Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 236/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 236/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 6146/118/2014/a3
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 236/P
Ședința publică din data de 13.10.2014
PREȘEDINTE – V. B.
Grefier – M. I.
Ministerul Public – D.I.I.C.O.T S.T. C. a fost reprezentat
de procuror – M. Ț.
S-a luat în examinare contestația formulată de inculpatul V. F. Ș. în prezent deținut în cadrul Penitenciarului P. Albă, jud. C., împotriva încheierii de ședință din data de 08.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.
La apelul făcut în ședința publică se prezintă contestatorul inculpat V. F. Ș. în stare de arest, asistat de avocat ales N. A. în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinita, citarea fiind efectuată cu respectarea disp. art. 257 – 263 cod procedura penală.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care instanța a verificat identitatea inculpatului, acesta precizând că își menține contestația formulată.
Constatând că nu sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat, judecătorul de drepturi și libertăți constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului inculpatului și reprezentantului Ministerului Public.
Având cuvântul, apărătorul contestatorului inculpat V. F. Ș., avocat N. A., solicită admiterea contestației și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Consideră că trebuie avut în vedere gradul de pericol al faptei în concret, fiind vorba de o cantitate infimă de droguri de risc. Arată că a doua acuzație adusă inculpatului este aceea de punere la dispoziție a locuinței pentru consumul de droguri.
Luând fiecare acuzație în parte, apărătorul inculpatului arată că la cantitatea care s-a găsit asupra inculpatului, modalitatea în care a înțeles să colaboreze cu organele de urmărire penală, atitudinea sa procesuală, sunt mai mult decât suficiente în admiterea cererii.
Apreciază că este exagerată acuzația adusă inculpatului de punere la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri, atunci când inculpatul s-a întâlnit cu prietenii săi, nu le-a oferit acesta, probabil că le-au avut prietenii acestuia și arată că nu înțelege în ce constă pericolul de natura celui care reclamă menținerea măsurii arestului preventiv.
Un alt aspect important de adus în discuție îl reprezintă faptul că inculpatul a înțeles să se prevaleze de disp. art. 16, arătând că în situația în care nu s-a concretizat nimic, nu este imputabilă inculpatului, dar, în schimb, arată atitudinea procesuală a inculpatului.
Analizând persoana inculpatului, apreciază că acesta nu e o persoană violentă, nu a săvârșit o infracțiune care să aducă o imagine publică negativă, la nivelul la care să fie cercetat în arest preventiv, nu a avut conflicte cu legea penală. Toate aceste aspecte, arată că măsura arestului preventiv apare ca excesivă, întrucât, la momentul judecării fondului, inculpatul se va prevala de dispozițiile privind recunoașterea, pedeapsa va fi redusă în cuantum legal, ceea ce înseamnă că inculpatul va putea fi condamnat la o pedeapsă având ca modalitate de executare suspendarea condiționată.
Apărătorul inculpatului arată că nu înțelege scopul pentru care acesta este arestat, pericolul pentru ordinea publică raportat în concret, la persoană. Nu sunt elemente că inculpatul ar încerca să se sustragă de la judecarea cauzei,. După trecerea a aproximativ 3 luni de arest preventiv, măsura apare ca o executare antecondamnatorie.
Pe considerentele expuse, arată că nu există o periculozitate atât de deosebită astfel încât să fie menținută măsura arestului preventiv, aceasta apărând ca disproporționată.
Cu privire la produsul de care s-a făcut vorbire în rechizitoriu, arată că în urmă cu puțin timp se punea chiar problema legalizării, de la cele mai înalte nivele ale statului. În multe state a fost legalizat consumul în locații special amenajate, iar în altele fiind permis în proceduri medicale. Nu există un pericol extrem, nu este vorba de droguri de sinteză, de metamfetamină, de heroină sau de orice alte droguri care distrug vieți, ci este vorba de o „iarbă”, folosită în scop de distracție.
Totodată, precizează că, într-o statistică de pe internet, a observat că tutunul face mult mai multe ravagii decât „iarba”, despre care e vorba în cauză.
În concluzie, solicită a se observa practica acestei instanțe, pentru cantități mult mai mari, de exemplu pentru cantitate de 2800g de hașiș, trimis din Franța, pedeapsa a fost de sub 3 ani, cu suspendare.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că magistratul român trebuie să aplice legea penală în vigoare la acest moment și nu poate ține cont de ceea ce spune apărare.
Arată că măsura apare excesivă pentru inculpat, însă nu si pentru Ministerul Public, pentru instanța de fond, pentru populație. Nu există nici un miting care să se desfășoare arătând nemulțumire că inculpatul este arestat.
Apreciază că măsura preventivă a fost luată în condiții de legalitate, iar instanța de fond, constatând că temeiurile inițiale subzistă, a menținut măsura. A avut în vedere toate aspectele de ordin personale evidențiate de apărare, însă a apreciat că ele nu apar ca prioritare în raport cu interesul public, cu interesul general al societății.
Măsura este legală si ca durată in timp si rezonabilă, dată fiind gravitatea activității infracționale reținute în sarcină, fiind 4 infracțiuni în concurs, și, cu recunoașterea vinovăției, va fi o pedeapsă consistentă, întrucât noul cod penal impune obligatoriu a se aplica un spor.
Consideră că aprecierea apărării a cantității de droguri ca fiind infimă, este pur afirmativă și subiectivă, 90 de grame nefiind un lucru infim. Apreciază esențial în cauză ca fiind perseverența inculpatului în activitatea infracțională, acest lucru trebuind să conducă la oportunitatea luării sau menținerii unei asemenea măsuri preventive pentru a nu se produce un pericol public, așa cum a fost argumentat de instanța care a luat măsura, de instanța de control judiciar și de instanța care a pronunțat soluția ce face obiectul prezentei contestații.
Referitor la procedura simplificată de care dorește să beneficieze inculpatul, procurorul arată că, potrivit art. 396 al. 10 C.p.p., se reduc limitele de pedeapsă cu 1/3 și că nu există nicio dispoziție în legătură cu luarea, neluarea, menținerea, nemenținerea sau înlocuirea vreunei măsuri preventive, măsurile preventive având cu totul alt scop.
În concluzie, reprezentantul Ministerului Public arată că se raliază punctului de vedere exprimat de instanța de fond, motiv pentru care solicită respingerea ca nefondată, a contestației.
În replică, avocat N. A. arată că parchetul nu a demonstrat scopul măsurii preventive, că nu s-a probată faptul că pus în libertate, inculpatul s-ar sustrage de la judecarea cauzei.
În ultimul cuvânt, contestatorul inculpat V. F. Ș. arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
CURTEA
Asupra contestației penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 08.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14, s-au dispus următoarele;
„În baza art.362 C.p.p, cu aplicarea art.208 al.2 C. proc. pen. rap. la art. 207 alin.4 C.proc.pen. constată legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului V. F. Ș.- fiul iui F. și G., născut la data de 23.04.1980 în C., CNP._, măsură pe care o menține.
Respinge cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulată de apărătorul inculpatului, ca nefondată.
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.
Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunțată în ședință publica, azi 08.10.2014, ora 14,35”
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele
„Prin Rechizitoriul nr.569/D/P/2014 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J-D.I.I.C.O.T - Structura Centrală, înregistrat pe rolul instanței sub numărul_ 14, la data de 19.08.2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților P. S. G., U. G. N., S. A. G. și în stare de arest preventiv a inculpatul V. F. Ș. acesta din urmă acesta fiind acuzat că: la data de 13.06.2014, prin intermediul numitei P. S. G., a pus în vânzare cantitatea de 0,9 grame cannabis contra sumei de 60 lei, pe care aceasta i-a vândut-o colaboratorului sub acoperire „G. GIGEL", faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, același inculpat la data de 20.06.2014, a vândut colaboratorului sub acoperire „G. GIGEL" cantitatea de 0,8 grame cannabis contra sumei de 60 lei, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, același inculpat a deținut, tară drept, cantitatea de 89,1 grame cannabis, pentru a o vinde, găsită în imobilul din C., ., ..l, ., unde locuiește fără forme legale, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000 și același inculpat a pus la dispoziție, cu știință, imobilul din C., ., ., . persoane, printre care S. G. A., U. G. N. zis „G.", P. A., F. L. A. și alții, pentru a consuma droguri, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri, prev. de art.5 din Legea 143/2000, cu aplicarea dispozițiilor art.38 al.1 din CP.
Prin încheierea din 21.08.2014,în baza art.346 alin. (2) C. proc. pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive privind pe inculpatul V. F. S., pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, - trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, - punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri, prev. de art.5 din Legea 143/2000, toate cu aplic.art.38 al.1 din C.P., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpat, încheiere care este definitivă.
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, dispusă față de inculpat și menținută ulterior, conform art.207 C.pr.penală judecătorul de cameră preliminară prin încheierea di 17.09.2014 a apreciat că măsura este legală, iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă în continuare. Ambele încheieri de ședință au rămas definitive (intrând în puterea lucrului judecat) urmare încheierii nr.89/P/CP din 28.08.2014 și încheierii nr.107/P/CP din 22.09.2014 a Curții de Apel C.. La data de 06.10.2014 judecătorul de cameră preliminară a formulat declarație de abținere, care la aceeași dată a fost admisă, astfel că prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu la F5 pe data de 06.10.2014.
Prin Încheierea de ședință din data de 07.10.2014 s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul privind pe toți cei patru inculpați, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe cei patru inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor față de care s-a dispus trimiterea acestora în judecată.
Verificând în conformitate cu prevederile art.362 C.p.p, cu aplicarea art.208 alin2 C. proc. pen. rap. la art.207 alin.4 C.p.p. măsura preventivă va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de inculpatul V. F. Ș. și o va menține având în vedere considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art.202 alin.1 C.proc.pen. se prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. A.. (3) arată că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Incidența art.223 al.1 C. proc. pen. arată că măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a)inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b)inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c)inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d)există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.
(2)Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din ansamblul materialului probator administrat în faza urmăririi penale, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul V. F. Ș. la data de 13.06.2014, prin intermediul numitei P. S. G., a pus în vânzare cantitatea de 0,9 grame cannabis contra sumei de 60 lei, pe care aceasta i-a vândut-o colaboratorului sub acoperire „G. GIGEL", faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, același inculpat la data de 20.06.2014, a vândut colaboratorului sub acoperire „G. GIGEL" cantitatea de 0,8 grame cannabis contra sumei de 60 lei, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, același inculpat a deținut, tară drept, cantitatea de 89,1 grame cannabis, pentru a o vinde, găsită în imobilul din C., ., ..l, ., unde locuiește fără forme legale, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000 și același inculpat a pus la dispoziție, cu știință, imobilul din C., ., ., . persoane, printre care S. G. A., U. G. N. zis „G.", P. A., F. L. A. și alții, pentru a consuma droguri, faptă care în opinia acuzării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri, prev. de art.5 din Legea 143/2000, cu aplicarea dispozițiilor art.38 al.1 din CP.
În referire la limitele de pedeapsă se constată că pentru infracțiunile față de care s-a dispus trimiterea inculpatului în judecată, legiuitorul prevede pedeapsa închisorii suficientă, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 5 ani-pentru infracțiunile de trafic de droguri de risc- trei infracțiuni si punerea la dispoziție, cu știință, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri cu aplic art. 38 alin. 1 din Cp, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de la 5 ani și interzicerea exercitării drepturilor, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora se constată că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol încă actuală, pentru ordinea publică.
Cu privire la condiția prevăzută de teza III a art. 223 alin. 2 C. proc. pen. se constată că pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de presupusă comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care inculpații provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpaților, privarea sa de libertate rămâne necesară și justificată pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Raportat la necesitatea privării de libertate a inculpatului, aceasta rezultă din probele administrate pana in prezent în faza urmăririi penale, care confirma presupunerea rezonabilă și suficientă, aptă a convinge un observator independent, că inculpatul ar fi săvârșit infracțiuni în concurs cu grad de pericol concret foarte mare, în condițiile în care aceste prezumtive infracțiuni sunt apte a afecta sănătatea mai multor persoane, reprezentând un pericol social foarte grav.
În concret, noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă numai ca o primejdie concretă și imediată, respectiv existența posibilității comiterii unor fapte penale grave, ci reprezintă o stare de temere, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, care are la bază rezonanța socială negativă încă puternică, în sensul că cei doi inculpați care sunt acuzați că ar fi comis infracțiuni grave cum sunt traficul de droguri de risc ar fi cercetați în stare de libertate, existând riscul în percepția opiniei publice că statul nu dă dovadă de fermitate și nu ia măsurile legale necesare în astfel de situații, în condițiile în care faptele de natura celor reținute în sarcina inculpaților sunt capabile a suscita o tulburare gravă, profundă a societății, astfel încât sub acest aspect, rămâne încă justificată o detenție preventivă a celor doi inculpați (Letellier c. Franței, Hotărârea din 26 iunie 1991).
Gravitatea prezumtivelor fapte ce ar fi fost comise, conform acuzării, de inculpat rezultă din modul și circumstanțele de comitere a acesteia așa cum s-a expus în esență conform acuzațiilor formulate, din urmarea produsă (atingerea gravă ce s-ar fi putut aduce sănătății publice remarcând atingerea gravă adusă sănătății unui număr mare de persoane, din reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de presupuse infracțiuni, care încalcă esențial relațiile sociale ce ocrotesc sănătatea publică și care reclamă, corelativ, o reacție fermă, de reprimare și sancționare, din partea autorităților judiciare în cazul încălcării acestor norme. Nu trebuie ignorată amploarea deosebită a acestui gen de infracțiuni în ultima perioadă.
Și la acest moment de început al judecății, primul termen de judecată fiind acordat cu celeritate la data de 05.11.2014, temeiurile inițiale (mijloacele de probă) ce au justificat privarea de libertate a inculpatului avute în vedere la admiterea propunerii de arestare preventivă, care au fost avute în vedere și la prelungirea măsurii arestării preventive și la menținerea măsurii în procedura camerei preliminare, rămân valabile nu s-au modificat, nu au apărut elemente noi contrare și constau în: procesul verbal din 13.06.2014 de sesizare din oficiu, întocmit de organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C.;procesele verbale din 13.06.2014 și 16.06.2014 de investigații întocmite de organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C.;procesele verbale din datele de 13.06.2014, 14.06.2014, 17.06._, 18.06.2014, 19.06.2014 și 20.06.2014, întocmite de investigatorul sub acoperire „C. C.";procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire „M. M." la datele de 17.07.2014 și 18.07.2014; procesele verbale de percheziție domiciliară; rapoartele de constatare nr._/16.06.2014, nr._/02.07.2014 și nr._/31.07.2014 ale Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate C.;declarațiile martorilor S. A. G., P. A.," F. L. A., C. A. M., C. Ș. și ȚÎNTEANU M. A.;declarațiile inculpaților V. F. Ș., P. S. G.," U. G. N. și S. A. G., nu s-au modificat și nici nu au încetat ci din contra s-au consolidat prin emiterea rechizitoriului și trimiterea inculpaților în judecată. În egală măsură, cel puțin la acest moment nu au apărut indicii noi contrare apte a justifica revocarea arestării preventive sau înlocuirea măsurii privative de libertate cu măsura controlului judiciar.
Instanța constată că, cel puțin la acest moment în care judecata nu a început, menținerea măsurii arestării preventive se justifică nu atât prin scopul de a-l face pe inculpat să conștientizeze presupusul comportamentul antisocial grav cât și acela al asigurării bunei desfășurări a judecății și pentru a-l împiedica să comită alte infracțiuni, ca și pentru buna desfășurare a procesului penal.
Având în vedere ansamblul motivelor anterior expuse, instanța constată că din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale (expus anterior), rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit-conform acuzării-infracțiunile grave în concurs reținute în sarcina acestuia și totodată la acest moment procesual luarea față de inculpat a măsurii preventive a controlului judiciar, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, o măsură preventivă mai blândă nu oferă garanții procesuale suficiente față de circumstanțele reale în care se reține că ar fi acționat inculpatul, alte măsuri preventive mai blânde fiind inoportune în acest moment în care judecata este la început, aceste din urmă măsuri preventivă mai ușoare nu sunt suficiente pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin. 1 C. proc. pen. motiv pentru care va fi respinsă cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, ca nefondată.
Circumstanțele personale favorabile inculpaților(expuse de apărare, așa cum au fost consemnate în practicaua prezentei încheieri), deși rămân valabile, nu reprezintă argumente pe care instanța să le considere prioritare față de interesul general al societății în ceea ce privește necesitatea păstrării inculpatului în stare de arest preventiv cu caracter limitat strict justificat la interesele anchetei penale în curs, raportat la gravitatea acuzațiilor formulate față de cei doi inculpați.
La momentul analizării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive trebuie îndeplinite condițiile legale necesare luării și menținerii acestei păsuri preventive, condiții legale care sunt incidente, așa cum s-a expus pe larg anterior.
Și sub aspectul duratei măsurii arestării preventive, măsura fiind dispusă la data de prin încheierea Tribunalului C. nr.98 din 25.07.2014 - de aproape 3 luni - aceasta se încadrează în noțiunea de termen rezonabil și justificat de interesele anchetei penale în curs, de stadiul în care se află cauza-în faza de început a judecății, primul termen de judecată fiind acordat la data de 05.11.2014-cu precădere de existența indiciilor necesare și suficiente, materializate în mijloacele de probă ce au fost avute în vedere la luarea și la menținerea măsurii arestării preventive, expuse anterior, care impun și justifică încă privarea de libertate a inculpatului.
Având în vedere aceste motive, instanța urmează ca, în baza art.362 C.p.p, cu aplicarea art.208 al. 2 C. proc. pen. rap. la art.207 alin.4 C. proc. pen. să constate legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului V. F. Ș., măsură pe care o va menține.
Va fi respinge cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, formulată de apărătorul inculpatului, ca nefondată.
Măsurile dispuse se vor comunica administrației locului de deținere.”
Împotriva acestei încheieri a formulat contestația inculpatul V. F. Ș., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele expuse în partea introductivă a prezentei încheieri.
La Curtea de Apel Constanta cauza a fost înregistrată sub numărul_ .
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, prin prisma criticilor invocate de către contestatorul-inculpat V. F. cât și din oficiu, Curtea constată că se impune respingerea ca nefondată a contestației formulate .
Curtea observă că prin rechizitoriul cu nr. 569/P/2014 din data de 18 august 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție C. – D.- Serviciul teritorial C. inculpatul V. F. Ș. a fost trimis în judecată împreună cu alți coinculpați, reținându-se săvârșirea de către acesta a 4 infracțiuni concurente,respectiv: trafic de droguri de risc-3 infracțiuni, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și punere la dispoziție cu știință a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ,prev. de art.5 din Legeanr.143/2000,constând în aceea că la data de 13.06.2014,prin intermediul numitei P. S. G. a pus în vânzare cantitatea de 0,9 grame cannabis contra sumei de 60 lei,pe care aceasta i-a vândut-o colaboratorului sub acoperire G. Gigel; la data de 20.06.2014 a vândut aceluiași colaborator cantitatea de 0,8 grame cannabis contra sumei de 60 lei;a deținut fără drept cantitatea de 89,1 grame cannabis spre a o vinde,respectiva cantitate fiind găsită în imobilul unde locuia fără forme legale inculpatul; a pus la dispoziție imobilul din mun .C.,.,. mai multor persoane pentru a consuma droguri.
Față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive prin încheierea de ședință nr.98 din data de 25.07.2014 a Tribunalului C. pe o durată de 30 de zile, măsura preventivă fiind menținută ulterior, în procedura Camerei Preliminare. Ca și temei al arestării preventive a fost reținută incidența art. 223 alin.2 din Codul de procedură penală.
Examinarea probatoriilor administrate până în prezent în cauză reliefează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, fiind de netăgăduit existența unor fapte sau informații în măsură să convingă un observator obiectiv și neutru că persoana în cauză a putut comite infracțiunile pentru care este trimis în judecată.
Se remarcă faptul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, dintre cele arătate de legiuitor în art. 223 alin.2 din CPP, a căror gravitate e subliniată de limitele de pedeapsă, de modul și mijloacele de săvârșire, urmarea gravă produsă sau care s-ar fi putut produce (punerea în pericol a sănătății publice) de atingerea adusă valorilor sociale pretins lezate, ce ocrotesc sănătatea fizică și psihică a persoanei, de recrudescența acestui gen de infracțiuni în ultima perioadă,mai ales în rândul populației de vârstă tânără.
Menținerea măsurii arestării preventive este necesară în continuare pentru protejarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, având în vedere reacția publică, evident negativă, în situația în care o persoană cercetată pentru infracțiuni având gravitatea celor ce ar fi fost comise de inculpat ar fi lăsată în libertate,după un interval de timp nu foarte îndelungat de la momentul arestării sale preventive. În această situație premisă, nu s-ar atinge nici scopul preventiv al măsurii, reglementat în art. 202 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Opinăm că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor care respectă legea și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a autorităților statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze săvârșirea infracțiunilor contra sănătății fizice și psihice a persoanei.
Curtea subliniază subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat, fiind necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea sa, acela de prevenție, dar și de asigurare a bunei desfășurări a procesului penal, în continuare .
Referitor la jurisprudența în materie a C.E.D.O, în accepțiunea acesteia, pentru ca o ingerință să fie proporțională cu scopul urmărit trebuie apreciate natura și gravitatea sancțiunii aplicate, contextul producerii faptei, precum și interesul public vizat, evaluarea acestora conducând în opinia Curții la concluzia proporționalității măsurii arestării preventive cu gravitatea acuzației penale aduse inculpatului.
Nu se poare reține estomparea în rândul opiniei publice a rezonanței sociale negative a comiterii faptei, în condițiile scurgerii unui interval de aproximativ 3 luni de la luarea măsurii arestării preventive și nici depășirea duratei unui termen rezonabil al arestării preventive, în situația în care, miza procesului penal ,reflectată de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele de care este acuzat inculpatul reprezintă în opinia C.E.D.O. argumentul cel mai puternic al aprecierii duratei arestului preventiv.
În acest moment procesual cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară cum ar fi cea a arestului la domiciliu ori cea a controlului judiciar nu se impune a fi admisă, nefiind satisfăcute exigențele legiuitorului reglementate în art.242 alin.2 din Codul de procedură penală.
Apreciind asupra situației particulare a inculpatului, precum și asupra gravității faptelor de care este acuzat acesta, dar și conduitei procesuale, adoptate de inculpat: aceea de înțelege să nu declare referitor la faptele ce i se impută, în ciuda circumstanțelor personale favorabile ale acestuia, considerăm că se impune respingerea cererii formulate de apărare, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, în condițiile în care această măsură nu poate fi considerată suficientă pentru continuarea procesului penal în bune condiții și nici în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Inculpatul nu prezintă suficiente garanții că o dată lăsat în libertate, după o perioadă relativ redusă de detenție preventivă nu va reitera comportamentul infracțional manifestat anterior.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală în referire la art. 206 alin.1 din Codul de procedură penală se va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul –inculpat V. F. Ș. împotriva încheierii de ședință nr.186 din data de 10.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală contestatorul –inculpat va suporta plata sumei de 200 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza dispozițiilor art. 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală în referire la art.206 al. 1 din Codul de procedură penală, respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul – inculpat V. F. Ș. - fiul lui F. și G., născut la 23.04.1980, împotriva încheierii de ședință din data de 08.10.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.
În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 200 de lei vor fi suportate de contestatorul – inculpat V. F. Ș..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 13.10.2014
Președinte, Grefier,
V. B. M. I.
Jud. fond. I.L.B.
Red.jud. V.B.
2 ex./20.10.2014
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 112/2014. Curtea de Apel... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 473/2014.... → |
|---|
