Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 458/2014. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2014

Încheierea nr. 458/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-08-2014 în dosarul nr. 3693/117/2014/a2

ROMANIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.458/2014

Ședința Camerei de Consiliu din 5 august 2014

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ: M. B., judecător

GREFIER: L. C.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. – reprezentat prin PROCUROR – L. C.

S-au luat spre examinare contestațiile formulate de inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C., împotriva încheierii penale nr.189/C/28.07.2014, pronunțată în dosar nr._ 14 al Tribunalului C. prin care s-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. D/P/2014 al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C., pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

1. C. A. D., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7

alin.1 din Legea nr. 39/2003, ce se regăsește în actuala reglementare în art.

367 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal;

- șantaj, art.194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin 2 Cod

penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207

alin. 1 și alin. 3 Cod penal, cu aplic. art.35 alin.l Cod penal) și art.5 Cod

penal;

- camătă, prev. și ped. de art.3 alin.1 din Legea 216/2011, ce se

regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.351 Cod penal, cu aplic. art.5 Noul Cod Penal;

- nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. și ped. de

art.342 alin. 6 Cod penal

- cu aplic. art. 38 alin.l Cod penal

2. M. M. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7

alin. 1 din Legea nr. 39/2003, ce se regăsește în actuala reglementare în art.

367 alin 1 Cod penal, cu aplic. art 5 Cod penal

-șantaj, art.194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 Cod

penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin.1 și alin. 3 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal ) și art.5 Cod penal;

- șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art.

41 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal - persoana

vătămată P. C. G.;

- șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art.

41 alin.2 vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în

dispozițiile art.207 alin.1 și alin.3 Cod penal, cu aplic. art.35 alin.l Cod

penal și art.5 Cod penal) - persoanele vătămate B. N., R.

H., L. losif A. și Kallai Ruben P.;

- camătă, prev. și ped. de art. 351 Cod penal, cu aplic. art.5 Noul Cod

Penal;

- lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art.193 alin. 1 Noul Cod

penal;

- cu aplic. art.38 alin. Cod penal

3. F. P. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7

alin.1 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art.37 lit.b vechiul Cod penal, ce se

regăsește în actuala reglementare în art.367 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.

41 alin. Cod penal și art. 5 Cod penal;

- șantaj, art. 194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 vechiul Cod penal și art.37 lit.b vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin.1 și alin.3 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin.l Cod penal) și art. 5 Cod penal;

-șantaj, prev. și ped. de art.207 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplic. art.35

alin.1, art.41 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.5 Cod penal - persoana

vătămată M. I. L.;

- șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.1 vechiul Cod penal, cu aplic. art.

41 alin.2 vechiul Cod penal și art.37 lit.b vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal, cu aplic. art.35 alin.l Cod penal și art.41 alin.1 Cod penal) și art.5 Cod penal, persoana vătămată J. F. V.;

- cu aplic. art.38 alin. Cod penal.

4. G. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.l din vechiul Cod penal, cu

aplic. art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala

reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penal, cu

aplic. art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal;

- șantaj, prev. și ped. de art.194 alin.l din vechiul Cod penal, cu

aplic. art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala

reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penal, cu

aplic. art.35 alin.l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal;

- camătă, prev. și ped. de art. 351 Cod penal, cu aplic. art.5 Noul Cod

Penal, cu aplic. art.38 alin.l Cod penal

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C., toți aflați în stare de arest și asistați de apărător ales, av.D. J., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a contestațiilor.

Apărătorul inculpaților, arată că instanța de fond a apreciat că cererea de înlocuire nu ar fi oportună în acest moment. Cu privire la pericolul de sustragere de la proces dacă inculpații ar fi puși în libertate, prima instanță a conchis că acesta nu există dată fiind vârsta lor și faptul că au familii. Referitor la împrejurarea că ar exista pericolul ca lăsați în libertate, inculpații să influențeze anumite persoane, instanța de fond a stabilit că acest pericol ar exista însă nu s-a concretizat în nici un fel această concluzie. De asemenea, solicită a se avea în vedere că luarea măsurii arestării preventive, menținerea și prelungirea ei s-a făcut pe disp.art.228 C.pr.pen., în sensul că punerea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică dar niciodată nu s-a menționat art.228 alin.1 C.pr.pen., în care se pune problema dacă ar exista pericolul de sustragere și de influențare. Motivarea instanței de fond cu privire la existența acestui pericol nu poate fi luat în considerare, apreciind că ceea ce s-ar putea discuta ar fi temeiul juridic pentru care s-a luat măsura arestării preventive. Mai mult, instanța de fond a considerat că lăsarea în libertate a inculpaților ar perturba relațiile sociale iar reacțiile comunității ar fi extrem de negative ori, dacă s-ar admite cererea formulată de inculpați, comunitatea nu ar afla că aceștia sunt în libertate pentru că s-a solicitat arestul la domiciliu. Pe de altă parte, inculpații sunt arestați de peste patru luni, această măsură fiind luată în extrem. Consideră că această cauză este atipică pentru că s-a creat o imagine foarte gravă la început de către D. după care s-au diminuat acuzele aduse. Arată că s-a conexat dosarul inculpatului G. C. fără a exista vreo legătură între acel dosar și dosarul restului inculpaților. În dosar au fost audiate 170 persoane dintre care sunt doar 11 părți vătămate iar din aceste din urmă sunt doar două persoane care spun că au legătură cu un șantaj al grupului organizat. Cu privire la forța probelor, menționează că declarațiile persoanelor vătămate sunt contradictorii. Totodată, nu s-a ținut cont de atitudinea procesuală a inculpaților care a fost una bună, aceștia s-au prezentat de fiecare dată când au fost citați și au dat declarații. Nu în ultimul rând, trebuie să se aibă în vedere și atitudinea anterioară a inculpaților care sunt integrați în societate și sunt infractori primari. Trebuie să se aibă în vedere și prejudiciul cauzat care se presupune că este de 10 mii euro și 30 mii lei. Ținând cont de toate aceste aspecte precum și de practica judiciară, există șansa aplicării unor pedepse cu suspendare sub supraveghere.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestațiilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a încheierii instanței de fond, apreciind că toate criticile formulate de apărare sunt neîntemeiate. Mai mult, judecătorul de cameră preliminară a făcut o motivare completă și o analiză a tuturor aspectelor de fapt și de drept pentru care s-a considerat că se impune cu necesitate menținerea măsurii arestului preventiv. De asemenea, s-a analizat proporționalitatea măsurii în raport cu gravitatea acuzelor aduse și s-a motivat temeinic că în raport cu situația concretă a cauzei și cu conduita inculpaților, înlocuirea arestului preventiv cu o altă măsură mai ușoară este insuficientă.

Inculpatul C. A. D., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său menționând că nu știe în ce constă infracțiunea de șantaj de care este acuzat întrucât nu a avut contact cu acele persoane.

Inculpatul M. M. C., având ultimul cuvânt, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.

Inculpatul F. P. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său și solicită luarea măsurii arestului la domiciliu deoarece are un copil de două luni.

Inculpatul G. C., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său și solicită luarea măsurii arestului la domiciliu deoarece la sfârșitul lunii august urmează să se căsătorească.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Prin încheierea penală nr. 189/C/28.07.2014 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._ , în baza art. 348 alin. 1 rap. la art. 242 alin. 2 C.pr.pen., s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv luată față de inculpații C. A. D., zis R., fiul lui E. și A., născut la data de 28.02.1975 în loc. Lechința, jud. Bistrița-Năsăud, CNP_, M. M. C., zis M., fiul lui M. și E., născut la data de 29.04.1980 în mun. T., jud. C., CNP_, F. P. C., zis F., fiul lui P. și E., născut la data de 21.11.1975 în mun. Câmpia Turzii, jud. C., CNP_ și G. C., zis G., fiul lui V. și M., născut la data de 05.02.1981 în mun. T., jud. C., CNP_, toți deținuți în prezent în P. G., cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

În baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 alin. 4 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de aceiași inculpați prin încheierea penală nr. 62/C/20.03.2014 a Tribunalului C., măsură care a fost menținută.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. nr. 197/D/2013 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații:

1. C. A. D., zis „R.", fiul lui E. și A., născut la data de 28.02.1975 în localitatea Lechinta, jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în Câmpia Turzii, ..9, jud. C., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția Câmpia Turzii, CNP_, cetățenia română, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, divorțat, doi copii minori, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal

-șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penai cu aplic. art. 41 alin 2 C.pen. (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) și art. 5 C.pen.

-camătă, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011 ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 351 Cod penal cu aplic. art. 5 Noul Cod Penal

-nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art.342 alin. 6 Cod penal, totul cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal

2. M. M. C., zis „M.", fiul lui M. și E., născut la data de 29.04.1980 în T., jud. C., domiciliat în Câmpia Turzii, ., ., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția Câmpia Turzii, CNP_, cetățenia română, studii 11 clase„ căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, agent de pază, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal

-șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penai cu aplic. art. 41 alin 2 Cod Penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal )și art. 5 Cod penal

-șantaj, prev. de art.194, alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin, 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 Noul Cod penal – persoana vătămată P. C. G..

-șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. Își alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 5 Cod penal)- persoanele vătămate B. N., R. H., L. losif A. și Kallai Ruben P.

-camătă, prev. și ped. de art. 351 Cod penal cu aplic, art, 5 Noul Cod Penal

-lovire sau alte violențe, prev. de art 193 alin. 1 Noul Cod penal, cu aplic, art.38 alin. Cod penai

3. F. P. C., zis „F.", fiul lui P. și E., născut la data de 21.11.1975 în Câmpia Turzii, jud. C., domiciliat în Câmpia Turzii, ., jud. C., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția Câmpia Turzii, CNP_, cetățenia română, necăsătorit, un copil minor, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfacut, muncitor, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b vechiul Cod penal ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. Art. 41 alin. Cod penal și art. 5 Cod penal

-șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. Își alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. l Cod penal) și art. 5 Cod penal

-șantaj, prevăzută de art.207, alin 1 și 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1, art. 41 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal – persoana vătămată M. I. L. șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. 1 Cod penal) și art, 5 Cod penal persoana vătămată J. F. V. cu aplic, art.38 alin. Cod penal.

4. G. C. zis „G.", fiul lui V. și M., născut la data de 05.02.1981 în T., jud. C., domiciliat în T., ., ., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția T., CNP_, cetățenia română, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii medii, supraveghetor jocuri, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-șantaj prev. de art.194 alin. l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin2. din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin. l și alin. 3 Cod penai, cu aplic.art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal

-șantaj prev. de art.194 alin. l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin. l și alin. 3 Cod penal, cu aplic.art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal

-camătă, prev. de art. 351 Cod penal cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal.

În esență s-a apreciat în rechizitoriu, sub aspectul stării de fapt că:

A.l. Fapta inculpatului C. A. D., care în perioada 2011 - 2014, împreună cu inculpații M. M. C. și F. P. C. a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai multor localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P. B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. A. persoane care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground, să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu în municipiul Câmpia Turzii, având calitatea de lider al grupării stabilea unde, când și care anume dintre membrii grupului să se prezinte ca și bodyguarzi, dacă este cazul să se intervină la conflictele ce se iscau în localurile unde unul dintre membrii grupării era „angajat", implicându-se și în negocierea cu reprezentanții localurilor, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal

2.Fapta inculpatului C. A. D., care în perioada 2011 - 2014, prin faptul că atât el cât și inculpații F. P. C. și M. M. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere și lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și 400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre ei; sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat să le perceapă în aceeași modalitate sume de bani numiților R. S. și M. M. M., realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) și art. 5 Cod penal.

3.Fapta inculpatului C. A. D. care, în perioada 2012- 2014, nefiind autorizat a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă, mai multor persoane printre care martorii C. G. D., M. Râul C., C. D., H. T., B. M. I., B. H., D. A., R. I., M. C. F.; activitatea sa fiind prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept „îndeletnicire", realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de camătă, prev. și ped. de art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011 care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 351 Cod penal Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal.

4. Fapta inculpatului C. A. D. care, după . Cod Penal în data de 01 februarie 2014, fiind posesorul permisului de port armă . nr._ eliberat de Inspectoratul de Poliție al Județului C. - Serviciul Arme, Explozibili și Substanțe Periculoase la data de 05.09.2008, valabil până la data de 05.09.2013, privind o armă de tir sportiv marca Gamo Shadow .-10-_-06, cal.55 și o armă de apărare cu bile de cauciuc marca Rohm RG 88, .-_, C.. 10 X 225, nu a depus în termen de 10 zile de la . noilor reglementări, arma și muniția aferentă la un armurier autorizat; acestea fiind descoperite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la data de 19 martie 2014, la locuința sa din municipiul Câmpia Turzii, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. șiped.deart342alin.6Cod penal.

B 1. Fapta inculpatului M. M. C., care în perioada 2011 - 2014, împreună cu inculpații C. A. D. și F. P. C. a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai multor localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P. B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. A. persoanele care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground, să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu în municipiul Câmpia Turzii, având calitatea de „locotenent" al grupării executa ordinele inculpatului C. A. D. în sensul că, intervenea la scandaluri, ridica banii primiți cu titlu de salarii, mergea în localurile unde i se spunea să se prezinte ca și om de ordine, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal

2. Fapta inculpatului M. M. C., care în perioada 2011 - 2014, prin faptul că atât el cât și inculpații C. A. D. și F. P. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere și lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și 400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre ei; sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat să le perceapă în aceeași modalitate sume de bani numiților R. S. și M. M. M., realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) și art. 5 Cod penal.

3.Fapta inculpatului M. M. C., care în cursul anului 2013, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată P. C. G., a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, iar în data de 26.12.2013 i-a aplicat, mai multe lovituri peste tot corpul, cauzându-i leziuni traumatice care însă nu au necesitat spre vindecare zile de îngrijiri medicale, pentru a-1 determina să-i plătească sume de bani ce reprezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 500 de euro lunar, acumulate pentru o datorie de 1000 de euro - dobânzi pe care persoana vătămată le-a plătit pe timp de mai multe luni de zile, urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimonial realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, prev. și ped. de art. 194, alin 1 vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 1 vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) cu aplic. art. 5 NCP.

4.Fapta inculpatului M. M. C., care în cursul anului 2013 - începutul anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, asupra numiților B. N., R. H., L. I. A. și Kallai Ruben P. - persoane de etnie romă care se ocupau cu colectarea de metale feroase și neferoase în zona fostului Combinat Metalurgic Câmpia Turzii, pentru a le determina să-i plătească sume de bani cuprinse între 50 și 100 de lei/zi, ce reprezentau taxe de protecție, cu scopul de a le permite accesul în zona respectivă, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) și art. 5 Cod penal.

5.Fapta inculpatului M. M. C. care, în perioada 2012-2014, nefiind autorizat, a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă, mai multor persoane printre care și martorilor M. I. M., R. I., M. D. C., T. A. S., P. C. C. și P. C. G.; activitatea sa fiind, prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept „îndeletnicire", realizează elementul constitutiv al infracțiunii de camătă, prev. de art. 351 Cod penal Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal

6.Fapta inculpatului M. M. C. care, la data de 15.03.2014, în timp ce se afla în fața Discotecii Fiesta din municipiul Câmpia Turzii, i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele picioarele peste tot corpul persoanei vătămate D. B. A., cauzându-i leziuni care însă nu au fost constatate printr-un act medico-legal, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 1 Noul Cod penal întrucât faptele au fost comise înainte de a interveni vreo hotărâre de condamnare pentru vreuna dintre ele, se vor aplica dispozițiile art. 38 alin. l Cod penal, privind concursul de infracțiuni.

C 1. Fapta inculpatului F. P. C., care în perioada 2011 -2014, împreună cu inculpații C. A. D. și M. M. C. a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai multor localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P. B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. A. persoanele care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground, să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu în municipiul Câmpia Turzii, având calitatea de „locotenent" al grupării executa ordinele inculpatului C. A. D. în sensul că, intervenea la scandaluri, ridica banii primiți cu titlu de salarii, mergea în localurile unde i se spunea să se prezinte ca și om de ordine, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7 alin. I din Legea nr. 39/2003, ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal

2.Fapta inculpatului F. P. C., care în perioada 2011 - 2014, prin faptul că atât el cât și inculpații C. A. D. și M. M. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere și lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și 400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre ei; sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat sa le perceapă în aceeași modalitate sume de bani numiților R. S. și M. M. M., realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. Își alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. 1 C.pen.) și art. 5 Cod penal.

3.Fapta inculpatului F. P. C., care în perioada 2011-2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată M. L. I., a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, de umilire, în sensul că îl scuipa, iar în data de 02.03.2014 i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, cu capul și cu genunchii, peste tot corpul, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, pentru a-1 determina să-i plătească sume de bani ce reprezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 8000 de lei, acumulate pentru o datorie de 1100 de lei, urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimonial realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. 1 Cod penal) și art. 5 Cod penal.

4. Fapta inculpatului F. P. C.,- care în perioada 2012- 2013,în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată J. F. V., a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, pentru a o determina să-i plătească sume de bani ce reprezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 1200 lei lunar, acumulate pentru o datorie de 2000 de lei și urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimonial, acte de constrângere în urma cărora persoana vătămată a fost nevoită să plece din municipiul Câmpia Turzii, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art.37 lit. b vechiul Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art.35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. 1 Cod penal) și art. 5 Cod penal întrucât faptele au fost comise înainte de a interveni vreo hotărâre de condamnare pentru vreuna dintre ele, s-au aplicat dispozițiile art. 38 alin. l Cod penal, privind concursul de infracțiuni.

Având în vedere faptul că prin sentința penală nr. 346 din data de 16.06.2003 a Judecătoriei T., inculpatul F. P. C. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, pedeapsă considerată executată în cursul anului 2009, în sarcina acestuia a fost reținută recidiva, întrucât la data comiterii primelor acte materiale ce intră în conținutul obiectiv al infracțiunilor mai sus menționate, termenul de reabilitare judecătorească, prevăzut în actualele reglementări în dispozițiile art. 166 alin. 1 lit. a C.p.p., nu era împlinit.

D. 1.Fapta inculpatului G. C. care, în perioada 2013 ~ începutul anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, a exercitat acte de constrângere, respectiv amenințări propriu-zise și a provocat scandaluri în localurile unde numiții G. A. M. și A. R. erau angajați în calitate de agenți de pază, respectiv la sălile de jocuri Seven, aparținând . C. și a numiților, P. R. - angajat la . C., C. S. A. - angajat la . Tritenii de Jos, cu scopul de a determina persoanele menționate să renunțe la locurilor lor de muncă în favoarea sa, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj prev. și ped. de art.194 alin. l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penai, cu aplic.art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal.

2. Fapta inculpatului G. C. care, în perioada 2011 – începutul anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, a exercitat acte de constrângere, respectiv amenințări împotriva numiților N. M. C., M. D. și de agresiune fizică împotriva persoanei vătămate K. V. F., cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat spre vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale, pentru a le determina să-i plătească sume de bani care reprezentau datoria propriu-zisă și dobânzile extrem de împovărătoare ce depășeau de 3 - 4 ori debitul restant, realizează elementul constitutiv al infracțiunii de șantaj prev. și ped. de art.194 alin.l din vechiul Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penal, cu aplic.art.35 alin. 1 Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal

3. Fapta inculpatului G. C. care, în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2011 - martie 2014, fără a fi autorizat, a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă, mai multor persoane printre care și martorilor C. P. Comici G., M. M., V. C., M. F., V. A. N., J. I. R., Târnăvan O. L., Dubovici M. C., B. I. C., Vass D., C. C. A., Kallai Ruben P., T. D. loan, C. V. A., L. S. B., P. C. V., D. D., R. Tiberm T., D. M. M., B. Vaier, Kanalas Geza C.; activitatea sa fiind, prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept „îndeletnicire", realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de camătă, prev. de art. 351 Cod penal Cod penal, cu aplic. art. 5 Noul Cod penal.

Dosarul se află în etapa camerei preliminare, iar potrivit art. 348 rap. la art. 207 alin. 6 din Codul de procedură penală, în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară verifică, din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia.

Judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv la data de 30.06.2014, încheierea de menținere a măsurilor preventive rămânând definitivă ca urmare a respingerii contestațiilor inculpaților de către Curtea de Apel C. prin Decizia penală nr. 407/08.07.2014.

Inculpații au fost arestați preventiv prin Încheierea penală nr. 62/C/20.03.2014 a Tribunalului C. în temeiul art. 226 rap. la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală, în care s-a reținut în esență că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, respectiv infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 Cod penal, șantaj prev. de art.207 alin. 1 și 3 Cod penal și camătă prev. de art.351 Cod penal.

Apoi pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care inculpații provin, s-a constatat că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. La înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică și la necesitatea privării de libertate a inculpaților, trebuie avut în vedere că faptele grave pentru care există presupunerea rezonabilă că le-au comis inculpații, presupun o rezonanța socială, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă în egală măsură, atât din gravitatea faptei pentru care aceștia sunt cercetați cât și din activitatea infracțională desfășurată efectiv de către aceștia.

Raportat la condiția că lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte o stare de pericol pentru ordinea publică, conform art.223 alin. 2 C. pr. pen., se impun următoarele precizări: existența pericolului public, care rezultă din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt acuzați inculpații și din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în absența unei reacții ferme față de cei bănuiți ca fiind autori ai unor asemenea fapte.

În ceea ce-i privește pe inculpații C. A. D., M. M. C. și F. P. C., analizarea aspectelor care pot conduce la aprecierea stării de pericol pe care lăsarea lor în libertate o are pentru ordinea publică s-a făcut cu privire la toți trei, deoarece starea de pericol rezultă tocmai din împrejurarea că aceștia au acționat în mod coordonat, iar impunerea lor ca și „oamenii de ordine din Câmpia Turzii care controlează tot ceea ce înseamnă localuri de tipul celor amintite”, s-a datorat în primul rând faptului că au fost percepuți „ca o unitate” așa cum a declarat și martorul D., dar și ca și „oamenii lui „R.”. În consecință la analizarea necesității înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică, s-a impus referirea la cei trei inculpați ca și grup. Împrejurările și circumstanțele de comitere a faptelor, dar și persoana celor trei inculpați sunt apreciate ca elementele esențiale ce trebuie avute în atenție la aprecierea luării față de aceștia a unei măsuri preventive privative de libertate.

Aceste elemente rezultă din următoarele aspecte: cei trei acționează de mai mulți ani de zile; majoritatea persoanelor audiate nu au dorit să se știe că au dat declarații de teama repercusiunilor pe care acest lucru l-ar avea asupra lor, familiilor lor și asupra afacerilor pe care le au. În acest sens, s-a precizat că singura persoană care a și formulat plângere în prima fază, a fost persoana vătămată C. P. B. al cărei club a fost închis din pricina scandalurilor provocate de cei trei și oamenii lor. Ulterior, la dosarul cauzei a fost formulată o plângere penală și de către persoana vătămată Bița M. E.;

În timp, cei trei s-au impus ca și oamenii de ordine din Câmpia Turzii, astfel încât nu au lăsat practic nici o alternativă celor care doreau să-și angajeze firme de pază sau alte persoane, drept bodyguarzi. În acest sens, s-a precizat că singurul care a reușit să „scape”de cei trei, a fost martorul R., întrucât pe de o parte a apelat la o persoană cunoscută de aceștia (martorul Vilt B. L.), iar pe de altă parte fratele său este lucrător M.A.I. Din depozițiile testimoniale care se coroborează și cu convorbirile și comunicările telefonice efectuate în cauză a rezultat faptul că cei trei dețin controlul asupra tot ceea ce înseamnă localuri de tip discoteci, cluburi, săli de jocuri; de asemenea, cei trei inculpați au acționat ca un tot unitar, în sensul că întreaga acțiune a acestora a fost decisă de către inculpatul C., perceput de toată lumea ca și un lider care decide când se aplică corecții, când se intervine, el fiind cel care negociază în numele grupului sume, locații, intervenții; mai mult, prin influența pe care o are în plan local, inculpatul C. a inițiat și o susținere a inculpatului G. C. pe raza municipiului T.; activitatea infracțională a celor trei inculpați continuă și în prezent, fiind „angajați” ca și oameni de ordine la mai multe localuri din Câmpia Turzii. Cu toate că în cuprinsul declarațiilor date în fața procurorului, nici unul dintre inculpați nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, inculpații C. și M. invocând că sunt angajați cu contracte de muncă la localurile menționate, este evident că o parte dintre contracte au fost încheiate ulterior momentului în care inculpații au aflat despre existența prezentului dosar (de exemplu la localul Fiesta). Mai mult, sub acest aspect este relevant și faptul că în situația localului Bistro 6, deși contractul de muncă era încheiat cu inculpatul C., în mod frecvent cel care „asigura intervențiile” era inculpatul M.;

Din convorbirile telefonice interceptate în cauză a rezultat și faptul că orice persoană agresată a fost ulterior constrânsă de aceștia să nu depună plângere, iar orice persoană audiată ca și martor în diferite dosare care îl priveau doar pe inculpatul G. au fost influențate de inculpatul C. să nu dea declarații incriminatorii pentru acesta; în plus, atât inculpatul M., cât și inculpatul F. sunt cunoscuți ca și cămătari, care pentru recuperarea sumelor datorate acționează cu violență. Relevante sub acest aspect sunt depozițiile și plângerile persoanelor vătămate P. și M., precum și depozițiile testimoniale, dar și convorbirile și comunicările telefonice efectuate

În ceea ce îl privește pe inculpatul G. C., acesta a fost susținut în derularea activității sale infracționale de către membrii grupului din Câmpia Turzii, care au reușit să îi confere siguranța acțiunilor sale. Faptele reținute în sarcina inculpatului G., sunt fapte comise cu violență, forța fiind în percepția inculpatului principala modalitate de recuperare sumelor de bani împrumutate cu camătă sau de determinare a unor oameni de ordine să renunțe la locurile lor de muncă în favoarea sa. Cu toate că, s-a folosit de legătura sa cu grupul din Câmpia Turzii, dar și cu cea pe care o are cu alte persoane din anturajul său, nu se poate reține că acesta a acționat ca un membru al grupului, ci doar s-a folosit de legăturile sale pentru a imprima teamă și pentru a se impune drept ”un bodyguard și un cămătar” violent. Împrejurările și circumstanțele de comitere a faptelor, dar și persoana inculpatului sunt elementele esențiale ce trebuie avute în vedere la aprecierea luării față de acesta a unei măsuri preventive privative de libertate. Astfel acest inculpat este cunoscut ca și o persoană violentă, fiind cercetat pentru infracțiuni comise cu violență; activitatea sa de cămătărie este extinsă pe o perioadă îndelungată de timp, împrumutând un număr mare de persoane, ajungând ca din sume relativ mici împrumutate să perceapă drept „camătă” sume de peste 10 ori valoarea împrumutată; a încercat să recupereze sumele de bani împrumutate prin acte de violență; prin violență a încercat să-i determine pe numiții A. R. și G. A. M. să renunțe la locurile de muncă pe care le aveau, în favoarea sa; prin violență a încercat să intimideze și patronii altor localuri din zona T., și să-i determine să-i angajeze, scopul său fiind practic acela urmărit și de gruparea din Câmpia Turzii; datorită faptului că este perceput drept extrem de agresiv, aproape toate persoanele care au fost audiate în cauză l-au sunat și i-au comunicat acest lucru, încercând să se asigure că nu li se va întâmpla nimic; prin activitatea sa de cămătărie a încercat în special să speculeze „slăbiciunile” unor persoane, cum ar fi dependența de jocuri de noroc (cum este situația numitului C. P., căruia îi lua cardul de salarii pentru a se asigura că îi plătește camăta);

Toți inculpații au fost arestați deoarece s-a apreciat că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată doar prin luarea acestei măsuri, care este proporțională cu gravitatea acuzațiilor, necesară pentru atingerea scopului măsurilor preventive, anterior menționat.

Cu ocazia primei verificări a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, judecătorul de cameră preliminară a considerat că temeiul prevăzut de art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală subzistă, lăsarea lor în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică pe de o parte, pe de altă parte s-a stabilit că inculpații au încercat să influențeze persoanele audiate pentru ca acestea să dea declarații favorabile inculpaților, și-au preconstituit probe – contracte de muncă prin care acreditau ideea că erau legal angajați ca și oameni de ordine, existând așadar suspiciunea rezonabilă că lăsați în libertate vor încerca în continuare, prin orice mijloc posibil să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate sau a martorilor audiați în cauză. Totodată s-a apreciat că, față de gravitatea acuzațiilor, datele personale ale inculpaților nu constituie de unele singure motive temeinice de punere în libertate.

Verificând din nou, în interiorul termenului legal de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile ce au determinat menținerea măsurii arestului preventiv față de cei 4 inculpați, judecătorul de cameră preliminară constată că de la data de 30.06.2014 nu a intervenit nici o modificare a gravității acuzațiilor sau a stării de pericol pentru ordinea publică, apreciată de mai mulți judecători de drepturi și libertăți, de la instanțe diferite, respectiv de mai mulți judecători de cameră preliminară, de asemenea de la instanțe diferite, ca justificatoare pentru menținerea în detenție a inculpaților. Este adevărat că au trecut 4 luni de la arestare și că, de la data trimiterii în judecată nu s-au mai administrat probe, inculpații percepând starea actuală ca una latentă, dar etapa camerei preliminare este una „scrisă” în care apărătorii inculpaților și procurorul de caz se confruntă în ceea ce privește cererile și excepțiile invocate de inculpați cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, etc. și nu este vina nimănui că această procedură a fost inclusă în Codul de procedură penală nou, tocmai pentru a scurta durata unui proces și pentru a eficientiza administrarea justiției. Perioada de 4 luni scursă de la arestare nu este nerezonabilă pentru menținerea inculpaților în stare de detenție deoarece complexitatea dosarului este uriașă, iar munca pe care o vor depune toți participanții la acest dosar va fi una pe măsură.

În continuare gravitatea acuzațiilor a rămas aceeași – sunt totuși mai multe infracțiuni de șantaj în formă continuată, infracțiuni de camătă, organizarea unui grup infracțional organizat. Chiar dacă fiecare dintre acestea este pedepsită cu maxim 5 ani de închisoare, nu poate fi ignorată senzația pe care orice persoană obiectivă ar avea-o dacă ar citi rechizitoriul și declarațiile a mare parte dintre cei audiați. S-a creat în privința inculpaților impresia că aceștia sunt deosebit de violenți, că ar controla în fapt activitatea mai multor localuri din Câmpia Turzii, ajungând să primească bani ca să nu-și facă apariția în acestea - vorbind de M. și F., deși ei erau oamenii de ordine care ar fi trebuit să creeze ordine, că ei ar hotărî cine intră într-un local aflat sub influența lor și cine nu, că din cauza comportamentului lor de „stăpâni” ai unui local pe care nu îl aveau în proprietate și nu îl administrau, în care ar fi trebuit, dacă ar fi fost angajați, cel mult să stopeze conflictele ivite între alte persoane, în nici un caz să le provoace, acel local s-a închis. Se reține în rechizitoriu, deocamdată susținut și de probele de la dosar, că cei doi inculpați erau coordonați de inculpatul C. A., care era capul grupului ce coordona din umbră activitatea celorlalți doi – de aceea nici nu ar fi avut nevoie să mai intre într-o discotecă, care hotăra care dintre inculpați ce avea de făcut.

S-a apreciat de către apărătorul inculpaților că din 170 de persoane audiate, în final doar 11 au dobândit calitatea de persoane vătămate, însă și dacă ar fi fost una singură tot grave păreau faptele celor 3 inculpați, pe de o parte, pe de altă parte există suspiciunea rezonabilă, raportat la reputația inculpaților de oameni agresivi, la împrejurarea că „oamenii lor” sunt în libertate, că persoanele vătămate cu această calitate în proces ar fi fost mult mai multe dacă nu ar fi existat acțiuni de intimidare. Dacă cele menționate în rechizitoriu sunt adevărate sau nu, doar cercetarea judecătorească o va putea stabili, însă la acest moment suspiciunea că ei sunt autorii infracțiunilor de care sunt acuzați este rezonabilă și justifică menținerea lor în stare de arest.

Nu este sănătoasă mentalitatea potrivit căreia dacă un om căruia i-ai dat bani împrumut și nu ți-i restituie la timp sau în cuantumul pe care tu îl consideri adecvat, să consideri normală amenințarea sau agresarea fizică a acelei persoane. Parcursul firesc al acestor operațiuni ar fi fost încheierea unui contract de împrumut, evident fără dobândă ucigătoare și acționarea în judecată dacă împrumutatul nu restituie banii. Așa s-ar întâmpla lucrurile într-o societate normală și violența nu ar mai fi atât de ridicată. Este adevărat că la nivelul mun. T. și Câmpia Turzii sunt foarte multe grupări care se ocupă de camătă și apoi șantaj, însă tot nu poate fi apreciată aceasta starea de normalitate.

Inculpatul G. C., care aparent nu ar trebui să fie inculpat în acest dosar, are, potrivit actelor de la dosar, aceeași fire violentă ca ceilalți 3, aceleași preocupări și, simplul fapt că a reușit să reziste „în branșă” denotă că este o persoană agresivă, de care mulți se tem, care speculează slăbiciunile oamenilor pentru a obține pentru sine foloase materiale.

Inculpații au depus prin intermediul apărătorului ales o cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuiește cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpaților, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1.

Acum, în mod evident ar fi îndeplinite cerințele legale pentru luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, însă judecătorul apreciază că la acest moment această măsură preventivă nu este suficientă pentru realizarea bunului mers al procesului penal înțeles aici ca fiind necesitatea împiedicării inculpaților de a influența declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat 4 motive verosimile de a menține o persoană în stare de detenție pe parcursul procedurilor, respectiv riscul ca lăsată în libertate aceasta să încerce să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea declarațiilor persoanelor vătămate sau a martorilor – prezent în cauză așa cum a apreciat la prima evaluare a arestului preventiv judecătorul de cameră preliminară, riscul ca lăsat în libertate să comită noi infracțiuni – există prin prisma faptului că încercarea de a influența declarațiile celorlalți constituie infracțiunea de influențarea declarațiilor prev. de art. 272 din Codul penal, riscul să se sustragă de la judecată – apreciat ca absent din lipsa datelor concrete că ar urmări acest lucru și riscul ca lăsarea în libertate să producă o tulburare socială însemnată – de asemenea prezent pentru că opinia publică și comunitatea locală din Câmpia Turzii, presupus terorizată anterior de inculpați, ar considera că faptele de natura celor de care sunt acuzați inculpații sunt considerate compatibile cu starea de libertate și privite cu îngăduință de justiție, după numai 4 luni de arest preventiv starea de pericol pentru ordinea publică fiind atât de diminuată încât să permită înlocuirea măsurii inițiale.

Amploarea cercetărilor penale din cauză a dezvăluit amploarea activității presupus infracționale a inculpaților, că nu este normal ca o întreagă comunitate, fie ea nu chiar atât de morală sau lipsită de antecedente penale ca și cea din prezenta cauză, să se simtă terorizată de doar 4 oameni (este adevărat că și statura inculpaților are un rol hotărâtor în intimidare) și că tocmai această amploare face ca măsura preventivă cea mai severă să fie și singura proporțională, în acest moment, cu gravitatea acuzațiilor, indiferent de împrejurarea că infracțiunile de constituire a unui grup organizat, camătă sau șantaj se sancționează cu pedeapsa de maxim 5 ani închisoare. Inculpații nu sunt plasați în arest în așteptarea judecății ci pentru că circumstanțele mai sus relevate impun arestul preventiv.

Tot adevărat, raportat la argumentele din cererea de înlocuire, este că, dacă violența cu care au acționat inculpații ar fi atât de mare atunci ar exista în concurs cu infracțiunea de șantaj și – cel puțin - infracțiunea de vătămare corporală, dar nu trebuie omis că, în prezent, infracțiune de lovire (absorbită de șantaj) este orice agresiune care necesită pentru vindecare maxim 90 de zile. Ori, 90 de zile sunt multe, în acest interval de timp putându-se vindeca inclusiv fracturi, ceea ce înseamnă că totuși violența este una ce poate fi extrem de serioasă.

Păstrarea de către partea vătămată C. P. a inculpaților ca oameni de ordine pare să se fi făcut prin constrângere psihică deoarece el a declarat că a înțeles în foarte scurt timp că dacă nu îi menține s-ar putea să aibă probleme mult mai mari cu aceștia pentru că i-ar putea distruge localul.

Potrivit art. 79 din Codul de procedură penală persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numește persoană vătămată. Însă, conform art. 81 alin. 2 din Codul de procedură penală „persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care nu dorește să participe la procesul penal trebuie să înștiințeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, o va putea audia în calitate de martor.”. D. urmare, nu are relevanță că infracțiunea de șantaj a fost reținută în sarcina unuia dintre inculpați față de 11 „martori”, mai mult, cei 11 martori sunt de fapt 11 persoane vătămate care nu doresc, din diverse motive – din experiența judecătorului, de cele mai multe ori de frică – să participe la procesul penal. Și iată cum, numărul persoanelor vătămate s-a dublat în extrem de puțin timp.

Apoi, faptele inculpaților C., F. și M. păreau la fel de grave indiferent de faptul că inculpatul G. era parte în prezenta cauză sau nu. Din contră, dacă inculpatul G. ar fi fost trimis în judecată de unul singur, de către alt parchet, faptele lui păreau mult mai grave decât așa, când pot fi comparate cu ale celorlalți.

Așa cum a apreciat și judecătorul de cameră preliminară de la prima analiză, caracterizările persoanelor inculpaților depuse la dosar, alături de circumstanțele lor personale nu impun punerea în libertate sau măcar înlocuirea cu măsura arestului la domiciliu. Fiecare dintre ei a mai avut contact cu legea penală, chiar dacă oficial unii dintre ei nu au antecedente penale, fiind acuzați tot de infracțiuni de violență, unul este recidivist, iar în comparație cu alte persoane arestate preventiv, aflate în atenția opiniei publice în acest moment, cum sunt președintele suspendat al Consiliului Județean C. sau coinculpații din același dosar, circumstanțele personale pozitive ale inculpaților sunt firave.

Pentru motivele mai sus evidențiate, judecătorul de cameră preliminară a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv fiind respinsă deoarece nu este apreciată ca fiind suficientă raportat la circumstanțele cauzei, comportamentul procesul al inculpaților neputând fi încă evaluat.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații C. A. D., F. P. C., G. C..

În susținerea contestației formulate inculpații, prin apărătorul lor, au precizat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că cererea de înlocuire nu este oportună în acest moment, iar aprecierile instanței cu privire la existența pericolului concret pentru ordinea publică nu sunt susținute de probe. De asemenea, instanța de fond a reținut în mod greșit că lăsarea în libertate a inculpaților ar fi de natură să perturbe relațiile sociale, iar reacția comunității ar fi una negativă în ipoteza în care ar fi admisă cererea formulată de inculpați.

S-a mai învederat faptul că deși au fost audiate 170 de persoane în cauză există doar 11 părți vătămate și că nu s-a ținut seama de atitudinea procesuală a inculpaților care s-au prezentat de fiecare dată când au fost citați și au dat declarații, iar anterior au avut o atitudine corespunzătoare în societate, atitudine reflectată în lipsa cazierului judiciar.

Contestația formulată în cauză este nefondată pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C..

În sarcina inculpatului C. A. D. au fost reținute infracțiunile de: constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal; șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penai cu aplic. art. 41 alin 2 C.pen. (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal) și art. 5 C.pen.; camătă, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011 ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 351 Cod penal cu aplic. art. 5 Noul Cod Penal; nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art.342 alin. 6 Cod penal, totul cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal.

În sarcina inculpatului M. M. C. au fost reținute infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal; șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penai cu aplic. art. 41 alin 2 Cod Penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal )și art. 5 Cod penal; șantaj, prev. de art.194, alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin, 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 Noul Cod penal – persoana vătămată P. C. G.; șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. Își alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 5 Cod penal)- persoanele vătămate B. N., R. H., L. I. A. și Kallai Ruben P.; camătă, prev. de art. 351 Cod penal cu aplic, art. 5 Noul Cod Penal; lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 1 Noul Cod penal, cu aplic, art.38 alin. Cod penal.

În sarcina inculpatului F. P. C. au fost reținute infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b vechiul Cod penal ce se regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. Art. 41 alin. Cod penal și art. 5 Cod penal; șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penal și art. 41 alin. l Cod penal) și art. 5 Cod penal; șantaj, prevăzută de art.207, alin 1 și 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1, art. 41 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal – persoana vătămată M. I. L. șantaj, prev. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. l Cod penai și art. 41 alin. 1 Cod penal) și art. 5 Cod penal persoana vătămată J. F. V. cu aplic, art.38 alin. Cod penal.

În sarcina inculpatului G. C. au fost reținute infracțiunile de: șantaj, prev. de art.194 alin. l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin2. din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin. l și alin. 3 C.pen., cu aplic.art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal; șantaj prev. de art.194 alin. l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin. l și alin. 3 Cod penal, cu aplic.art.35 alin. l Cod penal) și art. 5 Noul Cod Penal; camătă, prev. de art. 351 Cod penal cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal.

Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea penală nr. 62/C/20.03.2014 a Tribunalului C., reținându-se în esență că aceștia au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, respectiv infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen., șantaj, prev. de art. 267 alin. 1 și 3 C.pen. și camătă, prev. de art. 351 C.pen.

Prin prisma dispozițiilor art. 223 alin. 2 C.pr.pen., s-a reținut că existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiuni de care sunt acuzați inculpații, iar în cauză se impune privarea de libertate a acestora, raportat la faptul că faptele pentru care sunt cercetați au produs rezonanță în rândul comunității și sunt de natură să creeze perturbări la nivelul întregii ordini sociale.

Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, instanța de fond a statuat în mod corect că subzistă temeiurile ce au determinat luarea și menținerea măsuri arestului preventiv față de inculpați, raportat la gravitatea acuzațiilor care li se aduc. S-a reținut că în ceea ce îi privește pe inculpații C., M. și F., aprecierea stării de pericol se impune a se face cu privire la toți, întrucât aceștia au acționat în mod coordonat, iar împrejurările și circumstanțele de comitere a faptelor, precum și persoana acestora trebuie avute în vedere la aprecierea luării față de aceștia a unei măsuri preventive privative de libertate.

S-a apreciat de asemenea că împrejurarea că din cele 170 de persoane audiate doar 11 au dobândit calitatea de parte vătămată nu este de natură a diminua pericolul concret al acuzațiilor.

În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai ușoară, respectiv cu măsura arestului la domiciliu, s-a reținut în mod corect că pentru realizarea bunului mers al procesului penal și pentru a împiedica o eventuală influențare a declarațiilor persoanelor vătămate și a martorilor nu este oportună admiterea unei astfel de cereri.

Astfel, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Dreptului Omului s-a reținut în mod corect că există riscul ca, odată lăsați în libertate, inculpații să influențeze declarațiile persoanelor vătămate și a martorilor, precum și riscul de a produce o tulburare socială însemnată raportat la amploarea cercetărilor și activității presupus infracționale a inculpaților.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că se impune respingerea cererii de înlocuire și menținerea măsurii arestului preventiv luată față de inculpați.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică sub toate aspectele, contestația formulată în cauză de inculpați va fi respinsă ca nefondată.

În temeiul art. 275 pct. 4 alin. 2 C.pr.pen. vor fi obligați contestatorii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge contestația formulată de contestatorii C. A. D., M. M. C., F. P. C., G. C. împotriva încheierii penale nr.189/C/28.07.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C..

Obligă contestatorii la câte 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu din 05 august 2014.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER

M. BOERLENUȚA C.

Red.MB/dact.MS

12 ex./07.08.2014

Jud.fond: S.T.

← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 378/2014. Curtea de Apel CLUJ  Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 564/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 458/2014. Curtea de Apel CLUJ