S.. De asemenea avea relații foarte bune cu mama ei B. M., precum și ci tatăl ei B. A.. S. victimei, B. S.-C. era foarte a apropiată de B. I.. B. S. s-a ocupat permanent de situația surorii sale, în sensul că de la 16 ani a adus-o de la țară la Cluj-N. ajutat-o mult în sensul că i-a găsit un loc de muncă, a luat-o cu ea în chirie și apoi a amenajat apartamentul cumpărat pentru ea, ca sora ei să stea în acel apartament. Pentru B. S., sora ei care a decedat era aproape un idol și, după deces își dorea neapărat să aibă imediat un copil care să semene cu ea. B. I. locuia în apartamentul cumpărat de sora ei B. S. și era ajutată financiar de sora ei care îi trimitea bani din Italia.
Înainte de accident B. S. era o fire veselă și optimistă, comunicativă și era tot timpul împreună cu prietenii iar prezent evită de multe ori să iasă în oraș și să se întâlnească cu prietenii. B. S. a fost distrusă în momentul aflării veștii morții și timp de 2-3 săptămâni a stat în casă și lua calmante. Aceasta și-a restrâns activitatea, nu mai comunica cu oamenii, stătea închisă în casă și a refuzat să meargă la serviciu. După vreo 3 săptămâni, în urma insistențelor celor apropiați, B. S. a acceptat să meargă la serviciu dar nu era la fel ca și înainte. Ea are ocupația de ospătar și în timp ce lucra erau momente când rămânea blocată și se uita în gol până venea cineva să îi atragă atenția.
B. S. avea planificată nunta anterior accidentului, dar din cauza accidentului s-a amânat. Din cauza accidentului B. S. a devenit foarte sensibilă și ușor irascibilă și s-a izolat de lume, a început să consume băuturi alcoolice în cantități mai mari și din această cauză avea și probleme cu viitorul soț, despărțindu-se o perioadă dar în prezent s-au împăcat. A fost și la psiholog pentru consiliere. La puțin timp după înmormântare chiar a făcut un brăduleț pe mormântul surorii sale și mergea foarte des la mormântul ei, unde stătea foarte mult și punea lumânări. Această situație a durat mai mult de 6 luni. Atunci când este vorba despre accidentul întâmplat, B. S. este supărată și plânge. Și în prezent B. S. este afectată de moartea surorii sale în sensul că este aproape la fel de tristă ca și în zilele de înmormântare.
Mama victimei, B. M. a fost afectată în sensul că are mari probleme psihice și i s-a deteriorat starea de sănătate. De atunci nu mai poate să lucreze bine, a fost internată în spital de mai multe ori pentru că nu mai putea să lucreze din cauza stresului și este mereu supărată. B. I. era în relații foarte bune cu mama ei, discutau telefonic și I. o vizita cam o dată pe lună și o ajuta la câmp în concediu.
Tatăl victimei, B. A. a fost afectat foarte puternic și s-a îmbolnăvit de inimă iar anterior nu era bolnav. B. A. mergea în fiecare săptămână la mormântul victimei și îi ducea flori. Din cauza accidentului B. A., în primele zile plângea tot timpul și apoi s-a internat trimestrial în spital și face și în prezent tratament. Tatăl victimei mergea cel puțin odată pe săptămână la mormântul fiicei sale iar vara chiar de două ori.
După înmormântare din cauza stresului B. A. a început să consume alcool și după vreun an, la un control medical s-a descoperit că avea inima mărită și i s-a propus să facă o operație însă a scăpat pentru că și-a schimbat stilul de viață și a adopt alt stil de viață mai sănătos și lipsit de stres. De fapt exista și riscul ca B. A. din cauza vârstei să nu poată suporta operația. În prezent B. A. este pensionat din motive medicale întrucât din cauza bolii de inimă nu mai poate lucra.
Victima mai avea două surori, respectiv M. M. și O. C. care locuiau în Gădălin și au fost și ele foarte afectate de pierderea surorii lor; de asemenea sunt afectați și nepoții. Acestea nu puteau să-și manifeste supărarea atât de mult pentru că îi afecta pe copii. Cele două surori din Gădălin merg foarte des la mormântul lui B. I..
Instanța a apreciat că, din cauza decesului provocat victimei B. I.-C. determinată de fapta inculpatului, părțile civile B. A., B. M., B. S.-C., M. E.-M. și O. M.-C. au suferit daune afective intense și de lungă durată (în proporții diferite). În vederea compensării acestor suferințe psihice, ținând cont de proporția culpei condamnatului și victimei în săvârșirea infracțiunii este necesară acordarea unor compensații bănești sub forma daunelor morale.
Cuantumul daunelor morale a fost și este subiect de controversă în primul rând în practica judiciară din cauza faptului că legea nu pretinde o probațiune riguroasă pentru dovedirea acestora, cuantumul rămânând în mare parte la aprecierea instanței. Astfel, unele instanțe au acordat daune în cuantum ridicat. De exemplu, s-au acordat următoarele daune: câte 100.000 euro pentru fiica și soția victimei decedate, câte 43.000 euro pentru fiecare din părinții victimei și 30.000 euro pentru sora victimei (a se vedea sentința penală numărul 861/2013 a Judecătoriei G., menținută prin decizia penală numărul 1593/R/2013 a Curții de Apel Cluj, nepublicate). În același sens este și practica judiciară depusă la filele 147 și 149 din dosar. Alte instanțe au acordat daune morale în cuantum mult mai mic. În acest sens, condamnatul și asigurătorul au depus un Ghid pentru Soluționarea Daunelor Morale, editat de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii (filele 156-166 și 168-172). Din acest material reiese că, în caz de deces al victimei, despăgubirea medie ar trebui cuantificată astfel: pentru un copil major: 26 salarii medii pe economie; pentru un copil minor: 36 salarii medii pe economie; pentru un frate sau o soră: 21 salarii medii pe economie; pentru părinte: 53 salarii medii pe economie; pentru soț/soție: 37 salarii medii pe economie.
Instanța a apreciat că, având în vedere faptul că în raza Curții de Apel Cluj există practica acordării unor daune morale în cuantum ridicat, este justificat ca și în acest caz să se acorde daune morale în cuantum ridicat. Prin urmare, în temeiul articolului 19 alineatul (5) din Codul de procedură penală și al articolului 998 și articolului 999 din Codul civil (vechi) raportat la articolele 5 și 220 din Legea numărul 71/2011, condamnatul a fost obligat să achite părților civile, despăgubiri civile în sumă de câte 37.000 euro pentru fiecare, cu titlu de daune morale pentru părțile civile B. A. și B. M.. De asemenea, inculpatul a fost obligat să achite părții civile B. S.-C., despăgubiri civile în sumă de 65.000 euro, cu titlu de daune morale. În sfârșit, condamnatul a fost obligat să achite părților civile, despăgubiri civile în sumă de câte 20.000 euro pentru fiecare, cu titlu de daune morale pentru părțile civile M. E.-M. și O. M.-C..
Doctrina și jurisprudența au stabilit că, în materie delictuală, în completarea cazurilor prevăzute de articolul 1.079 din Codul civil de la 1864, debitorul este de drept în întârziere, nefiind necesară o punere în întârziere (M. D., Regimul juridic al dobânzii legale, Editura Hamangiu, București, 2008, paginile 20-21). Prin urmare, în temeiul articolului 1.088 din Codul civil de la 1864 raportat la articolele 3 și 220 din Legea numărul 71/2011 și articolului 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești (având în vedere principiul tempus regit actum), condamnatul a fost obligat să achite părților civile, dobânda legală, începând cu data producerii accidentului.
Referitor la calitatea de comitent a S. C. ,,D.’’ S. R. L., din certificatul de înmatriculare aflat la fila 86 din dosarul de urmărire penală reiese că autoturismul condus de condamnat în momentul accidentului se află în proprietatea S. C. ,,D.’’ S. R. L. iar din actul constitutiv aflat la filele 100-103 din dosarul de urmărire penală reiese că acest condamnat este asociat și administrator al S. C. ,,D.’’ S. R. L. Prin urmare, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de articolul 1000 alineatul (3) din Codul civil de la 1964 privind răspunderea comitentului pentru prepus. Văzând și dispozițiile articolelor 19, 25 și 86 din Codul de procedură penală, articolele 998, 999 și 1003 din Codul civil (vechi) raportat la articolele 3 și 220 din Legea numărul 71/2011, instanța l-a obligat pe condamnat, în solidar cu partea responsabilă civilmente S. C. ,,D.’’ S. R. L., să achite despăgubirile stabilite în prezenta cauză. Aceasta este și opinia practicii judiciare și a unei părți din literatura de specialitate (a se vedea, C. D., Partea responsabilă civilmente în procesul penal, Editura Universul Juridic, București, 2010, pagina 357).
La fila 86 din dosarul de urmărire penală se află polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto ./07/R7/YD numărul_ pentru autovehiculul marca Toyota având numărul de înmatriculare_, cu valabilitate între 13.04.2010 – 12.10.2010, emisă de asigurătorul S. C. ,,A.-Ț. Asigurări’’ S. A. Inițial, S. C. ,,A.-Ț. Asigurări’’ S. A. a avut calitatea de asigurător în prezenta cauză. La termenul din data de 07.03.2014, instanța a pus în discuție calitatea procesuală a S. C. ,,A.-Ț. Asigurări’’ S. A. și a stabilit că aceasta are calitatea de parte responsabilă civilmente. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere faptul că, potrivit articolului 86 din Codul de procedură penală (nou) Persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente.
Conform articolului 9 din Legea numărul 136/1995, Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obliga sa plătească o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurata, denumita în continuare indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, între asigurător și condamnat există un contract de asigurare de răspundere civilă auto. Prin urmare, asigurătorul răspunde în temeiul contractului pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune, astfel că, văzând și dispozițiile articolului 3 din Legea numărul 255/2013, acesta are calitatea de parte responsabilă civilmente în prezentul dosar.
Așa cum reiese din actul de la fila 140 din prezentul dosar, partea civilă B. S.-C., a achitat suma de 800 cu titlu de onorar de avocat. Prin urmare, în temeiul articolului 276 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța l-a obligat pe condamnatul G. D. să achite părții civile 600 lei cheltuieli judiciare.
Așa cum reiese din actul de la fila 140 din prezentul dosar, părțile civile B. A., B. M., M. E.-M. și O. M.-C. au achitat suma de 800 cu titlu de onorar de avocat. Prin urmare, în temeiul articolului 276 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța a obligat condamnatul G. D. să achite părților civile, suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
În temeiul articolului 274 alineatul (3) din Codul de procedură penală, părțile responsabile civilmente au fost obligate, în solidar cu condamnatul, să achite părților civile și cheltuielile judiciare.
În temeiul articolului 274 alineatul (1) din Codul de procedură penală, condamnatul a fost obligat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul G. D., părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M., O. M. și asiguratorul A. Ț. SA.
În esență, inculpatul și asiguratorul au solicitat diminuarea daunelor morale acordate părților civile, apreciindu-le ca fiind prea mari. De cealaltă parte,părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M. și O. M. au solicitat majorarea cuantumului acestor daune considerând că sunt prea reduse raportat la suferințele psihice resimțite.
Analizând apelurile declarate în cauză, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate.
Fără a relua argumentația primei instanțe, care a explicitat în detaliu motivele ce au condus la acordarea și cuantificarea daunelor morale, Curtea subliniază că vinovăția inculpatului și gradul de culpă în producerea accidentului au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat prin decizia penală nr. 899/R/2013 a Curții de Apel Cluj. Prin urmare, în acordarea și cuantificarea cuantumului daunelor morale prima instanță, în mod corect, a reținut acest aspect. De asemenea, referitor la fiecare parte vătămată, prima instanță a argumentat în detaliu rațiunile care au stat la baza acordării sumelor cu titlu de daune morale, având în vedere totodată practica judiciară din raza Curții de Apel Cluj.
În aceste condiții, Curtea apreciază că nu se justifică majorarea acestora, acordarea unor sume într-un cuantum mai ridicat fiind de natură a conduce la o îmbogățire fără just temei a părților vătămate.
Mutatis mutandis, același raționament pledează și în sensul respingerii apelurilor declarate de inculpat și asiguratorul A. Ț. SA, daunele morale acordate de prima instanță nefiind exagerate și reflectând întocmai gradul de culpă de 75% reținut în sarcina inculpatului în producerea accidentului.
Față de cele sus-expuse, în baza art. 421 alin. 1 lit. a C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul G. D., părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M., O. M. și asiguratorul A. Ț. SA, împotriva sentinței penale nr. 471 din 14.03.2014 a Judecătoriei G..
Va obliga pe apelanții să plătească în favoarea statului câte 400 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul G. D., părțile civile B. A., B. M., B. S. C., M. E. M., O. M. și asiguratorul A. Ț. SA, împotriva sentinței penale nr. 471 din 14.03.2014 a Judecătoriei G..
Obligă pe apelanți să plătească în favoarea statului câte 400 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
A. D. L. M. R. A. B. H.
C.M. – semnează
Președintele completului
red.A.D.L.A./dact.L.C.C.
3 ex./29.09.2014
jud.fond: I. G.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 123/2014.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 124/2014.... → |
|---|
