Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 769/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
Comentarii |
|
Decizia nr. 769/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 2691/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 769/P
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. M.
Judecător C. C.
Cu participare -grefier C. A.
- procuror – I. D.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., privind pe intimatul – inculpat Guluș R. trimis in judecata prin rechizitoriul înaintat de P. de pe lângă Judecătoria Constanta nr. 905/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și uz de fals, fapte prev. și ped. de art. 86 al. 1 din O.U.G 195/2002 și art. 291 C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a C.pen, împotriva sentinței penale nr.791/15.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 06 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 13 noiembrie 2014, când a pronunțat următoarea decizie;
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.791/15.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.5 Cod penal, cu aplicarea art.375 și art.396 alin.10 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului G. R. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.291 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și art.375 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.33 alin.1 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a doua și lit.b Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.
În baza art.404 alin.4 lit.i Cod procedură penală, s-a dispus desființarea permisului de conducere nr._ emis la 15.02.2010 și a cărții de identitate . 6-_.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În noaptea de 23.11.2011, în jurul orelor 00.40, un echipaj format dintr-un agent de poliție din cadrul Poliției Stațiunii Eforie și un plutonier major din cadrul I.J.J. C., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu în localitatea Eforie Sud, pe ., a observat un autoturism ce se deplasa dinspre . Cumplit, dinspre DN 39. Efectuând semnal regulamentar de oprire, s-a constatat că autoturismul este marca „Ford Mondeo”, de culoare albă, înmatriculat sub nr.TX-1810-XC în Bulgaria.
Procedându-se la legitimarea persoanelor aflate în autoturism, s-a stabilit că la volanul acestuia se afla inculpatul GULUȘ R., în autovehicul aflându-se martorii MEMET SURAJ, A. S. și IAȘAR GERVIN, care au declarat verbal că se plimbau cu autoturismul condus de către cel dintâi. Cu aceeași ocazie, inculpatul a prezentat organelor de constatare un înscris, cu protecție din material plastic de culoare albă, cu chenar albastru, pe care se aflau inscripționate litere și cuvinte în limba turcă, respectiv engleză, ce ar fi putut reprezenta un permis de conducere emis de autoritățile din Turcia. De asemenea, acesta a prezentat și un alt înscris de culoare albă, inscripționat litere și cuvinte în aceleași limbi, despre care a afirmat că reprezintă o carte identitate.
Organele menționate au constatat că ambele înscrisuri îl au ca titular pe inculpat și au procedat la ridicarea acestora, întrucât nu s-a putut stabili veridicitatea și validitatea acestora, astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu ocazia depistării. În urma verificărilor efectuate ulterior de către organele de cercetare penală, s-a constatat că la data depistării inculpatul figura cu permis de conducere în evidența Serviciului Public Comunitar de Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor C., astfel cu rezultă din adresa nr._ din ziua de 20.12.2011.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice având obiectiv stabilirea împrejurării dacă înscrisurile ridicate de la inculpat cu ocazia depistării și care au constituit materialele puse la dispoziție pentru efectuarea constatării, sunt autentice. Potrivit rapoartelor de constatare tehnico-grafică nr._ din 07.12.2011 și nr._ din 07.12.2011 s-a concluzionat că nu este autentică, reprezentând un fals total, cartea de identitate cu .-_, purtând însemnele autorităților din Turcia și eliberată pe numele GULUȘ R., respectiv faptul că nu este autentic, constituind fals, permisul de conducere nr._, purtând însemnele autorităților din Turcia eliberat pe numele GULUȘ R. la data de 15.02.2010.
Fiind audiat, inculpatul GULUȘ R. a declarat că în noaptea 22/23.11.2011, intenționând să se plimbe cu autoturismul înmatriculat în Bulgaria sub nr.TX-1810-XC, achiziționat în cursul lunii septembrie 2011 de la numitul REGEP F. din Eforie Sud, s-a urcat la volanul acestuia, conducându-l de la domiciliu pe mai multe străzi din aceeași localitate, ajungând pe . luat ca pasageri în autoturism pe martorii MEMET SURAJ, A. S. și IAȘAR GERVIN, cu care s-a plimbat pe mai multe străzi.
În ceea ce privește permisul de conducere prezentat organelor de constatare la data de 23.11.2011, inculpatul a arătat că în iarna anului 2010 a efectuat în ISTAMBUL, la propunerea unei persoane de sex masculin, cetățean turc care locuia acolo, aproximativ 10 ore de conducere auto, fiind asistat și coordonat de persoana respectivă. Conform aceleiași declarații, după finalizarea celor 10 ore de conducere, cetățeanul turc i-a promis inculpatului demersuri în vederea obținerii permisului de conducere, acesta fiind obținut ulterior, după aproximativ o săptămână, în schimbul sumei de 350 euro, oferite aceluiași cetățean. În ceea ce privește cartea de identitate, inculpatul a arătat că aceasta a fost procurată anterior de la aceeași persoană, care i-a spus că va reprezenta cartea sa de identitate și că atât aceasta cât și permisul de conducere pot fi utilizate în Turcia și în România.
Cu aceeași ocazie, inculpatul a mai arătat că recunoaște și regretă săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, însă nu a avut cunoștință că permisul de conducere și cartea de identitate menționate sunt false și că a considerat că le poate utiliza, deși, potrivit propriilor declarații, nu a avut niciodată cetățenie turcă, fiind exclusiv cetățean român și nici nu a susținut vreun examen în fața unei autorități publice din Turcia pentru obținerea permisului de conducere, ambele documente fiindu-i înmânate de cetățeanul turc, în schimbul unei sume de bani, și nu emise de astfel de autorități. De asemenea, inculpatul a mai declarat că nici în România nu a urmat cursurile vreunei școli de șoferi și nici nu a susținut vreun examen în vederea obținerii permisului de conducere, întrucât nu a mai considerat necesar, dat fiind că deținea deja permisul de conducere procurat în Turcia.
Martorii MEMET SURAJ, A. S. și IAȘAR GERVIN au declarat că la data faptei inculpatul deținea un autoturism înmatriculat în Bulgaria și că în seara zilei de 22.11.2011 au fost la barul „La P.” din Eforie Sud împreună cu acesta.
Pe la miezul nopții, inculpații, despre care martorii cunoșteau că posedă permis de conducere obținut în Turcia, le-a propus să se plimbe cu mașina. Martorii s-au urcat în autoturismul menționat, condus de către inculpat pe mai multe străzi din Eforie Sud, fiind opriți de către organele de poliție.
Situația de fapt reținută a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: procesul-verbal de depistare a inculpatului; adresa nr._/20.12.2011 a Serviciului Public Comunitar Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor C., din care rezultă că la data comiterii infracțiunii inculpatul nu figura în evidență cu permis de conducere pentru nici o categorie; raportul de constatare tehnico-științifică tehnico-grafică nr._/07.12.2011, privind cartea de identitate cu .-_ purtând însemnele autorităților din Turcia; raportul de constatare tehnico-științifică tehnico-grafică nr._/07.12.2011, privind permisul de conducere nr._, purtând însemnele autorităților din Turcia; declarațiile martorilor; procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare; procesul-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii; declarațiile inculpatului GULUȘ R.; copii de pe diferitele înscrisuri și fișa de cazier judiciar.
În fața instanței, la termenul de judecată din 30.06.2014, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C., solicitând majorarea pedepselor aplicate inculpatului, considerându-le neîndestulătoare în raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Apelul este în parte întemeiat.
Deși infracțiunea de uz de fals, ce se reține în sarcina inculpatului, nu impune o majorare a pedepsei aplicate de prima instanță, totuși pedeapsa de numai 8 luni închisoare stabilită sub aspectul infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere este inadecvată circumstanțelor cauzei și persoanei inculpatului, care, deși sincer în timpul procesului, a încercat inducerea în eroare a organelor de poliție cu ocazia depistării. În acest context, circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului, decurgând din faptul că acesta are un loc de muncă, o familie închegată și doi copii minori în întreținere, nu pot contrabalansa pericolul social al acestei infracțiuni la regimul circulației rutiere, deoarece în procesul de individualizare a pedepsei relevante nu sunt doar aceste date, ci mai ales împrejurările ce imprimă faptei comise un anumit grad de pericol social.
Plecând de la criteriile enumerate de art.74 Cod penal, Curtea observă că în situația dată inculpatul a condus la o oră târzie, după ce și-a petrecut în prealabil timpul alături de mai multe persoane, care l-au însoțit în timpul deplasării cu autoturismul, punându-le viața în pericol datorită lipsei de îndemânare în manevrarea autoturismului.
De asemenea, ținând seama de recunoașterea inculpatului, care a precizat că în Turcia actele fuseseră procurate după doar 10 ore de condus, se poate aprecia că riscul producerii unor consecințe mai grave pentru participanții la trafic era deosebit de ridicat, frecvența acestui gen de abateri rutiere impunând-se contracarată în cazul de față prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum superior celui stabilit de prima instanță.
În egală măsură, datorită circumstanțelor concrete de fapt exista chiar posibilitatea ca în lipsa intervenției organelor de poliție inculpatul să fi produs un accident de circulație, datorită lipsei abilităților în conducere și stării de euforie care caracterizează grupurile de persoane care se deplasează în trafic la ore târzii, când diminuarea reflexelor șoferului favorizează producerea unor evenimente de circulație, datorită stării de oboseală.
În sfârșit, nu lipsită de relevanță este și încercarea autorului faptei de a evita angajarea răspunderii sale penale prin folosirea unor documente de identitate false în fața organelor de poliție, fapt de natură a consolida convingerea instanței asupra lipsei unui sistem solid de valori din conștiința inculpatului.
Din perspectiva legii penale mai favorabile, ca și prima instanță, Curtea apreciază că legea penală veche este mai favorabilă inculpatului, în raport cu regulile aplicabile în materia concursului de infracțiuni, faptele reținute în sarcina inculpatului impunând stabilirea unor pedepse cu închisoarea, rezultatul contopirii acestora în pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea unui eventual spor, fiind mai favorabil inculpatului decât rezultatul la care s-ar putea ajunge prin aplicarea art.39 din Noul Cod penal.
În lumina considerentelor mai sus evocate, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelul declarat în cauză, va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând, va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare aplicată inculpatului G. R., urmând a repune în individualitatea lor pedepsele componente de 8 luni închisoare și 6 luni închisoare.
Va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, de la 8 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare și va dispune contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.291 Cod penal 1968.
În final, inculpatul G. R. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, potrivit art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal.
Va menține beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei stabilit prin sentința penală apelată, potrivit art.81 Cod penal 1968, majorând termenul de încercare la 3 ani și 2 luni, conform art.82 Cod penal 1968.
Va înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și va menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., împotriva sentinței penale nr.791/15.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând, descontopește pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare aplicată inculpatului G. R. și repune în individualitatea lor pedepsele componente de 8 luni închisoare și 6 luni închisoare.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.5 Cod penal și art.396 alin.10 Cod procedură penală, de la 8 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare și dispune contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.291 Cod penal 1968.
În final, inculpatul G. R. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, potrivit art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.b Cod penal 1968, cu aplicarea art.5 Cod penal.
Menține beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei stabilit prin sentința penală apelată, potrivit art.81 Cod penal 1968, majorând termenul de încercare la 3 ani și 2 luni, conform art.82 Cod penal 1968.
Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile contrare deciziei penale de față și menține celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2014
Președinte Judecător
M. D. M. C. C.
Ptr.Grefier,
C. A. află în C.O.
Semnează grefier șef,
C. S.
Jud.fond: C.I.B.
Tehnored.dec.jud.: C.C.
4 ex./24.11.2014
← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Comisie rogatorie internaţională. Sentința nr. 7/2014. Curtea... → |
---|