Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr. 519/2014. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2014

Încheierea nr. 519/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 3693/117/2014/a3

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 519/2014

Ședința camerei de consiliu de la 04 septembrie 2014

Judecător de Cameră Preliminară – I. C. M.

Grefier - A. B. H.

Ministerul Public, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin procuror T. R.

Pe rol este judecarea cauzei penale privind pe inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C., având ca obiect contestațiile formulate de către aceștia împotriva încheierii penale nr.212/C/2014 din 25 august 2014 pronunțată de Tribunalul Cluj, cu privire la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în procedura de cameră preliminară (art.205 NCPP).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații C. A. D., F. P. C., G. C., M. M. C., toți în stare de arest preventiv, asistați de avocat R. C. în substituirea apărătorului ales – avocat B. C., ambii din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C. mențin contestațiile formulate împotriva încheierii penale nr.212/C/2014 din 25 august 2014, pronunțată de Tribunalul Cluj.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra contestațiilor formulate în cauză.

Apărătorul inculpaților, în temeiul art. 425 ind.1 alin. 7 pct.2 C.proc.pen., solicită admiterea contestațiilor formulate de către inculpații în cauză, desființarea hotărârii atacate și, pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, măsură pe care o apreciază ca fiind o soluție de mijloc. În acest sens, învederează că în prezent cauza se află în procedura de cameră preliminară, probele au fost administrate și nu există suspiciunea ca inculpații să influențeze martorii audiați în prezentul proces.

Referitor la faptele pentru care au fost trimiși în judecată, arată că este vorba despre infracțiuni de camătă, șantaj și constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de 5 ani închisoare, la fel și pentru infracțiunea scop.

În ceea ce privește motivarea în drept a solicitării de înlocuire a măsurii preventive, aceasta se regăsește în dispozițiile art. 242 alin. 2 C.proc.pen., precum și în art. 9 C.proc.pen. și art.23 din Constituție, dispoziții potrivit cărora procesul penal se desfășoară cu inculpații în stare de libertate și doar în mod excepțional în stare de arest preventiv, când instanța apreciază că se impune o astfel de măsură. În speță, dacă instanța apreciază că se impune o măsură preventivă față de inculpați, apreciază că se poate dispune măsura arestului la domiciliu.

Face trimitere și la practica CEDO, la recomandările internaționale în materie și la hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care pentru infracțiuni mult mai grave sancționate cu pedepse mai severe, a dispus cercetarea inculpaților în stare de libertate.

Învederează intervalul de 5 luni de când inculpații se află în stare de arest preventiv, timp în care au conștientizat gravitatea faptelor, iar pericolul social s-a diminuat odată cu trecerea timpului. În plus, la stabilirea unei măsuri instanța trebuie să aibă în vedere, pe lângă gravitatea faptelor, și alte criterii, precum faptul că în cauză au fost audiate aproximativ 200 de persoane în calitate de martori, precum și faptul că din 11 persoane vătămate doar două s-au constituit părți vătămate în cauză.

Solicită a se reține și caracterizările inculpaților depuse la dosar din cuprinsul cărora rezultă că nu au antecedente penale, singurul care a mai comis alte fapte este inculpatul F. P. C., însă în privința acestuia a intervenit reabilitarea în cursul anului 2010. Tot referitor la caracterizări, învederează poziția numitei B. E. care după constituirea ca parte vătămată în cauză, formulează o caracterizare pentru inculpatul C. A. D..

Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere persoana fiecărui inculpat, faptul că aceștia sunt integrați în societate, au un loc de muncă și familie, iar dacă instanța va dispune măsura arestului la domiciliu, aceștia se vor afla în continuare în stare de arest. Mai mult, în cadrul acestei măsuri instanța poate stabili o . obligații în sarcina fiecărui inculpat, obligații care dacă nu sunt respectate să atragă revocarea măsurii.

De asemenea, solicită a se reține situația concretă a fiecărui inculpat. Astfel, arată că în privința inculpatului C. A. D. sunt 8 părți vătămate dintre care 7 au declarat că au primit bani cu împrumut de la acesta, însă nu au avut de-a face cu camătă sau șantaj; în privința inculpatului M. M. C. s-a reținut și infracțiunea de lovire și alte violențe pentru care nu se poate dispune măsura arestării preventive; în privința inculpatului F. P. C. se reține că a săvârșit infracțiunea de șantaj împreună cu una din părțile vătămate și unul dintre martori, însă învederează că aceste părți nu au nicio legătură cu activitatea grupului infracțional, iar în ceea ce privește pe inculpatul G. C. cercetat pentru șantaj și camătă, acesta a recunoscut în fața instanței faptele ce i se impută, cu precizarea că, în privința sa, acest dosar nu intra în competența structurii D..

Referitor la prejudiciu reținut în valoare de 10 000 euro și 30 000 lei ca urmare a comiterii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, instanța de judecată urmează a stabili existența lui.

Nu contestă statura impunătoare a celor patru inculpați dată de aspectul fizic, însă aceasta se datorează profesiei de bodyguard pe care o au.

Pe lângă toate aspectele de mai sus, solicită a se reține circumstanțele și practica judiciară depusă în cauză, precum și principiul potrivit căruia la aceeași premisă se impun aceleași soluții. Având în vedere aceste aspecte și împrejurarea că în cauză nu mai există riscul sustragerii inculpaților de la judecată, apreciază că instanța poate să mențină un just echilibru și să se asigure buna desfășurare a procesului penal cu respectarea interesului general al societății și a scopului prevăzut de disp. art.202 C.proc.pen. prin măsura arestului la domiciliu.

Reprezentantul Ministerului Public solicită a se respinge ca nefondate contestațiile inculpaților formulate împotriva încheierii penale nr.212/C/2014 din 25 august 2014 pronunțată de Tribunalul Cluj. În motivarea acestei solicitări, face trimitere la amploarea fenomenului din prezenta cauză și în zona infracțională T.-Câmpia Turzii, la faptul că inculpații au acționat de-a lungul unei perioade însemnate de timp, faptele lor căpătând caracterul de fenomen la nivel local.

În astfel de cauze, martorii sunt intimidați de persoanele inculpaților nu neapărat prin acțiuni directe, ci prin urmărirea penală efectuată și prin renumele inculpaților cunoscuți ca persoane violente. Din acest punct de vedere, caracterizările depuse la dosar sunt pur formale, realitatea rezultând din cercetările efectuate de organele judiciare din care rezultă că faptele au fost comise cu violență pentru recuperarea sumelor de bani împrumutate cu dobânzi cămătărești.

Față de acești inculpați s-a dispus măsura arestului preventiv în data de 20 martie 2014, activitatea de urmărire penală a fost anevoioasă deoarece s-au desfășurat multe activități de investigare, iar în prezent cauza se află în procedura de cameră preliminară. Apreciază că de la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent, temeiurile care au stat la baza luării și menținerii acesteia nu s-au modificat, motiv pentru care solicită a se dispune respingerea ca nefondate a contestațiilor inculpaților și obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor contestații.

Apărătorul inculpaților, în replică, consideră că nu se poate imputa inculpaților aspectul fizic al fiecăruia.

Inculpatul C. A. D., având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că este arestat preventiv de 5 luni, iar referitor la susținerea acuzării că ar fi de-o violență ieșită din comun, învederează faptul că toți au fost evaluați psihologic, însă rezultatul evaluării nu a fost depus la dosar.

Mai susține că pe partea vătămată nu a văzut-o niciodată și face trimitere la situația sa familială, respectiv la faptul că are 2 copii, că a avut o societate cu 6 angajați pe care a trebuit să-i concedieze. Nu a trăit din comiterea de infracțiuni, nu este recidivist și este de acord și cu plata unei cauțiuni, însă, în principal, achiesează la solicitarea apărătorului său privind arestul la domiciliu.

Inculpatul F. P. C., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și mai precizează că are un copil în vârstă de 3 luni pe care l-a văzut doar în fotografii. Nu se consideră vinovat de faptele imputate.

Inculpatul G. C., având ultimul cuvânt, arată că este acuzat pentru comiterea infracțiunii de camătă pe care a recunoscut-o și pentru comiterea infracțiunii de șantaj pe care nu o poate recunoaște. Solicită a se dispune măsura arestului la domiciliu.

Inculpatul M. M. C., având ultimul cuvânt, solicită a se dispune măsura arestului la domiciliu întrucât a fost angajat cu carte de muncă și are caracterizare favorabilă.

CURTEA

Prin încheierea penală nr.212/C/ 25.08.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj în baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 alin. 4 din Codul de procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventiv dispusă anterior față de inculpații:

C. A. D., zis R., fiul lui E. și A., născut la data de 28.02.1975 în loc. Lechința, jud. Bistrița-Năsăud, CNP _,

M. M. C., zis M., fiul lui M. și E., născut la data de 29.04.1980 în mun. T., jud. Cluj, CNP _,

F. P. C., zis F., fiul lui P. și E., ns. la

data de 21.11.1975 în mun. Câmpia Turzii, jud. Cluj, CNP _ și

G. C., zis G., fiul lui V. și M., născut la data de 05.02.1981 în mun. T., jud. Cluj, CNP _, toți deținuți în prezent în Penitenciarul G., prin încheierea penală nr. 62/C/20.03.2014 a Tribunalului Cluj, măsură pe care o menține.

În baza art. 348 alin. 1 rap. la art. 242 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv luată față de acești inculpați cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Cluj nr. 197/D/2013 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații: C. A. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art.367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal, șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2Cod penal (faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal) și art. 5 Cod penal, camătă, prev. de art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011 ce se

regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 351 Cod penal cu aplic.

art. 5 Noul Cod Penal și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. și ped. de

art.342 alin. 6 Cod penal, totul cu aplic. art. 38 alin.l Cod penal; M. M. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de :constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 ce se regăsește în actuala reglementare în art.

367 alin 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal, șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penai cu aplic.art. 41alin 2 Cod penal,( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.l Cod penal )și art. 5 Cod

penai, șantaj, prev. de art.194, alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art.

41 alin, 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 5 Noul Cod penal - persoana

vătămată P. C. G., șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.l Cod

penal și art. 5 Cod penal)- persoanele vătămate B. N., R.

H., L. losif A. și Kallai Ruben P., camătă, prev. și ped. de art. 351 Cod penal cu aplic. art. 5Noul Cod Penal și lovire sau alte violențe, prev. de art 193 alin. 1 Noul Cod penal, cu aplic, art.38 alin. Cod penal, F. P. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de :constituirea unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art.7

alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 îit. b vechiul Cod penal ce se

regăsește în actuala reglementare în art. 367 alin 1 Cod penal cu aplic. Art.

41 alin. Cod penal și art. 5 Cod penal, șantaj, art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic.art.41 alin2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal ( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. 1 și alin. 3 Cod penal cu

aplic. art. 35 alin.l Cod penal și art. 41 alin.l Cod penal) și art. 5 Cod penal, șantaj, prev, și ped. de art.207, alin 1 și 3 Cod penal cu aplic. art. 35

alin. 1, art. 41 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal - persoana

vătămată M. I. L., șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin 1 vechiul Cod penal cu aplic.art.41 alin 2 vechiul Cod penal și art. 37 lit. b vechiul Cod penal.( faptă ce se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 207 alin. Își alin. 3 Cod

penal cu aplic. art. 35 alin.l Cod penai și art. 41 alin. 1 Cod penal) și art, 5

Cod penal persoana vătămată J. F. V. cu aplic, art.38 alin. Cod penal și G. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de :șantaj prev. de art.194 alin.l din vechiul Cod penal,cu aplic. art.41 alin2. din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penai, cu

aplic. art.35 alin.l Cod penal) și art 5 Noul Cod Penal, șantaj prev. și ped. de art.194 alin.l din vechiul Cod penal, cu aplic.art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal (faptă care se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art.207 alin.l și alin. 3 Cod penal, cu

aplic.art.35 alin.l Cod penal) și art, 5 Noul Cod Penal și camătă, prev. de art. 351Cod penal art.5din Noul Cod Penal, cu aplic. art. 38 alin.l Cod penal.

În rechizitoriu, sub aspectul stării de fapt s-a reținut pe scurt în privința inculpatului C. A. D., că în perioada

2011 - 2014, împreună cu inculpații M. M. C. și F. P.

C. a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia

fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai

multor localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P.

B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. A.

persoane care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground, să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu în municipiul Câmpia Turzii, având calitatea de lider al grupării stabilea unde,când și care anume dintre membrii grupului să se prezinte ca și bodyguarzi,dacă este cazul să se intervină la conflictele ce se iscau în localurile unde unul dintre membrii grupării era „angajat", implicându-se și în negocierea cu reprezentanții localurilor.

Totodată, s-a reținut că în perioada 2011 - 2014, prin faptul că atât el cât și inculpații F. P. C. și M. M. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere șil ăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și 400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre ei, sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat să le perceapă în aceeași modalitate sume de bani numiților R. S. și M. M. M..

În perioada 2012- 2014, nefiind autorizat a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă, mai multor persoane printre care martorii C. G. D.,M. Râul C., C. D., H. T., B. M. I., B. H., D. A., R. I., M. C. F., activitatea sa fiind prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept„îndeletnicire".

În plus, inculpatul, fiind posesorul permisului de port armă . nr._ eliberat de Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj - S. Arme, Explozibili și Substanțe Periculoase la data de 05.09.2008, valabil până la data de 05.09.2013, privind o armă de tir sportiv marca Gamo Shadow .-10-_-06, cal.55 și o armă de apărare cu bile de cauciuc marca Rohm RG 88, .-_, C.. 10 X 225, nu a depus în termen de 10 zile de la . noilor reglementări, arma și muniția aferentă la un armurier autorizat; acestea fiind descoperite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la data de 19 martie 2014, la locuința sa din municipiul Câmpia Turzii.

Despre inculpatul M. M. C., s-a reținut că în perioada 2011 - 2014, împreună cu inculpații C. A. D. și F. P.

C. a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruia

fiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții mai

multor.localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P.

B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. A.

persoanele care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, Cafeneaua

Roty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground,

să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu în

municipiul Câmpia Turzii, având calitatea de „locotenent" al grupării executa

ordinele inculpatului C. A. D. în sensul că, intervenea la

scandaluri, ridica banii primiți cu titlu de salarii, mergea în localurile unde i se

spunea să se prezinte ca și om de ordine, iar în perioada 2011-

2014, prin faptul că atât el cât și inculpații C. A. D. și

F. P. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul

Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere și

lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă saude prestări servicii cu nici unul dintre ei; sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat să le perceapă în aceeași modalitate sume de ban inumiților R. S. și M. M. M.. În cursul anului 2013, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată P. C. G., a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, iar în data de 26.12.2013 i-a aplicat, mai multe lovituri peste tot corpul, cauzându-i leziuni traumatice care însă nu au necesitat spre vindecare zile de îngrijiri medicale, pentru a-1 determina să-i plătească sume de bani cere prezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 500 de euro lunar, acumulate pentru o datorie de 1000 de euro - dobânzi pe care persoana vătămată le-a plătit pe timp de mai multe luni de zile, urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimoniali ar în cursul anului 2013- începutul anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, asupra numiților B. N., R. H.,L. I. A. și Kallai Ruben P. - persoane de etnie romă care se ocupau cu colectarea de metale feroase și neferoase în zona fostului Combinat Metalurgic Câmpia Turzii, pentru a le determina să-i plătească sume de bani cuprinse între 50 și 100 de lei/zi, ce reprezentau taxe de protecție, cu scopul dea le permite accesul în zona respectivă

Totodată, s-a reținut că inculpatul M. M. C., în perioada 2012-2014, nefîind autorizat, a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă,mai multor persoane printre care și martorilor M. I. M., R. I., M. D. C., T. A. S., P. C. C. și P. C. G.; activitatea sa fîind, prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept „îndeletnicire iar la data de15.03.2014, în timp ce se afla în fața Discotecii Fiesta din municipiul CâmpiaTurzii, i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele picioarele peste tot corpul persoanei vătămate D. B. A., cauzându-i leziuni care însă nu au fost constatate printr-un act medico-legal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul F. P. C., se reține în actul de sesizare că în perioada 2011 -2014, împreună cu inculpații C. A. D. și MureșanMirceaCălin a constituit un grup infracțional organizat, coordonat, în cadrul căruiafiecare avea roluri prestabilite, cu scopul de a-i determina pe reprezentanții maimultor localuri din municipiul Câmpia Turzii, cum ar fi numiții C. P. B., Bița M., R. S., M. M. M. și D. D. Adrianpersoanele care administrau Clubul Armaghedon, Discoteca Fiesta, CafeneauaRoty Cafe, Cafeneaua Illusion (actualul bar Bistro 6), Discoteca Underground,

să-i angajeze ca și oameni de ordine deținând monopolul în acest domeniu înmunicipiul Câmpia Turzii, având calitatea de „locotenent" al grupării executa ordinele inculpatului C. A. D. în sensul că, intervenea la scandaluri, ridica banii primiți cu titlu de salarii, mergea în localurile unde i se spunea să se prezinte ca și om de ordine. În perioada 2011 -2014, prin faptul că atât el cât și inculpații C. A. D. și M. M. C. erau cunoscuți ca și „oamenii de ordine din municipiul Câmpia Turzii", impunându-se ca și persoane violente, prin constrângere și lăsând practic fără alternativă pe cei care încercau să-și deschidă localuri în zona amintită, i-au determinat pe numiții C. P. A., Bița M., D. D. A., să le plătească săptămânal diferite sume de bani cuprinse între 100 și400 de lei, chiar dacă în unele situații nu aveau încheiate contracte de muncă sau de prestări servicii cu nici unul dintre"ei; sume de bani care în fapt reprezentau taxe de protecție și au încercat sa le perceapă în aceeași modalitate sume de bani numiților R. S. și M. M. M. și înperioada 2011-2014,în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată M. L. I., a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, de umilire, în sensul că îl scuipa, iar în data de 02.03.2014 i-a aplicat, mai multe lovituri cu pumnii, cu capul și cu genunchii, peste tot corpul, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale,pentru a-1 determina să-i plătească sume de bani ce reprezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 8000 de lei, acumulate pentru o datorie de 1100 de lei, urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimonial. Se arată că în perioada 2012- 2013,în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, ori de câte avea ocazia sau se întâlnea cu persoana vătămată J. F. V., inculpatul F. a exercitat acte de constrângere constând în amenințare, spunându-i că o bagă în mormânt, pentru a o determina să-i plătească sume de bani ce reprezentau dobânzi împovărătoare în cuantum de 1200 lei lunar, acumulate pentru o datorie de 2000 de lei și urmărind prin aceasta obținerea unui folos patrimonial, acte de constrângere în urma cărora persoana vătămată a fost nevoită să plece din municipiul Câmpia Turzii.

Despre inculpatul G. C. se arată că în perioada 2013-începutul anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, a exercitat acte de constrângere, respectiv amenințări propriu-zise și a provocat scandaluri în localurile unde numiții G. A. M. și A. R. erau angajați în calitate de agenți de pază, respectiv la sălile de jocuri Seven, aparținând . Cluj și a numiților, P. R. - angajat la ., C. S. A. - angajat la . Tritenii de Jos,cu scopul de a determina persoanele menționate să renunțe la locurilor lor de muncă în favoarea sa iar în perioada 2011 - începutul

anului 2014, fără a se putea stabili cu exactitate data, a exercitat acte de constrângere, respectiv amenințări împotriva numiților N. M. C., M. D. și de agresiune fizică împotriva persoanei vătămate KovacsVioleta F., cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat spre vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale, pentru a le determina să-i plătească sume de bani care reprezentau datoria propriu-zisă și dobânzile extrem de împovărătoare ce depășeau de 3 - 4 ori debitul restant. Totodată, se susține că în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2011 - martie 2014, fără a fi autorizat, inculpatul G. a împrumutat bani cu „camătă" respectiv cu dobândă, mai multor persoane printre care și martorilor C. P. Comici G., M. M., V. C., MichiFlorentina, V. A. N., J. I. R., Târnăvan OlimpiaLăcrămioara, Dubovici M. C., B. I. C., Vass D.,C. C. A., Kallai Ruben P., T. D. loan, C. V. A., L. S. B., P. C. V., D. D.,R. Tiberm T., D. M. M., B. Vaier, Kanalas Geza C.; activitatea sa fiind, prin întinderea în timp și numărul de persoane împrumutate drept „îndeletnicire".

Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea penală nr. 62/C/20.03.2014 a Tribunalului Cluj în temeiul art. 226 rap. la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală, în care s-a reținut în esență că aceștia au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, respectiv infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art.367 alin.1 Cod penal, șantaj prev. și ped. de art.207 alin. 1 și 3 Cod penal și camătă prev. și ped. de art.351 Cod penal iar pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care inculpații provin, s-a constatat că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Potrivit art. 348 rap. la art. 207 alin. 6 C.p.pen. în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară verifică, din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia.

Judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv la data de 30.06.2014 respectiv la data de 28.07.2014, încheierile de menținere a măsurilor preventive rămânând definitive ca urmare a respingerii contestațiilor inculpaților de către Curtea de Apel Cluj.

În acest context, la acest moment procesual, analizând măsura preventivă luată față de inculpații amintiți, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în vigoare, judecătorul apreciază că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Raportat la materialul probator administrat până la acest moment procesual, se poate afirma existența unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați fiind îndeplinite cerințele art. 223 al. 1 C.p.pen., această chestiune fiind tranșată definitiv cu ocazia luării măsurii preventive și ulterior, la momentul verificării legalității și temeiniciei acestei ori în căile de atac, sub acest aspect măsura fiind în continuare perfect justificată.

Pe de altă parte, sunt îndeplinite cerințele art. 223 al. 2 C.p.pen. deoarece inculpații sunt bănuiți a fi comis infracțiuni pedepsite cu pedeapsa închisorii de 5 ani și față de gravitatea concretă a acestora, modul și circumstanțele de comitere, judecătorul consideră că privarea lor de libertate este necesară și în continuare, pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În legătură cu pericolul pentru ordinea publică la care ne-am referit mai sus, apreciem că acesta este actual, fiind dedus din ansamblul circumstanțelor ce caracterizează faptele comisă, modalitatea concretă de săvârșire a acestora și nu în ultimul rând, valorile sociale lezate.

Nu putem omite așadar, la această analiză, gravitatea deosebită a faptelor imputate celor patru inculpați, modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, împrejurarea că aceștia au acționat în mod coordonat o perioadă destul de mare de timp, fiind percepuți ca un grup organizat, inculpatul C. A., fiind capul grupării ce coordona din umbră activitatea celorlalți, în timp ce aceștia din urmă acționau în mod efectiv, deținând controlul asupra tot ceea ce înseamnă discoteci, cluburi ori săli de jocuri, au acționat ca un tot unitar, prin constrângere fizică și amenințare reușind să-și creeze imaginea unor persoane extrem de violente, pentru ca în final această reputație, să le asigure un trai confortabil, sumele de bani pe care și le-au apropiat nefiind deloc de neglijat.

Într-adevăr, faptele imputate sunt pedepsite cu pedepse de maxim 5 ani închisoare, ceea ce în opinia apărării, constituie un argument în sensul că măsura preventivă nu ar fi oportună însă sub acest aspect, arătăm că deși individual, din perspectiva pedepsei legale, faptele pot părea lipsite de semnificație sub aspectul analizat, totuși coroborate, ele descriu o stare de fapt de o gravitate deosebită, excesivă, în raport de amploarea sa, perioada infracțională, conduita concretă a inculpaților care s-au comportat discreționar, încercând și reușind să obțină venituri substanțiale din activități ilicite variate și de o gravitate considerabilă.

De asemenea, se impune a se avea în vedere la aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică impactul social negativ produs la nivelul comunității, sentimentul de insecuritate creat care transpare din chiar declarațiile unora dintre martori și a persoanelor vătămate, conduita descrisă anterior fiind una total antisocială care impune o reacție fermă a organelor judiciare în cazul unor astfel de încălcări flagrante ale ordinii publice.

Observăm totodată, că astfel cum s-a susținut, inculpații nu au antecedente penale, au o situație familială corespunzătoare, fiind depuse o . caracterizări favorabile inculpaților, însă în același timp, chiar dacă nuanțat recunosc oarecum faptele comise, nu se poate vorbi de o asumare deplină a responsabilității pentru faptele comise, și mai mult, la dosar există date că aceștia au încercat să influențeze persoanele audiate pentru ca acestea să dea declarații favorabile lor, și-au preconstituit probe, respectiv contractele de muncă prin care acreditau ideea că erau legal angajați ca și oameni de ordine, sens în care judecătorul va constata că în continuare există, suspiciunea rezonabilă că lăsați în libertate vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, fiind posibil, dată fiind conduita lor anterioară, să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate sau a martorilor din dosar.

D. urmare, și din această perspectivă, în opinia noastră menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, măsura preventivă luată fiind, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea unor fapte care se caracterizează în concret printr-un grad de pericol social ridicat, astfel că se poate afirma că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 alin. 3 C.p.pen.

În același timp, considerăm că intervalul de timp scurs de la arestare nu poate fi caracterizat ca nerezonabil, dosarul fiind instrumentat în ritm susținut, în ciuda complexității cauzei și a vastului probatoriu administrat, care a impus audierea unui număr considerabil de persoane, având loc sesizarea instanței de judecată, neexistând perioade de timp în care dosarul să fi rămas în nelucrare.

În plus, s-a apreciat de către apărătorul inculpaților că un număr redus de persoane au dobândit calitatea de persoane vătămate, ceea ce ar pune sub semnul îndoielii starea de fapt reținută și gravitatea acesteia, existând și declarații contradictorii ale acestora (iar unii dintre aceștia au la rândul lor probleme cu legea penală), însă din această perspectivă nu putem să nu observăm că această situație se poate datora în mare parte chiar conduitei violente și agresive a inculpaților și reputației acestora la nivelul comunității din care fac parte, care fără îndoială a influențat atitudinea lor procesuală.

Față de considerentele expuse, constatând că măsura preventivă a arestului dispusă față de inculpați este legală si temeinică, temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă, verificându-se caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art.348 raportat la art.207 al. 4 C.p.pen., s-a dispus menținerea acesteia.

Inculpații au formulat prin avocat cereri subsidiare de înlocuire a arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, socotind că și o atare măsură ar fi suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 al.1 C.p.pen.

Argumentele invocate în susținerea acestor cereri au vizat necesitatea identificării unor măsuri alternative la detenție în acord cu practica instanței europene, apreciindu-se că starea de fapt preconizată inițial nu s-a verificat, limitele de pedeapsă reduse, precum și circumstanțele personale ale inculpaților care oferă suficiente garanții pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal, deoarece nu există riscul de sustragere de la judecată ori acela al influențării persoanelor vătămate sau al martorilor, și durata nerezonabilă a arestului preventiv.

Într-adevăr, potrivit art.242 alin.2 C.pr.pen. măsura preventivă se înlocuiește din oficiu sau la cerere cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen.

Având această premiză, pe de o parte este necesar a analiza îndeplinirea condițiilor legale cu privire la luarea măsurii arestului la domiciliu, iar pe de altă parte, raportat la împrejurările concrete ale cauzei și la conduita procesuală a inculpaților se impune a aprecia dacă măsura preventivă a arestului la domiciliu considerată mai ușoară, este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen.

În acest sens, reiterăm dispozițiile art. 202 al.1 C.pr.pen. conform căruia măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni și cele ale art. 202 al.3 C.pr.pen. în sensul că „orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Sub aspectul îndeplinirii condițiilor legale cu privire la luarea măsurii arestului la domiciliu, judecătorul constată că măsura în discuție se poate dispune dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a comis o infracțiune, cu respectarea desigur, a cerințelor de proporționalitate și necesitate prev. de art. 202 al.3 C.pr.pen.

Cu referire la existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a comis o infracțiune, am prezentat anterior argumentele care ne îndreptățesc la a susține că în privința inculpaților din prezentul dosar, există suspiciunea rezonabilă că au comis fapte prevăzute de legea penală.

Cu referire la evaluarea, raportat la împrejurările concrete ale cauzei și la conduita procesuală a inculpaților, a caracterului suficient pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen. a măsurii arestului la domiciliu, judecătorul apreciază că la acest moment, o atare măsură nu poate fi considerată ca suficientă, subzistând în continuare cerința proporționalității măsurii preventive în curs cu gravitatea acuzației penale aduse inculpaților, astfel cum aceasta a fost argumentată anterior.

În plus, raportat la momentul procesual în care ne aflăm, când urmărirea penală a fost finalizată și inculpații au fost trimiși în judecată, dosarul aflându-se la debutul procedurii în cameră preliminară, opinăm că dat fiind intervalul de timp scurt de la luarea măsurii, nu se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, mai ales că aceștia nu au dat declarații ferme de recunoaștere existând riscul unor înțelegeri frauduloase între ei și a influențării martorilor.

Față de considerentele expuse, constatând că măsura preventivă a arestului dispusă față de inculpați este legală și temeinică, în temeiul art. 348 C.p.pen. rap. la art. 207 al.2 și 4 C.p.pen., judecătorul de cameră preliminară a menținut-o.

Totodată, a respins ca neîntemeiate cererile formulate de inculpați cu privire la înlocuirea măsurii preventive a arestului cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C..

În motivarea contestațiilor se arată că în prezent cauza se află în procedura de cameră preliminară, probele au fost administrate și nu există suspiciunea ca inculpații să influențeze martorii audiați în prezentul proces și referitor la faptele pentru care au fost trimiși în judecată, arată că este vorba despre infracțiuni de camătă, șantaj și constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de 5 ani închisoare, la fel și pentru infracțiunea scop.

În ceea ce privește motivarea în drept a solicitării de înlocuire a măsurii preventive, aceasta se regăsește în dispozițiile art. 242 alin. 2 C.proc.pen., precum și în art. 9 C.proc.pen. și art.23 din Constituție, dispoziții potrivit cărora procesul penal se desfășoară cu inculpații în stare de libertate și doar în mod excepțional în stare de arest preventiv, când instanța apreciază că se impune o astfel de măsură, raportat și la practica CEDO, la recomandările internaționale în materie și la hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care pentru infracțiuni mult mai grave sancționate cu pedepse mai severe, a dispus cercetarea inculpaților în stare de libertate.

Se mai arată că în intervalul de 5 luni de când inculpații se află în stare de arest preventiv, timp în care au conștientizat gravitatea faptelor, iar pericolul social s-a diminuat odată cu trecerea timpului. În plus, la stabilirea unei măsuri instanța trebuie să aibă în vedere, pe lângă gravitatea faptelor, și alte criterii, precum faptul că în cauză au fost audiate aproximativ 200 de persoane în calitate de martori, precum și faptul că din 11 persoane vătămate doar două s-au constituit părți vătămate în cauză.

Se mai solicită să se aibă în vedere și caracterizările inculpaților depuse la dosar din cuprinsul cărora rezultă că nu au antecedente penale, singurul care a mai comis alte fapte este inculpatul F. P. C., însă în privința acestuia a intervenit reabilitarea în cursul anului 2010. Tot referitor la caracterizări, învederează poziția numitei B. E. care după constituirea ca parte vătămată în cauză, formulează o caracterizare pentru inculpatul C. A. D.. Nu în ultimul rând, se solicită a se avea în vedere persoana fiecărui inculpat, faptul că aceștia sunt integrați în societate, au un loc de muncă și familie, iar dacă instanța va dispune măsura arestului la domiciliu, aceștia se vor afla în continuare în stare de arest. Mai mult, în cadrul acestei măsuri instanța poate stabili o . obligații în sarcina fiecărui inculpat, obligații care dacă nu sunt respectate să atragă revocarea măsurii.

Ca atare se solicită admiterea contestațiilor formulate de către inculpații în cauză, desființarea hotărârii atacate și, pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, măsură pe care o apreciază ca fiind o soluție de mijloc.

Examinând probele dosarului judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj va constata că aceste contestații sunt nefondate.

Judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Cluj a procedat la o analiză obiectivă a temeiurilor arestării a celor patru inculpați în concordanță cu dispozițiile C.pr.pen. și a jurisprudenței CEDO constatând că măsura arestării preventive se impune a fi menținută în continuare.

Astfel, raportat la materialul probator administrat până la acest moment procesual, se poate constata existența unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați fiind îndeplinite cerințele art. 223 al. 1 C.p.pen., această chestiune fiind tranșată definitiv cu ocazia luării măsurii preventive și ulterior, la momentul verificării legalității și temeiniciei acestei ori în căile de atac, sub acest aspect măsura fiind în continuare perfect justificată.

În legătură cu pericolul pentru ordinea publică se apreciază că acesta este actual, fiind dedus din ansamblul circumstanțelor ce caracterizează faptele comisă, modalitatea concretă de săvârșire a acestora și nu în ultimul rând, valorile sociale lezate.

Nu se poate face abstracție nici de gravitatea deosebită a faptelor imputate celor patru inculpați, modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, împrejurarea că aceștia au acționat în mod coordonat o perioadă destul de mare de timp, fiind percepuți ca un grup organizat, inculpatul C. A., fiind capul grupării ce coordona din umbră activitatea celorlalți, în timp ce aceștia din urmă acționau în mod efectiv, deținând controlul asupra tot ceea ce înseamnă discoteci, cluburi ori săli de jocuri, au acționat ca un tot unitar, prin constrângere fizică și amenințare reușind să-și creeze imaginea unor persoane extrem de violente, pentru ca în final această reputație, să le asigure un trai confortabil, sumele de bani pe care și le-au apropiat nefiind deloc de neglijat.

Referitor la existența anumitor circumstanțe personale se remarcă că, inculpații nu au antecedente penale, au o situație familială corespunzătoare, fiind depuse o . caracterizări favorabile inculpaților, însă în același timp, chiar dacă nuanțat recunosc oarecum faptele comise, nu se poate vorbi de o asumare deplină a responsabilității pentru faptele comise, și mai mult, la dosar există date că aceștia au încercat să influențeze persoanele audiate pentru ca acestea să dea declarații favorabile lor, și-au preconstituit probe, respectiv contractele de muncă prin care acreditau ideea că erau legal angajați ca și oameni de ordine, sens în care judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Cluj în mod corect a constatat că în continuare există, suspiciunea rezonabilă că lăsați în libertate vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, fiind posibil, dată fiind conduita lor anterioară, să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate sau a martorilor din dosar.

Intervalul de timp care a trecut de la arestare nu poate fi apreciat ca nerezonabil, dosarul fiind instrumentat în ritm susținut, în ciuda complexității cauzei și a vastului probatoriu administrat, care a impus audierea unui număr considerabil de persoane, având loc sesizarea instanței de judecată, neexistând perioade de timp în care dosarul să fi rămas în nelucrare.

Potrivit art.242 alin.2 C.pr.pen. măsura preventivă se înlocuiește din oficiu sau la cerere cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen.

Sub aspectul îndeplinirii condițiilor legale cu privire la luarea măsurii arestului la domiciliu, judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Cluj a constatat că măsura arestului la domiciliu se poate dispune dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a comis o infracțiune, cu respectarea desigur, a cerințelor de proporționalitate și necesitate prev. de art. 202 al.3 C.pr.pen.

Raportat și la momentul procesual actual, când urmărirea penală a fost finalizată și inculpații au fost trimiși în judecată, dosarul aflându-se la debutul procedurii în cameră preliminară, în mod corect judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Cluj a apreciat că dat fiind intervalul de timp scurt de la luarea măsurii, nu se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, mai ales că aceștia nu au dat declarații ferme de recunoaștere existând riscul unor înțelegeri frauduloase între ei și a influențării martorilor.

Ca atare menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, măsura preventivă luată fiind, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea unor fapte care se caracterizează în concret printr-un grad de pericol social ridicat, astfel că se poate afirma că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 alin. 3 C.p.pen.

În contextul celor expuse mai sus, judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj, în baza art. 348 NCPP și art.207 NCPP rap. la art. 425 indice 1 alin.7 pct.1 litb) NCPP va respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C. în prezent arestați și deținuți în Penitenciarul G. împotriva Încheierii penale nr.212/C/ 25.08.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj.

În baza art. 275 alin.2 NCPP va obliga pe fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de câte 200 de lei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

În baza art. 348 NCPP și art.207 NCPP rap. la art. 425 indice 1 alin.7 pct.1 litb) NCPP respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații C. A. D., M. M. C., F. P. C. și G. C. în prezent arestați și deținuți în Penitenciarul G. împotriva Încheierii penale nr.212/C/ 25.08.2014 pronunțată de Tribunalul Cluj.

În baza art. 275 alin.2 NCPP obligă pe fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de câte 200 de lei.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi 04.09.2014.

JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂGREFIER

I. C. M. A. B. H.

red.ICM/SMD

2 ex./20.02.2015

← Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 589/2014. Curtea de Apel...		Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 1011/2014.... →

Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr. 519/2014. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr. 519/2014. Curtea de Apel CLUJ