Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Curtea de Apel CONSTANŢA - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 110/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 33998/212/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 110/MP

Ședința publică de la 3 decembrie 2014

Completul compus din:

Președinte - A. I.

Judecător - V. L.

Cu participare Grefier – M. V.

Ministerul Public prin procuror – I. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr.994/2.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de:

- asigurător S.C. G. R. A. R. S.A., cu sediul în București, Piața Charles de Gaulle nr. 15, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C., .. 34;

- inculpat C. R., fiul lui Ș. și S., născut la data de 29.05.1978, în Fetești, jud. Ialomița, CNP_, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 178 alin.1 și 2 Cod Penal și vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art.184 alin.1 și 3 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod Penal;

- partea civilă G. M., domiciliată în Cogealac, ., județul C.;

- parțile civile G. C. și G. C. - I. prin reprezentant legal G. M., domiciliate în Cogealac, ., județul C.;

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 03.12.2014, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.994/02.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-a hotărât:

A. Cu aplicarea art. 5 C. pen. și a codului penal de la 1968:

B. În baza art. 178 alin. 1 și alin. 2 C. pen. condamnă inculpatul C. R. (fiul lui Ș. și S., născut la data de 29.05.1978, în Fetești, jud. Ialomița, CNP_, cetățenie română, studii 12 clase, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, administrator la .) la pedeapsa 3 (trei) ani închisoare .

În baza art. 71 alin. 2 C. pen. interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b C. pen.

În baza art. 81 C. pen. suspenda condiționat executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare pe o durata de 5 (cinci) ani, termen de încercare stabilit in conditiile art. 82 C. pen..

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C. pen. de la 1968 a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. suspendă executarea pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b C. pen. pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei inchisorii.

C. În baza art. 396 al. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 al. 1 lit. b C. proc. pen. achită inculpatul C. R. pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. (persoana vătămată T. D.).

D. În baza art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen., rap. la art. 998 și urm. C civ:

1. Admite, în parte, pretențiile civile formulate de părțile civile Gârțu M., G. C. - I. (prin reprezentant legal) și G. C. (prin reprezentant legal).

Obligă partea responsabilă civilmente . SA în prezent . – în solidar cu inculpatul C. R.:

- la plata sumei de_,31 lei către partea civilă Gârțu M., cu titlu de daune materiale;

- la plata sumei de 75.500 euro (șaptezecișicincimiicincisute) euro (contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății) către fiecare dintre părțile civile Gârțu M., G. C. - I. (prin reprezentant legal) și G. C. (prin reprezentant legal), cu titlu de daune morale.

- la plata sumei de 200 lei lunar cu titlu de prestație periodică începând cu data de 02.09.2009 până la vârsta de 18 ani și după această vârstă până la vârsta de 26 de ani dacă își continuă studiile, către părțile civile G. C. - I. (prin reprezentant legal) și G. C. (prin reprezentant legal).

2. Ia act de tranzacția nr._ din data de 07.03.2014 intervenită între . R. SA și partea civilă T. D..

3. Respinge celelalte pretenții civile formulate de părțile civile, ca neintemeiate.

E. În baza art. 276 alin. 1 și 2 C. proc. pen. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor de judecată către partea civilă Gârțu M. a sumei de 1500 lei (onorariul avocat pentru faza de urmărire penală), 301,70 lei (onorariul expert) .

În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă pe inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Constanta la data de 10.12.2013 în dosarul nr. 275/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. R. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C. pen.

- vătămarea corporală din culpă, faptă prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen.,

ambele cu aplicarea art. 33 lit. b C. pen. .

S-a reținut în sarcina inculpatului, în esență, prin actul de sesizare a instanței că, în data de 02.09.2009, conducând autoturismul marca „Volkswagen Golf”, cu numărul de înmatriculare_, pe ., dinspre .. Labirint, ajungând la intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului „Stop”, a pătruns în intersecție și a intrat în coliziune cu autoturismul marca „Dacia 1307”, cu numărul de Înmatriculare_, condus regulamentar de martorul C. T., pe drumul prioritar, din impact, autoturismul marca „Volkswagen Golf” a fost proiectat pe trotuarul stâng al străzii Cibinului unde i-a acroșat pe partea civilă T. D., care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale și pe vitima G. M., care a decedat la spital in aceeași zi.

Probe administrate

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2009, schița accidentului și planșele fotografice, procese verbale de constatare a stării tehnice pentru autovehiculele implicate în accident, test Drager nr._ din data de 02.09.2009, buletin de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 2008 din 04.09.2009, emis de S.M.L. C., raport de constatare medico-legală nr._ din 19.11.2009, emis de S.M.L. C., raport de constatare medico-legală nr. 462/A1 rutier/2009 din 19.11.2010, emis de S.M.L. C., declarațiile și cererile de constituire de părți civile ale numiților T. D. și G. M., raport de expertiză tehnică judiciară auto din 26.06.2013, mențiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară auto depuse de expertul parte al inculpatului, declarațiile martorilor C. T., U. C. și B. P., declarația învinuitului C. R..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanta la data de 13.12.2014 sub nr. _ .

In cursul judecatii, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 320 ind. 1 C. proc. pen. inculpatul a solicitat să fie judecat conform procedurii de drept comun.

În cauză au fost audiați pe latură penală: inculpatul, partea civilă (persoană vătămată) T. D., martorii B. P. (f 163), U. C. (f 164).

În dovedirea laturii civile au fost audiați partea civilă G. M., martorii M. G., Pîndichi C., au fost depuse de asemenea înscrisuri.

Inculpatului, în circumstanțiere, i s-a admis proba cu înscrisuri fiind depuse la dosar (fila 175 și urm. ) și a fost audiat martorul C. G..

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:

În data de 02.09.2009, in jurul orei 12.45, inculpatul C. R., a condus autoturismul marca „Volkswagen Golf”, cu numărul de înmatriculare_, pe ., dinspre .. Labirint, ajungând la intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului „Stop”, a pătruns în intersecție și a intrat în coliziune cu autoturismul marca “Dacia 1307”, cu numărul de înmatriculare_, condus regulamentar de martorul C. T. (decedat în cursul procesului penal), pe drumul prioritar. În continuare, din impact, autoturismul marca „Volkswagen Golf” a fost proiectată pe trotuarul stâng al străzii Cibinului unde i-a acroșat pe partea civilă T. D. și victima G. M. care se deplasau în zonă.

În urma incidentului a rezultat vătămarea corporală a martorului C. T., a părții civile T. D. și decesul numitului G. M., aceștia fiind transportați la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. pentru îngrijiri medicale, G. M. decedând în aceeași zi.

Inculpatul C. R. a fost testat cu aparatul alcooltest marca Drager, constatându-se că acesta nu a consumat băuturi lcoolice, aspect confirmat și de cuprinsul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 2008 din 04.09.2009, emis de S.M L C..

Din cuprinsul raportului de constatare medico-legală nr. 462/Al rutier/2009 din 19.11.2010, emis de S.M.L. C. se desprinde faptul că partea civilă T. D. a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor de violență, dacă nu survin complicații.

Deși inițial a formulat plângere penală față de inculpat ulterior, martorul C. T. a declarat că își retrage plângerea formulată și nu mai are nicio pretenție în cauză, motiv pentru care, față de inculpatul C. R., s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru această faptă.

În faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto care a concluzionat că, în data de 02.09.2009, inculpatul C. R., conducând autoturismul marca „Volkswagen Golf”, cu numărul de înmatriculare_, pătrunde în intersecția străzilor Cibinului cu T. B. fără a respecta semnificația indicatorului „Stop” și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca „Dacia 1307” condus regulamentar de martorul C. T.. În urma impactului, autoturismul „Volkswagen Golf” este împins cu spatele spre stânga și se răsucește în jurul axei verticale. În mișcarea sa necontrolată, autoturismul „Volkswagen Golf” lovește cu partea din spate stânga pe numitul G. M. care este proiectat pe carosabil la o distanță de aproximativ 10 m, în timp ce partea civilă T. D. a fost proiectat spre trotuarul din dreapta a sensului spre .>

Impactul dintre cele două autoturisme a avut loc în zona de intersecție a sensurilor inițiale de deplasare a celor două autovehicule. Urmele de frânare ale autoturismului Dacia 1307 și resturile materiale rămase au fost localizate pe spațiul sensului său de deplasare.

În funcție de urmele de derapare, de dimensiunile autoturismului marca „Volkswagen Golf”, de poziția finală în care s-a oprit, acroșarea celor doi pietoni a avut loc pe trotuar. Vitezele de deplasare a celor două autoturisme, în premomentul apariției stării de pericol, au fost de 38 km/h pentru autoturismul Dacia și 49,40 km/h pentru autoturismul Volkswagen.

Expertul precizează că, în mișcarea sa de rotație, autoturismul marca „Volkswagen Golf” nu a urcat cu roțile pe trotuar, aspect reliefat și de urmele de derapare ale acestuia. Astfel, distanța minimă a celei mai apropiate urme de derapare față de limita trotuarului este situată în zona stâlpului indicatorului „Stop”, stâlp care nu a fost atins. Autoturismul Volkswagen, în mișcarea sa de rotire și derapare a urcat cu partea din spate a portbagajului peste trotuarul din dreapta a sensului spre . 0,20 m.

La o deplasare a pietonilor pe trotuar, chiar în condițiile unei dimensiuni reduse a bordurilor (referitor la înălțimea acestora față de suprafața carosabilă), aceștia puteau să fie atinși de autoturismul marca „Volkswagen Golf” care a urcat cu partea spate a portbagajului peste calea de rulare a pietonilor.

Momentul apariției stării de pericol a constat în pătrunderea în intersecție de pe un drum fără prioritate, fără respectarea semnificației indicatorului „Stop” a autoturismului condus de inculpat. Totodată, cauza producerii accidentului a constat în pătrunderea autovehiculului condus de inculpatul C. R. în intersecție, de pe un drum fără prioritate și fără a respecta indicatorul „Stop”, urmată de trecerea peste linia simplă continuă și .>

Expertul parte al inculpatului a formulat mențiuni la acest raport de expertiză tehnică judiciară auto concluzionând la rândul său, întrucât impactul cu cei doi pietoni a avut loc pe carosabil, adică aceștia se deplasau neregulamentar, iar vitezele celor două autovehicule, în premomentul producerii impactului a fost de 38-40 km/h pentru autoturismul marca „Dacia 1307” și de 24-27 km/h pentru cel condus de inculpat.

Referitor la deplasarea pietonilor în momentul producerii accidentului, a fost audiat în cauză martorul ocular U. C. (menționat de altfel și în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului), acesta precizând că cei doi pietoni, respectiv numitul G. M. și partea civilă T. D. se deplasau pe trotuar.

Inculpatul C. R. a susținut în mod constant că pietonii se deplasau pe spațiul carosabil, neregulamentar, încercând acreditarea ideii unei culpe comune în producerea accidentului și, în baza concluziilor expertului său parte, a solicitat, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, în fața procurorului, efectuarea unei noi expertize tehnice auto, cerere respinsă motivat.

Audiat nemijlocit în fața instanței inculpatul a menționat că a observat indicatorul Stop, a oprit circa 2-3 secunde, s-a asigurat și din partea stângă nu venea vreo cineva iar în partea dreapta a observat un autoturism la o distanță de 10 – 15 metri . Ulterior acestei precizări a recunoscut modalitatea în care a fost produs accidentul însă cu mențiunea că a acroșat o persoană care era în stradă și nu pe trotuar, pe sensul opus de mers . De asemenea a precizat că din câte își aduce aminte știe că a lovit o singură persoană. Persoana pe care a accidentat-o a rămas în mijlocul străzii la o distanță de circa 6- 7 metri.

Sub aspectul poziționării părții civile T. D. și a numitului G. M. (victima) se constată că declarația inculpatului este contrazisă de declarația părții civile T. D. care precizează că se afla împreună cu victima pe trotuar, în momentul în care au fost surpinși de autoturismul inculpatului și accidentați.

Martorul B. P. a declarat că a participat la măsurători însă nu a dat detalii cu privire la accidentul produs, declarația acestuia sub aspectul împrejurărilor comiterii accidentului nefiind de natură să conducă la aflarea adevărului în cauză, însă confirmă faptul că acesta a avut loc.

Martorul U. C. deși nu a dat detalii cu privire la locul unde se aflau numiții T. D. și G. M., (pe trotuar sau pe carosabil) și nici cu privire la împrejurarea în care a avut loc incidentul, declarația acestuia confirmă producerea accidentului de către inculpat mai putin aspectul privitor la miscarea de rotatie a autovehiculului condus de inculpat.

Față de relatările martorului U. C. în fața instanței, se vor înlătura declarațiile acestuia din faza de urmărire penală din data de 20.03.2013 (fila 85) având în vedere că, a menționat că nu a observat unde se aflau numiții T. D. și G. M. și nici nu a observat accidentul, precum și declarația aceluiași martor de la fila 84 din data de 02.09.2009 din același motiv ca cel expus anterior.

Accidentul este confirmat și de martorul C. Turnan care nu a fost audiat nemijlocit de către instanță întrucât a decedat, în cursul procesului penal.

Totodată se constată că declarația părții civile sub aspectul locului unde a avut loc impactul și unde se aflau numiții T. D. și G. M., respectiv pe trotuar este confirmată de concluziile raportului de expertiză întomit în faza de urmărire penală, astfel că instanța va da valoare juridică atât acestuia cât și declarației părții civile.

Se constata că vina în producerea accidentului rutier din data de 02.09.2009 aparține, în exclusivitate, inculpatului C. R.. Astfel, susținerile acestuia conform cărora pietonii se deplasau neregulamentar sunt neconforme cu realitatea și sunt contrazise atât de declarația părții civile T. D., cât și de concluziile raportul de expertiză tehnică judiciară auto întocmit în cauză. În acord cu remarca procurorului, în ceea ce privește opinia expertului parte, aceasta este părtinitoare cel puțin cu privire la vitezele de deplasare ale autovehiculelor. Astfel, având în vedere că numitul G. M. a fost proiectat, din impact, la o distanță de 10 m pe carosabil, este foarte puțin probabil ca viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat să fie de doar 24 km/h (30-40 conform declarației din fața instanței), ținând cont și de împrejurarea că acroșarea pietonului nu s-a realizat în momentul impactului ci după efectuarea unei rotații complete, timp în care autovehiculul a mai pierdut din viteză.

Totodată inculpatul a ignorat regulile de circulație și a pătruns în intersecție fără să acorde prioritate, din impact, autoturismul acestuia s-a îndreptat pe sensul opus printr-o mișcare de rotație. Conform martorului (decedat) C. Turnan, declarație dată în faza de urmărire penală, inculpatul nu a oprit la indicatorul Stop.

Se constata că inculpatul C. R. se face vinovat în exclusivitate de producerea accidentului din data de 02.09.2009, datorită nerespectării prevederilor art. 107, alin. 1 din Regulamentul de aplicare al O.U.G. 195/2002 rep.. conform cărora la intersectiile prevazute cu indicatoare si/sau cu marcaje pentru semnalizarea directiei de mers, conducatorii de vehicule trebuie sa se incadreze pe benzile corespunzatoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m inainte de intersectie si sunt obligati sa respecte semnificatia indicatoarelor si marcajelor.

Obligația inculpatului era de a se asigura temeinic în prealabil, să oprească având în vedere semnificația indicatorului Stop, instalat pe drumul public fara prioritate, la intersectia acestuia cu un drum public prioritar, cand vizibilitatea este redusa. Conducatorul de vehicul care intalneste acest indicator este obligat sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, fara a depasi coltul intersectiei, si sa acorde prioritate tuturor vehiculelor care circula pe drumul prioritar. Dacă ar fi procedat în acest mod, și ar fi oprit autovehiculul pentru a se asigura, acesta la momentul plecării de pe loc nu ar fi putut avea în momentul pătrunderii în intersecție o viteză atât de mare încât să permită efectuarea de către autocvehicul a unei rotiri complete, în urma impactului cu autovehiclul martorului C. Turnan, ci s-ar fi oprit în intersecție.

Or, în condițiile în care inculpatul s-ar fi asigurat temeinic, evident că accidentul astfel cum a fost reținut și expus de către instanță nu s-ar fi comis.

Instanța a reținut situația de fapt expusă anterior pe baza ansamblului materialului probator astfel cum a fost expus.

Aplicarea legii penale mai favorabile

Potrivit art. 5 C. pen. În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului de ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C. pen. de la 1968, este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani iar conform codului penal în vigoare pentru aceeași infracțiune, prevăzută de art. 192 alin. 1 și 2 C. pen. limitele de pedeapsă sunt aceleași . Sub aspectul modalității de executare conform dispozițiilor codului penal de la 1968 pedeapsa ce urmează a-i fi aplicată inculpatului poate fi suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (cu excepția privării de libertate), cu consecința că la împlinirea termenului de încercare stabilit de către instanță va interveni reabilitarea de drept, instituție ce nu își găsește aplicarea în noul cod penal (cu privire la modalitățile de executare) întrucât la expirarea termenelor pentru care au fost dispuse, față de amânarea aplicării pedepsei dar și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu este prevăzută reabilitarea de drept, astfel că sub acest aspect legea penală mai favorabilă este, codul penal de la 1968 .

În ceea ce privește amânarea aplicării pedepsei deși nu este incidentă instituția reabilitării se constată că este mai favorabil codul penal de la 1968 întrucât potrivit art. 85 cod penal în vigoare, în sarcina inculpatului trebuie impuse o . obligații expres prevăzute de acest text de lege iar conform codului penal de la 1968, suspendarea condiționată a executării pedepsei nu impune niciun fel de obligație, împrejurare ce face ca această lege să fie favorabilă inculpatului prin neinstituirea unor obligații .

Conform considerentelor anterior expuse, instanța constată că legea penală mai favorabilă este codul penal de la 1968, astfel că având în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 publicată în Monitorul oficial nr. 372 la data de 20.05.2014, prin care s-a stabilit că aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 C. pen., se va realiza potrivit criteriului aprecierii globale, în cauză se vor aplica dispozițiile codului penal de la 1968.

Cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. (persoana vătămată T. D.) aceasta nu mai este incriminată, conform noului cod penal, numărul de zile de îngrijiri medicale trebuie să fie de peste 90 de zile așa cum rezultă din art. 196 al. 2 C. pen., astfel că nu va mai fi analizată ca și infracțiune ce intră în concurs cu infracțiunea de ucidere din culpă sub aspectul tratamentului sancționator prevăzut de codul penal de la 1968 și cel în vigoare

Încadrarea juridică.

În drept, fapta inculpatului C. R. care, în data de 02.09.2009, conducând autoturismul marca „Volkswagen Golf”, cu numărul de înmatriculare_, pe ., dinspre .. Labirint, ajungând la intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului „Stop”, a pătruns în intersecție și a intrat în coliziune cu autoturismul marca „Dacia 1307”, cu numărul de înmatriculare_, condus regulamentar de martorul C. T., pe drumul prioritar, din impact, autoturismul marca „Volkswagen Golf” a fost proiectat pe trotuarul stâng al străzii Cibinului unde i-a acroșat pe partea civilă T. D., care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale și pe vitima G. M., care a decedat la spital in aceeași zi, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de - ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 C. pen. de la 1968.

Urmarea imediată constă în decesul numitului G. M.. Legătura de cauzalitate dintre activitatea inculpatului și moartea victimei, instanța reține că acesta există și rezultă din concluziile raportului de constatare medico legală nr._ din data de 19.11.2009 (f. 45 dup), certificat medical constatator al decesului nr. 603/03.IX.2009 (f. 44), procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2009, însoțit de schița accidentului și planșele fotografice (fila 6 și urm.).

Sub aspectul laturii subiective fapta a fost săvârșită cu vinovăție, în forma culpei simple, constând în aceea că, inculpatul, nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă.

Individualizarea pedepselor

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere atât criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al infracțiunii dat de împrejurarea în care aceasta a fost comisă, de importanța valorilor sociale încălcate, de urmările produse (accidentul a avut consecințele ireversibile în ceea ce o privește pe victima G. M., având în vedere că în urma tragicului accident produs din culpa inculpatului, aceasta a decedat) a accidentat și o altă persoană, respectiv partea civilă T. D. ce a avut nevoie de 50-55 de zile de îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico legală nr. 462/A1/2009 din data de 19.11.2010, fără să respecte semnificația indicatorului Stop, fără să se asigure în prealabil precum și persoana inculpatului (acesta se află la primul conflict cu legea penală și a recunoscut parțial comiterea infracțiunii, are studii medii – 12 clase, administrator la ., a colaborat cu organele judiciare, din înscrisurile în circumstanțiere aflate la filele 175 și urm. dar și a declarației martorului C. G. rezultă că inculpatul este o persoană integrată social, căsătorit, cu un copil minor și a fost afectat de consecințele accidentului produs) și totodată se are în vedere faptul că legiuitorul însuși a considerat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social generic din moment ce a prevăzut numai pedeapsa închisorii pentru aceasta.

Sancțiune

În baza art. 178 alin. 1 și alin. 2 C. pen. va condamna inculpatul C. R. la pedeapsa 3 ani închisoare .

Cu privire la aplicarea dipsozițiilor art. 71 alin. 2 C. pen, instanța nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele CEDO, în care Curtea a apreciat că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dipsusă în funcție de natura faptei sau de o gravitate deosebită a acesteia. Or, faptele inculpatului nu au conotație electorală și nici o gravitate specială, astfel încât instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. În raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., ce trebuie particularizate și pentru situațiile specifice ce privesc modul de stabilire a pedepselor accesorii, și nu ope legis, nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. c C. pen., apreciind că față de infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză nu se relevă o nedemnitate în exercitarea vreunei funcții, profesii sau activități, și nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e C. pen., întrucât săvârșirea unei infracțiuni de această natură nu relevă un comportament nedemn, care să vatăme interesul superior al copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești. Pe cale de consecință în baza art. 71 alin. 2 C. pen. va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II si lit. b C. pen.

Modalitatea de executare

Întrucât sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. instanta apreciază că reeducarea inculpatului in sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege -având în vedere și faptul că a colaborat cu organele judiciare, nu a fost anterior condamnat- poate avea loc si fara privare de libertate, dand posibilitatea inculpatului sa reflecteze asupra propriului comportament raportat la relatiile sociale pe care a inteles sa le incalce prin savarsirea infractiunii și va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 C.pen. si compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare, are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. va suspenda executarea pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II si lit. b C. pen. pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei inchisorii.

Potrivit art. 4 C. pen. Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

În baza art. 396 al. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 al. 1 lit. b C. proc. pen. va achita inculpatul C. R. pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. (persoana vătămată T. D.), având în vedere că aceasta (infracțiunea) nu mai este incriminată de codul penal în vigoare, care potrivit dispozițiilor art. 196 al. 2 prevede ca, zilele de îngrijiri medicale stabilite pentru persoana vătămată trebuie să fie de mai mult de 90 de zile, ori în cauză pentru persoana vătămată T. D. așa cum reiese din raportul de constatare medico legală nr. 462/A1/2009 din data de 19.11.2010 a necesitat un număr de 50-55 zile îngrijiri medicale, astfel că a intervenit dezincriminarea prin limitarea domeniului de aplicare .

Latura civilă

În cauză s-au constituit părți civile G. M. - (soția supraviețuitoare) a victimei G. M. - cu suma de 500.000 euro daune morale urmarea traumelor psihice pe care le-a suferit și cu suma de 100.081 lei daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea și pomenirile ulterioare conform tradiției.

S-au constituit părți civile și descendenții victimei, numiții G. C. – 13 ani - și G. C. I. – 9 ani - (prin reprezentant legal G. M.) cu suma de 500.000 euro daune morale, fiecare, și daune materiale constând într-o prestație periodică de 750 lei/lună, fiecare, până la împlinirea vârstei majoratului, ca urmarea lipsirii celor doi minori de sumele de bani pe care victima (tatăl acestora) le asigura în mod constant și lunar pentru creșterea, îngrijirea și educarea lor.

Potrivit art. 998 C. civ. Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara; art. 999: Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.

În dovedirea laturii civile au fost administrate următoarele mijloace de probă: înscrisuri ,fila 37 – 48, privitoare la cheltuielile ce s-au efectuat cu înmormântarea și tradițiile aferente acesteia și utlerioare), înscrisuri cu privire la activitatea și veniturile realizate anterior decesului de către victima G. M. (filele 49 și urm.), au fost audiați partea civilă G. M. și martorii M. G. și Pîndichi C. .

În dovedirea calității procesuale a părților civile au fost depuse certificat de căsătorie, certificate de naștere a celor doi minori, înscris eliberat de Casa Județeană de Pensii C., cu privire la neacordarea pensiei de urmaș pentru cei doi minori, diplome și distincții școlare obținute de cei doi minori (filele 60 și urm.).

Instanța constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatului de provoca un accident de circulație ca urmare a nerespectării regulilor de circulație, cu consecința decesului victimei G. M., legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii, vinovăția dovedită a inculpatului), inculpatul având culpa exclusivă în producerea accidentului și răspunde și pentru culpa cea mai simplă .

În ceea ce privește solicitarea părților civile privind obligarea inculpatului la plata daunelor morale, instanța reține că deși prejudiciul moral, afectiv este greu de cuantificat, pe baza unor criterii orientative (cum ar fi impactul emoțional foarte puternic pentru părțile civile cauzat de decesul subit al unei rude apropiate, victima accidentului, de care erau atașate sufletește) traumele psihice imense suferite de părțile civile, sunt evidente. La stabilirea cuantumului daunelor morale ce vor fi stabilite, se va acorda o satisfacție întemeiată și suficientă pretențiilor părților civile, asigurându-se acestora posibilitatea de a surmonta perioada ulterioară decesului rudei apropiate, sub aspectul suferințelor psihice provocate. Instanța are în vedere caracterul violent al decesului victimei, concretizat în leziunile grave suferite, aspecte de natură a accentua trauma psihică a părților civile, iar în raport cu cele minore se are în vedere vârsta acestora la data decesului tatălui lor, G. C. I. avea vârsta de 4 ani iar G. C. 8 ani și consecințele produse asupra psihicului acestora atât la momentul producerii accidentului dar și în timp, prin lipsa sprijinului moral dar și material din partea ascendentului privilegiat al acestora în condițiile în care consecințele unui astfel de eveniment nu au încetat și nu vor înceta să se producă . Toate aceste consecințe rezultă și din declarațiile martorilor M. G. și Pîndichi C. precum și din diplomele și distincțiile școlare obținute de cei doi minori (filele 60 și urm.) .

La stabilirea cuantumului prestației periodice pentru întreținerea celor doi minori ce au rămas după urma victimei, instanța va avea în vedere atât venitul net lunar brut al acesteia stabilit în baza relațiilor pe care le-a avut cu societatea la care a lucrat dar și contribuția nemijlocită a victimei la asigurarea climatului familial efectiv și la asigurarea părților civile minore . Conform înscrisurilor depuse de părți la dosar, nu s-a făcut dovada efectuării acestora, astfel că le va acorda în măsura dovedirii . Martorii audiați nu au fost în măsură să arate cu certitudine veniturile și participarea efectivă de natură patrimonială a persoanei vătămate la creșterea și educarea celor doi minori .

Potrivit raportului de constatare medico legal nr._ din data de 19.11.2009 al Serviciului Județean de Medicină Legală C., moartea numitului G. M. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo – cerebrale grave urmarea unui traumatism cranian grav cu . cominutiva oase bolta și endobaza . Leziunile de violenta au putut fi produse prin lovire cu și de corp dur și au legătura de cauzalitate cu decesul .

Cu privire la daunele materiale, instanța va obliga la plata acestora în limita prejudiciului probat cu caracter de certitudine, în urma calculului efectuat de către instanță, potrivit înscrisurilor depuse la filele 37 – 48 dosar instanță .

Pentru aceste motive, în baza art. 25 alin. 1 și art. 397 alin. 1 C.proc.pen., rap. la art. 998 și urm. C civ va admite, în parte, pretențiile civile formulate de părțile civile Gârțu M., G. C. - I. (prin reprezentant legal) și G. C. (prin reprezentant legal).

Având în vedere că, la data producerii accidentului - 02.09.2009 - autoturismul condus de inculpat marca VW Golf, era asigurată conform poliție de asigurare ./05/M3/NP nr._ (valabilă de la data de 21.07.2009 până la data de 20.01.2010) va obliga partea responsabilă civilmente . SA în prezent . – în solidar cu inculpatul C. R.:

- la plata sumei de_,31 lei către partea civilă Gârțu M., cu titlu de daune materiale;

Va lua act de tranzacția nr._ din data de 07.03.2014 intervenită între . R. SA și partea civilă T. D., raportat la faptul că, s-a a avut loc anterior constatării de către instanță a dezincriminării infracțiunii reținute în sarcina inculpatului de vătămare corporală din culpă cu privire la partea civilă anterior indicată.

Va respinge celelalte pretenții civile formulate de părțile civile, ca neintemeiate, întrucât nu s-a făcut dovada acestora.

Cheltuieli judiciare

În baza art. 276 alin. 1 și 2 C. proc. pen. va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . SA în prezent ., la plata cheltuielilor de judecată către partea civilă Gârțu M. a sumei de 1500 lei (onorariul avocat pentru faza de urmărire penală) conform chitanțelor nr. 118/08.12.2009 fila 348 și nr. 168 fila 345 (avocat G. S. Mihael) întrucât asistența juridică acordată de către apărător constă și în emiterea de sfaturi juridice, iar cu privire la onorariul apărător conform chitanței nr. 24/01.02.2014 – fila 346, nr. 115/ 11.12.2013 fila 347 se constată că nu se justifică acordarea acestor sume cu titlul solicitat întrucât au fost eliberate după ce a fost emis rechizitoriul (la data de 10.12.2013) astfel că nu se mai impune perceperea acestui onorariu pentru faza de urmărire penală .

Va acorda și suma de 301,70 lei (onorariul expert) conform chitanței nr._/1 din data de 03.04.2013 (fila 207 dosar instanță).

Împotriva sentinței penale nr.994/02.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ , au declarat apel, în termen legal, inculpatul C. R., părțile civile G. M., G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. și asigurătorul . R. SA. În apelul inculpatului se solicită achitarea, susținându-se culpa exclusivă a victimei în producerea accidentului de circulație din data de 02.09.2009. Apelul părților civile vizează latura civilă a cauzei, sub aspectul daunelor materiale și morale. Totodată, este criticat cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părților civile. În apelul asigurătorului se solicită reducerea cuantumului daunelor morale acordate părților civile, precum și obligarea asigurătorului la plata despăgubirilor civile alături de inculpat, iar nu în solidar cu acesta.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești rezultă că în data de 02.09.2009, în jurul orei 12⁴⁵, inculpatul C. R. se deplasa cu autoturismul marca Volkswagen Golf cu numărul de înmatriculare_ pe . C., dinspre . Labirint, ajungând la intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului „Stop”, a pătruns în intersecție și a intrat în coliziune cu autoturismul marca “Dacia 1307”, cu numărul de înmatriculare_, condus regulamentar de martorul C. T., pe drumul prioritar. În continuare, din impact, autoturismul marca Volkswagen Golf a fost proiectat pe trotuarul stâng al străzii Cibinului, unde i-a acroșat pe partea civilă T. D. și victima G. M. care se deplasau în zonă.

În urma incidentului a rezultat vătămarea corporală a martorului C. T., a părții civile T. D., precum și decesul numitului G. M., aceștia fiind transportați la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. pentru îngrijiri medicale, G. M. decedând în aceeași zi.

Conform raportului de constatare medico-legală nr._ din 19.11.2009, emis de S.M.L. C., moartea numitului G. M. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale grave, urmare a unui traumatism cranian grav cu fractură cominutiva oase boltă și endobază. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corp dur și au legătură de cauzalitate cu decesul. Prin raportul de expertiză tehnică auto întocmit în faza de urmărire penală s-a reținut că, la data de 02.09.2009 inculpatul C. R., conducând autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare_, a pătruns în intersecția străzilor Cibinului cu T. B. fără a respecta semnificația indicatorului „Stop” și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Dacia 1307 condus regulamentar de martorul C. T.. În urma impactului, autoturismul Volkswagen Golf este împins cu spatele spre stânga și se răsucește în jurul axei verticale. În mișcarea sa necontrolată, autoturismul Volkswagen Golf lovește cu partea din spate stânga pe numitul G. M. care este proiectat pe carosabil la o distanță de aproximativ 10 m, în timp ce partea civilă T. D. a fost proiectat spre trotuarul din dreapta a sensului spre . dintre cele două autoturisme a avut loc în zona de intersecție a sensurilor inițiale de deplasare a celor două autovehicule. Urmele de frânare ale autoturismului Dacia 1307 și resturile materiale rămase au fost localizate pe spațiul sensului său de deplasare.

În funcție de urmele de derapare, de dimensiunile autoturismului marca Volkswagen Golf, de poziția finală în care s-a oprit, acroșarea celor doi pietoni a avut loc pe trotuar. Vitezele de deplasare a celor două autoturisme, în premomentul apariției stării de pericol, au fost de 38 km/h pentru autoturismul Dacia și 49,40 km/h pentru autoturismul Volkswagen.

Expertul precizează că, în mișcarea sa de rotație, autoturismul marca Volkswagen Golf nu a urcat cu roțile pe trotuar, aspect reliefat și de urmele de derapare ale acestuia. Astfel, distanța minimă a celei mai apropiate urme de derapare față de limita trotuarului este situată în zona stâlpului indicatorului „Stop”, stâlp care nu a fost atins. Autoturismul Volkswagen, în mișcarea sa de rotire și derapare a urcat cu partea din spate a portbagajului peste trotuarul din dreapta a sensului spre . 0,20 m.

La o deplasare a pietonilor pe trotuar, chiar în condițiile unei dimensiuni reduse a bordurilor (referitor la înălțimea acestora față de suprafața carosabilă), aceștia puteau să fie atinși de autoturismul marca Volkswagen Golf care a urcat cu partea spate a portbagajului peste calea de rulare a pietonilor.

Fiind audiat, inculpatul a susținut, în esență, că victima și martorul T. D. nu se aflau pe trotuar, ci pe carosabil. Cu privire la modalitatea în care a pătruns în intersecția străzilor T. B. și Cibinului, a afirmat că a oprit la indicatorul STOP, s-a asigurat, din partea stângă nu venea nicio mașină, din partea dreaptă circula un autoturism, dar a apreciat că are timp suficient să traverseze intersecția.

În acord cu opinia primei instanțe, Curtea constată că apărările inculpatului, care a încercat să acrediteze ideea unei culpe exclusive a victimei în producerea accidentului de circulație, nu pot fi reținute, fiind infirmate de ansamblul probator administrat pe parcursul procesului penal.

Astfel, martorul T. D. a declarat că la data de 02.09.2009, în jurul orei 12⁰⁰, împreună cu victima G. M., se deplasa pe trotuar, în zona intersecției dintre străzile Cibinului și T. B. din municipiul C.. În timp ce mergeau pe trotuar, s-a auzit o bubuitură, iar un Volkswagen Golf a lovit o Dacie papuc. Martorul a precizat că autoturismul Volkswagen Golf a pătruns în intersecție cu o viteză foarte mare, s-a rotit de mai multe ori, a pătruns pe contrasens și i-a lovit cu partea din spate. Martorul a mai arătat că pe el l-a aruncat pe trotuar, iar pe victima G. M. pe șosea.

De asemenea, martorul ocular U. C. a relatat că la data de 02.09.2009 se afla în curtea depozitului aparținând ., situat pe .-se în curtea depozitului, orientat cu fața către intersecția cu . cum două persoane, care se aflau pe trotuar, au fost lovite de un autoturism.

Totodată, martorul C. T. a precizat că în ziua de 02.09.2009, în jurul orei 11⁰⁰, condueca autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . .. Ajungând în dreptul intersecției cu ., întrucât în fața sa era o coloană oprită la semafor. Din partea stângă a observat un autoturism Volkswagen Golf de culoare gri venind în viteză, care a pătruns în intersecție fără a opri la indicatorul STOP. În continuare, intrând în impact cu un alt autoturism, autoturismul Volkswagen Golf s-a răsucit în sensul acelor de ceasornic, iar în continuare nu a observat ce s-a mai întâmplat.

Expertul parte al inculpatului a formulat mențiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară auto opinând că impactul cu cei doi pietoni a avut loc pe carosabil, adică aceștia se deplasau neregulamentar, iar vitezele celor două autovehicule, în premomentul producerii impactului a fost de 38-40 km/h pentru autoturismul marca „Dacia 1307” și de 24-27 km/h pentru cel condus de inculpat.

Curtea constată că, din fotografiile judiciare existente la dosar rezultă că autoturismul Dacia cu numărul de înmatriculare_ a lovit victima cu partea din față, aspect confirmat și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-au constatat avarii la partea din față a autoturismului Dacia, mai accentuate în partea dreaptă. Or, opinia expertului se întemeiază pe o premisă greșită, întrucât reține că victimele au fost accidentate cu partea din spate a autoturismului Dacia cu numărul de înmatriculare_ .

Pentru aceste considerente, inculpatul nu poate fi exonerat de răspundere penală prin achitare, astfel cum a solicitat în susținerea motivelor de apel, în mod corect prima instanță reținând culpa exclusivă a acestuia în producerea evenimentului rutier din data de 02.09.2009.

Ținând cont de criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal din 1968 se constată că instanța de fond a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acestuia.

Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Instanța de apel evidențiază că inculpatul a comis o faptă cu un grad ridicat de pericol social, raportat la valorile sociale lezate și la urmările grave produse.

Totodată, nu se poate ignora nici atitudinea procesuală necorespunzătoare a inculpatului, care a fost nesincer și nu și-a asumat consecințele faptelor comise.

Prin urmare, raportat la elementele ce caracterizează fapta penală și persoana inculpatului, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de către prima instanță, ce a fost orientată către minimul special prevăzut de lege, poate contribui la realizarea scopului preventiv și educativ al pedepsei, în vederea realizării unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, curtea reține că prejudiciul, ca element al răspunderii civile delictuale, constă în consecințele negative, patrimoniale și morale, suferite de o persoană. Ca orice pretenție dedusă judecății, prejudiciul moral trebuie dovedit, repararea sa, prin compensare bănească, urmând regulile răspunderii civile delictuale, iar instanța îl apreciază în raport de gravitatea și importanța lui.

În absența unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanța de judecată în raport de consecințele negative suferite de victimele directe sau indirecte ale accidentului, importanța valorilor lezate, intensitatea și consecințele traumei fizice și psihice suferite, consecințele pe plan familial, social și profesional.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele morale susceptibil în mod rezonabil a fi cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia, astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.

Despăgubirile reprezentând daune morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justă și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să le pretindă, dar nici să nu fie derizorii.

Pentru a nu se ajunge la o îmbogatire fara justa cauza si a nu se solicita sume care nu au corespondent în realitate, trebuie ca sustinerile partilor civile sa se coroboreze cu alte mijloace de proba. Toate acestea trebuie raportate si la principiulechitatii.

Este adevarat ca nu exista criterii legale pentru determinarea daunelor morale suferite ca urmare a pierderii unei persoane dragi si apropiate, traumele create în aceasta situatie fiind incomensurabile. Practica judiciara în materie este, însa, constanta (iar Curtea se raliază acesteia) în sensul ca daunele morale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu, urmărind să asigure părții vătămate o alinare.

În speță, instanța de apel apreciază că în mod cert părțile civile au suferit un prejudiciu moral, nefiind nevoie de administrarea unor probe în acest sens.

Cu toate acestea, Curtea evidențiază că o asemenea pierdere nu trebuie sa constituie o modalitate de imbogatire pentru soțul rămas în viață sau pentru copii.

Ținând cont de aceste principii generale, precum și de caracteristicile concrete ale spetei, respectiv gradul de rudenie al apelantilor cu defunctul, gradul de afectiune existent între aceștia, vârsta apelanților și a victimei, împrejurarea că o parte dintre apelanți se aflau în întretinerea defunctilor, Curtea va reduce cuantumul daunelor morale astfel: pentru părțile civile G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. de la câte 75.500 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la câte 50.000 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective; pentru partea civilă G. M. de la 75.500 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective.

Hotărârea instanței de fond nu suportă critici referitoare la cuantumul despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune materiale. Astfel, în baza propriei analize, curtea reține că partea civilă G. M. a făcut dovada prejudiciului material în valoare de 11.692,31 lei (cu privire la care au fost depuse la dosar bonuri fiscale, chitanțe și facturi), astfel: cheltuieli efectuate la spital, morgă, pentru achiziționarea sicriului și a unei troițe-2386 lei; cheltuieli efectuate la pomana organizată pentru înmormântare-548 lei; cheltuieli pentru pomana de 20 de zile-408,34 lei; cheltuieli pentru pomana de 40 de zile-1977 lei; cheltuieli pentru pomana de 3 luni-401 lei; cheltuieli pentru pomana de 6 luni-2165 lei; cheltuieli pentru pomana de 1 an-242 lei. Cu privire la bonurile fiscale depuse ce atestă efectuare unor cheltuieli pentru achiziționarea de bunuri în vederea organizării pomenirilor creștinești, Curtea menționează că o parte din pretențiile solicitate nu au legătură cu fapta ilicită reținut în sarcina inculpatului (detergent, țigări, cereale, DVD-uri cu desene animate, păpușă Barbie, șosete damă, vopsea și balsam de păr, cosmetice de damă). Totodată, sunt neîntemeiate și pretențiile civile constând în contravaloarea unor haine și medicamente (creme Vichy, creme Gerovital, Osteocare, Cavit Junior), constatându-se că în speță nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul pretins. Nu poate fi acordată nici contravaloarea combustibilului, întrucât nu au fost dovedite motivele ce au determinat deplasările respective.

Referitor la declarațiile martorilor Mitreanca G. și Pîndichi C., care au precizat că partea civilă a cheltuit aproximativ 100.000 lei, instanța de apel reține că afirmațiile acestora sunt evazive și nu pot face dovada prejudiciului pretins, din moment ce martorii nu au putut oferi detalii în legătură cu destinația acestei sume. Trebuie menționat și faptul că, în prezenta cauză, cuantumul prejudiciului material nu poate fi stabilit numai în raport de depozițiile martorilor propuși de către partea civilă, în condițiile în care, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, aceasta a dat dovadă de o diligență sporită în dovedirea cheltuielilor determinate de înmormântarea soțului și de celelalte obiceiuri creștinești, prin păstrarea unor bonuri fiscale ce atestă efectuarea în detaliu a cheltuielilor. Pentru aceleași motive, nu pot fi primite nici susținerile părții civile în sensul achiziționării unui monument funerar în valoare de 20.000 lei, având în vedere că nu a fost depus la dosar un înscris în acest sens, în condițiile în care pentru alte cheltuieli minore (prăjituri, iaurt, candele, prosoape, haine) partea civilă a prezentat dovezi.

Constatând că în cauză nu s-a făcut dovada veniturilor pe care victima le realiza și nici dovada contribuției pe care aceasta o aducea copiilor, în mod corect prima instanță a stabilit prestația periodică cuvenită celor doi urmași ai victimei prin raportare la venitul minim pe economie.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul C. R. și părțile civile G. M., G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. împotriva sentinței penale nr.994/02.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul declarat de asigurătorul . R. SA împotriva aceleiași sentințe penale.

Se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

Va reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA către părțile civile G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. de la câte 75.500 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la câte 50.000 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective.

Va reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA către partea civilă G. M. de la 75.500 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective.

În baza art.276 alin.1,2 Cod procedură penală va obliga inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA la plata către partea civilă G. M. a sumei de 1801,70 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală va obliga inculpatul și părțile civile G. M., G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. la plata a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul asigurătorului vor rămâne în sarcina statului.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu-avocați G. M., T. B. C. și E. R. V. O., în cuantum de 150 lei fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul C. R. și părțile civile G. M., G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. împotriva sentinței penale nr.994/02.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de asigurătorul . R. SA împotriva aceleiași sentințe penale.

Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA către părțile civile G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. de la câte 75.500 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la câte 50.000 euro fiecare, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective.

Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA către partea civilă G. M. de la 75.500 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective, la 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății efective.

În baza art.276 alin.1,2 Cod procedură penală obligă inculpatul C. R., alături de asigurătorul . R. SA la plata către partea civilă G. M. a sumei de 1801,70 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Conform art.275 alin.2,4 Cod procedură penală obligă inculpatul și părțile civile G. M., G. C. și G. C. I., prin reprezentant legal G. M. la plata a câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apelul asigurătorului rămân în sarcina statului.

În baza art.272 Cod procedură penală onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu-avocați G. M., T. B. C. și E. R. V. O., în cuantum de 150 lei fiecare, se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.12.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

A. I. V. L.

GREFIER,

M. V.

Jud.fond:

Jud. red. dec: A. I.

2ex. / 12.12.2014

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 819/2014....		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 59/2014. Curtea de Apel... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA