Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 434/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 434/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 24506/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 434/P
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător C. J.
Grefier A. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror – V. P.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA ,privind pe intimatul inculpat N. N., fiul lui G. și Ș., născut la data de 10.08.1949, în I. G., Ialomița trimis ]n judecat[ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 2 (2 fapte) și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, rep., împotriva sentinței penale nr.1576 din data de 20.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.358 cod pr.penală se prezintă intimatul inculpat N. N., personal și asistat de apărătorul desemnat din oficiu P. C., în baza delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr.2256/_ emisă de Baroul C..
Procedură legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art. 257-263 Noul cod pr. penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează atașarea la dosar a relațiilor solicitate de la Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Serviciul Rutier.
După ce s-au adus la cunoștința inculpatului dispozițiile prevăzute de art.83 al.(2) Cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; intimatul inculpat N. N., precizează că nu dorește să dea declarație în cauză și se prevalează de dreptul la tăcere, aspecte consemnate în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Constatând că nu sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită admiterea apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria C., ce vizează aspecte privind nelegala achitarea a inculpatului N. N. sub aspectul comiterii a două infracțiuni prevăzute de art. 86 al.2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice( faptele din datele de 20.04.2010 și 09.07.2010, întrucât fapta nu este prevăzută de lege.
Susține că, potrivit adreselor nr._/01.10.2010 a IPJ C. - Serviciul Rutier, la data de 20.04.2010 inculpatul avea suspendat dreptul dea conduce întrucât la datele de 19._,22.06.2009 și 09.06.2009 a încălcat prevederile art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002, iar conducerea Serviciului Rutier a dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor. În continuare, arată că potrivit adresei nr._//10.09.2009, emisă de același serviciu, inculpatul avea dreptul de a conduce suspendat și la data de 09.07.2009, deoarece la datele de 20.04.2010, 19.11.2009,22.06.2009 și 09.06.2009 a încălcat prevederile art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, iar la data de 14.05.2009, acesta a încălcat și prevederile art. 87 alin . 1 din OUG nr. 195/2002, iar Serviciul rutiera dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor.
Relevanță are și declarația martorului L. C. M. care, prezent fiind la data de 09.07.2010, când inculpatul a fost depistat în trafic, a arătat că inculpatul a recunoscut faptul că avea dreptul dea conduce suspendat.
În ceea ce privește faptele din datele de 20.04.2009 și respectiv 09.07.2010, susține că, audiat fiind la data de 21.08.2013, inculpatul N. Neculaia precizat că mențiunile din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 14.05.2009 conține mențiuni corespunzătoare întrucât l-a citit înainte de a-l semna și, ca atare, este reală împrejurarea că i s-a comunicat faptul că, până la soluționarea cauzei ,nu mai are dreptul de a conduce, reținându-i-se totodată permisul de conducere și cartea de identitate.
Mai mult decât atât, inculpatul a menționat că a mai condus și în alte două rânduri pe drumurile publice, deși cunoștea că are dreptul de a conduce suspendat, motivând că, datorită unor probleme, a fost nevoit să comită aceste fapte. A mai arătat inculpatul că, din anul 2009, nu s-a mai interesat de ceea ce s-a întâmplat cu permisul de conducere întrucât nu a mai condus și că a mai fost depistat conducând și ulterior anului 2009, însă nu autoturismul personal.
De asemenea, inculpatul a mai precizat că, ulterior depistării sale din anul 2009 a primit la domiciliu o înștiințare în care se menționa că nu mai are dreptul de a conduce.
În concluzie, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria C., desființarea în parte a hotărârii atacate și condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni prevăzute de art. 86 alin 2 din OUG nr. 195/2002, urmând a se face aplicarea art. 33, 34 cod penal vechi privind concursul de infracțiuni,astfel încât pedeapsa rezultantă să fie una proporțională cu gradul de pericol social, iar ca modalitate de executare solicită aplicarea disp. art. 81 cod penal vechi.
Având cuvântul pentru intimatul inculpat N. N., avocat P. C. solicită respingerea ca nefondat apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică. Consideră că instanța de fond a analizat atât circumstanțele reale ale acuzei cât și pe cele personale ale inculpatului și a dispus achitarea acestuia pentru cele două fapte prevăzute de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
În sensul celor solicitate, urmează a se ține seama că inculpatul este o persoană în vârstă, pensionar. Susține că termenul de încercare stabilit de instanța de fond este în măsură să-l facă pe inculpat să conștientizeze gravitatea faptelor sale și să-l determine să nu mai conducă sub influența băuturilor alcoolice.
În ultimul cuvânt, intimatul – inculpat N. N. este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său dar și cu cele ale reprezentantului Ministerului Public. Își ia angajamentul ca nicicând să nu mai pune mâna pe volan, iar într-un caz fortuit să apeleze la ajutorul copiilor sau al nepoților care la rândul lor au mașini .
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1576/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
,,Conf. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b C.proc.pen. achită inculpatul N. N. sub aspectul săvârșirii a 2 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, fapta nefiind prevăzută de legea penală (faptele din data de 20.04.2010 și 09.07.2010).
În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen., condamnă inculpatul: N. N. – fiul lui G. și Ș., născut la data de 10.08.1949, în I. G., Ialomița, cetățean român, studii 7 clase și 3 ani școala profesională, rezervist, căsătorit, fără copii minori, pensionar, fără antecedente penale, C.N.P._, cu domiciliul în Techirghiol, ., jud. C., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 C.pen. suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii aplicată prin prezenta inculpatului, pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani, care se socotește de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, conf. art. 82 alin. 3 C.pen.
Conf. art. 359 C.proc.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate.
În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a – II a și lit. b C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
Conf. art. 71 alin. 5 C.pen. suspendă executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către avocat T. Ș. M. (conform delegației nr. 5410/18.09.2013).
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.12.2013”.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 10.09.2013, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, rechizitoriul nr. 919/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 2 (2 fapte) și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, rep.
S-a reținut în sarcina inculpatului N. N. că, la data de 14.05.2009, a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe . Techirghiol, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,6 ‰ g – 1,40 ‰ g alcool pur în sânge, că, la data de 20.04.2010, a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_, pe D.N. 39 din loc. Agigea, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat, respectiv că, la data de 09.07.2010, a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe D.C. 2 A, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat.
În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesele verbal de depistare din data de 14.05.2009, 20.04.2010 și din 09.07.2010; buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1100 – 1101/18.05.2009; buletinul de examinare clinică; declarațiile martorilor Joie C. M., V. G., D. V. D. D. și L. C. M.; adresa nr._/01.10.2010; adresa nr._/10.09.2010; precum și declarațiile inculpatului.
În cadrul cercetării judecătorești, a fost obținut cazierul judiciar al inculpatului, au fost depuse înscrisuri în circumstanțiere și a fost obținut consimțământul expres al inculpatului cu privire la aplicarea procedurii speciale, prev. de art. 320¹ C.proc.pen.
La data de 14.05.2009, orele 23:30, organele de poliție au oprit pentru control condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, condus pe . Techirghiol de către inculpatul N. N..
Întrucât învinuitul emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În aceste condiții, inculpatul N. N. a fost condus la S.O.T.R.M. Eforie Sud unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge, rezultând o îmbibație alcoolică de 1,60 ‰ g – prima probă, 1,40 ‰ g – a doua probă, conform buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1100 – 1101/18.05.2009.
Fiind audiat, N. N. a declarat că, în ziua de 14.05.2009, a fost la un parastas, unde a consumat băuturi alcoolice, respectiv 250 g țuică și două pahare cu vin. După ce a consumat respectivele băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Dacia cu număr de înmatriculare_ . Inculpatul a mai arătat că a fost oprit de către organele de poliție care l-au testat cu aparatul etilotest și apoi a fost condus la S.O.T.R.M. Eforie Sud, unde i-au fost recoltate două probe de sânge.
Fiind audiat, martorul JOIE C. M. a declarat faptul că, în data de 14.05.2009, a fost prezent în momentul în care N. N. a fost depistat de către organele de poliție conducând autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, a fost testat cu aparatul Drager ce a indicat valoarea de 0,58 mg/1 alcool pur în aerul expirat, după care a fost transportat la S.O.T.R.M. Eforie Sud în vederea recoltării probelor biologice de sânge.
La data de 20.04.2010, organele de poliție au oprit pentru control autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, condus D.N. 39 din loc. Agigea de către inculpatul N. N..
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că acesta avea exercitarea dreptului de a conduce suspendat.
Potrivit adresei nr._/01.10.2010 a I.P.J. C. – Serviciul Rutier, la data de 20.04.2010, N. N. avea suspendat dreptul de a conduce deoarece, la datele de 19.11.2009, 22.06.2009 și 09.06.2009, a încălcat prevederile art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, iar conducerea Serviciului Rutier a dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor.
Fiind audiați, martorii V. G., proprietarul autoturismului marca Dacia cu număr de înmatriculare_, și D. V. au declarat faptul că, în data de 20.04.2010, N. N. a fost depistat de către organele de poliție conducând autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, ocazie cu care au aflat că acesta avea dreptul de a conduce suspendat.
La data de 09.07.2010, organele de poliție au oprit pentru control autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, condus pe D.C. 2 A de către inculpatul N. N..
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta avea exercitarea dreptului de a conduce suspendat.
Potrivit adresei nr._/10.09.2010 a I.P.J. C. – Serviciul Rutier, la data de 09.07.2010, N. N. avea suspendat dreptul de a conduce deoarece la: datele de 20.04.2010, 19.11.2009, 22.06.2009 și 09.06.2009, a încălcat prevederile art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002; la data de 14.05.2009, a încălcat prevederile art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 192/2002, iar conducerea Serviciului Rutier a dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor.
Fiind audiat, martorul D. D., proprietarul auto marca Dacia cu număr de înmatriculare_, a declarat faptul că, în ziua de 09.07.2010, întrucât N. N. i-a comunicat că și-a rezolvat probleme cu permisul de conducere l-a rugat să îi conducă auto sus-menționat până în Eforie Nord, întrucât avea nevoie de reparații.
Martorul a mai arătat că, în timp ce N. N. conducea autoturismul pe D.C. 2 A, au fost opriți de către un echipaj de poliție ocazie cu care a aflat că acesta are permisul suspendat.
Martorul L. C. M. a declarat că, în data de 09.07.2010, a fost prezent în momentul în care N. N. a fost depistat conducând autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, ocazie cu care s-a constatat faptul că acesta avea dreptul de a conduce suspendat.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, instanța de fond a pronunțat o soluție de achitare, pe temeiul neprevederii respectivei fapte de legea penală, pentru că, conform adresei nr._/01.10.2010 și nr._/10.09.2010 a I.P.J. C. – Serviciul Poliției Rutiere, instanța a constatat că, începând cu data de 20.04.2010, inculpatul avea permisul de conducere reținut fără drept de circulație, conf. art. 97 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Instanța a precizat că, pentru a deveni efectivă măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce, trebuia îndeplinită procedura administrativă prev. de art. 96 din ordonanța menționată. Astfel, suspendarea se dispune de către șeful poliției rutiere a jud. C., iar dispoziția se notifică persoanei în cauză. Numai în baza dispoziției șefului poliției rutiere curge termenul legal de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.
Faptul că în relațiile furnizate instanței de I.P.J C. – Serviciul Poliției Rutiere s-a eludat precizarea acestor elemente, constituie un indiciu că procedura administrativă nu a fost îndeplinită.
Împrejurarea că permisul de conducere a fost reținut, fără drept de circulație, în vederea suspendării (conform procedurii administrative menționate), fără, însă, ca suspendarea să devină efectivă, nu îl plasează pe inculpat în sfera ilicitului penal.
Dimpotrivă, o atare faptă pentru săvârșirea căreia permisul de conducere a fost reținut, fără drept de circulație, în vederea suspendării, nu este prevăzută de legea penală și nu poate fundamenta antrenarea răspunderii penale a inculpatului N. N..
În consecință, conf. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. b C.proc.pen. a achitat inculpatul N. N. sub aspectul săvârșirii a 2 infracțiuni prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, fapta nefiind prevăzută de legea penală (faptele din data de 20.04.2010 și 09.07.2010).
De menționat că inculpatul a recunoscut, cu sinceritate, săvârșirea faptei prev. de art. 87 alin. 1 din ordonanța menționată în modalitatea expusă anterior, împrejurare care se coroborează, în sensul art. 69 C.proc.pen. cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, detaliate conform celor ce preced.
La stabilirea și aplicarea pedepsei, a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen.: dispozițiile părții generale a Codului penal, referitoare la infracțiunea în formă consumată, limitele de pedeapsă – închisoare de la 1 an la 5 ani, reduse cu o treime, potrivit art. 320¹ C.proc.pen., rezultând noi limite de la 8 luni la 3 ani și 4 luni, de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, rezultând din modul de săvârșire, la o oră la care valorile de trafic erau ridicate, pe drumuri publice principale, după consumarea unei cantități de băuturi alcoolice, exprimată în gradul de alcoolemie, creându-se, astfel, o stare de pericol pentru siguranța traficului rutier și a participanților la trafic.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat, în ultima perioadă de timp, are o frecvență foarte mare, îngrijorătoare și se impune aplicare unei pedepse pentru conștientizarea inculpatului, cât și a altor conducători auto care, prin nerespectarea normelor de bază privind siguranța circulației pe drumurile publice, pun în pericol grav integritatea corporală / viața celorlalți participanți la trafic.
În consecință, raportat și la circumstanțele personale, pozitive, ale inculpatului (cu domiciliu stabil, fără antecedente penale, studii medii, pensionar), instanța a apreciat ca scopul preventiv – educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre valori medii prevăzute de lege.
De asemenea, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C.pen., instanța a apreciat că reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc și fără privare de libertate, dând posibilitatea inculpatului să reflecteze asupra propriului comportament, raportat la relațiile sociale pe care a înțeles să le încalce prin săvârșirea infracțiunii.
În consecință, în baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen., a condamnat inculpatul: N. N., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 C.pen. a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicată prin prezenta inculpatului, pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani, care se socotește de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, conf. art. 82 alin. 3 C.pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria C., care în esență a criticat soluția instanței de fond privind nelegala achitarea a inculpatului N. N. sub aspectul comiterii a două infracțiuni prevăzute de art. 86 al.2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice( faptele din datele de 20.04.2010 și 09.07.2010, întrucât fapta nu este prevăzută de lege și, potrivit adreselor nr._/01.10.2010 a IPJ C. - Serviciul Rutier, la data de 20.04.2010 inculpatul avea suspendat dreptul dea conduce întrucât la datele de 19._,22.06.2009 și 09.06.2009 a încălcat prevederile art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002, iar conducerea Serviciului Rutier a dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor și condamnarea inculpatului pentru cele două infracțiuni prevăzute de art. 86 alin 2 din OUG nr. 195/2002, urmând a se face aplicarea art. 33, 34 cod penal vechi privind concursul de infracțiuni.
Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel invocate și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat în prezenta cauză este fondat.
Prin rechizitoriul nr. 919/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 2 (2 fapte) și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, rep. pentru că, la data de 14.05.2009, a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe . Techirghiol, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,6 ‰ g – 1,40 ‰ g alcool pur în sânge, că, la data de 20.04.2010, a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_, pe D.N. 39 din loc. Agigea, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat, respectiv că, la data de 09.07.2010, a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe D.C. 2 A, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat.
Vinovăția inculpatului intimat, se probează cu:
procesele verbal de depistare din data de 14.05.2009, 20.04.2010 și din 09.07.2010;
buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1100 – 1101/18.05.2009;
buletinul de examinare clinică;
declarațiile martorilor Joie C. M., V. G., D. V. D. D. și L. C. M.;
adresa nr._/01.10.2010 a IPJ C., Serviciul Rutier ;
adresa nr._/10.09.2010 a IPJ C., Serviciul Rutier ;
precum și declarațiile și recunoașterile inculpatului.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de parchet, judecătorul fondului a reținut că pentru a deveni efectivă măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce, trebuia îndeplinită procedura administrativă de comunicare de către șeful poliției rutiere a jud. C., iar dispoziția se notifică persoanei în cauză și numai în baza dispoziției șefului poliției rutiere curge termenul legal de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.
Curtea precizează că dispozițiile legale invocate de instanța de fond respectiv:
Conf. art.86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002:
,,Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana al cărei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau permisul i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda”.
Conf. art.96 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002:,,In cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune de catre seful politiei rutiere din judetul sau municipiul Bucuresti care il are in evidenta pe titularul permisului de conducere,, iar conf. art.97 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002”
Perioada in care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se considera suspendare, conform dispozițiilor art. 96 alin. (2) lit. b), se referă la sancțiunile contravenționale complementare care au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege iar în cazurile prevăzute in ordonanța de urgenta, polițistul rutier dispune masuri tehnico-administrative, stabilite de regulamente .
Este evident în prezenta cauză, că intimatul inculpat N. N., cunoștea că avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule deoarece la datele de 19._, 22.06.2009 și 09.06.2009 a încălcat prevederile art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002, iar conducerea Serviciului Rutier a dispus suspendarea dreptului de a conduce până la soluționarea dosarelor.
Conform adresei nr._//10.09.2009, a IPJ C. inculpatul avea dreptul de a conduce suspendat și la data de 09.07.2009, deoarece la datele de 20.04.2010, 19.11.2009,22.06.2009 și 09.06.2009 a încălcat prevederile art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, iar la data de 14.05.2009, acesta a încălcat și prevederile art. 87 alin . 1 din OUG nr. 195/2002, iar Serviciul rutier a dispus suspendarea până la soluționarea dosarelor.
Din declarația martorului L. C. M., martor asistent la data de 09.07.2010, când inculpatul a fost depistat în trafic, rezultă că inculpatul a recunoscut că știa că avea dreptul de a conduce suspendat, în condițiile în care din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 14.05.2009 pe care l-a citit înainte de a-l semna, a rezultat împrejurarea că i s-a comunicat că, până la soluționarea cauzei, nu mai are dreptul de a conduce, reținându-i-se totodată permisul de conducere și cartea de identitate.
Din adresa nr. 152 524 a IPJ C. - Serviciul Rutier, din 23.05. 2014 și actele adiacente, rezultă cu certitudine că în conformitate cu prev. art. 193 alin.4 din H.G.nr.1391/2006 prin care s-a aprobat Regulamentul de aplicare a O.U.G.195/2002 s-a adus la cunoștință intimatului inculpat faptul că nu are dreptul de a conduce un autovehicul până la soluționarea dosarului penal.
În consecință față de cele menționate Curtea, va dispune condamnarea intimatul inculpat N. N., pentru comiterea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, pentru că la data de 20.04.2010, a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_, pe D.N. 39 din loc. Agigea, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat, respectiv că, la data de 09.07.2010, a condus autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe D.C. 2 A, având exercitarea dreptului de a conduce suspendat.
În cadrul procesului de individualizare, trebuie avute în vedere toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor ce vizează strict persoana acestuia.
Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Din perspectiva modului de rezolvare a acțiunii penale, Curtea reține că potrivit art.5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În situația de față, infracțiunea prevăzută de art.86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 fiind pedepsită, potrivit art.335 alin.2 din Noul Cod penal, cu închisoare de la unu la 5 ani are același regim sancționator.
Prin urmare, în privința acestei infracțiuni, limitele pedepsei cu închisoarea au rămas nemodificate, iar sancțiunea efectiv aplicată corespunde limitelor prevăzute de legea nouă.
Din perspectiva regimului sancționator al concursului de infracțiuni, Curtea reține că reglementarea anterioară este mai favorabilă inculpatului, deoarece, potrivit art.10 din Legea nr.187/2012, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi doar atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile, reduse cu o treime conform art.320 1 cod procedură penală..
În mod excepțional, aceste dispoziții speciale consacrate prin Legea nr.187/2012 pot suferi o atenuare numai în cazul în care, raportat la situația concretă de fapt, noile dispoziții din materia pluralității de infracțiuni consacrate în legea nouă ar fi mai favorabile inculpatului, situație în care ele ar deveni aplicabile, în virtutea principiului general consacrat de art.5 din Codul penal.
În cauza de față însă, este evident că datorită concursului de infracțiuni tratamentul sancționator mai favorabil este cel prevăzut de legea veche, sistemul actual, prin dispozițiile art. 39 lit. b Cod penal, consacrând obligativitatea unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, care se adaugă la pedeapsa cea mai grea.
Curtea observă că perseverența inculpatului intimat în comiterea de contravenții rutiere în perioada 19.11._11 a fost depistat de 6 ori conducând fără permis și sub influența băuturilor alcoolice și împrejurările comiterii fapte lor nu pledează pentru aplicarea unei pedepse orientate spre minimum prev. de lege și nici pentru schimbarea modalității de executare a pedepsei .
În situația dedusă judecății, pericolul social al faptelor este ridicat, inculpatul conducând în mod repetat, o perioadă lungă de timp, cu permisul de conducere suspendat, un autoturism pe drumul publice principale, după consumarea unei cantități de băuturi alcoolice, exprimată în gradul de alcoolemie, fiind, o stare de pericol pentru siguranța traficului rutier și a participanților la trafic.
Pentru aceste considerente Curtea va aplica intimatului inculpat câte o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 86 alin. 2 din OUG NR.95/2002, rep. cu aplicarea art.5 cod penal, și cu aplicarea art. art.320 1 cod procedură penală și va menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului N. N., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.pen anterior și art. 5 C. penal.
Din perspectiva justei rezolvări a acțiunii penale și modului de aplicare a dispozițiilor art.12 din Legea nr.187/2012, Curtea observă și faptul că, în contextul regimului sancționator al pluralității de infracțiuni, mai favorabil potrivit legii vechi, înlăturarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi nu se impune, o astfel de interdicție legală însoțind o pedeapsă rezultantă mai blândă, cu excluderea acelor consecințe mai grave la adresa condamnatului, ce ar fi putut interveni în baza dispozițiilor art. 39 din Codul penal actual.
Pentru considerentele expuse, Curtea,
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. va admite apelul declarat de către
Parchetul de pe lângă Judecătoria C..
Va desființa în parte, sentința penală nr. 1576/20.12.2013, a Judecătoriei C. și rejudecând:
În baza art. 86 alin.2 din O.U.G.195/2002 rep. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.7 C.proc.pen. anterior și art. 5 C.penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are suspendat dreptul de a conduce, va condamna pe inculpatul N. N., la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În baza art. 86 alin.2 din O.U.G.195/2002 rep. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.pen. anterior și art. 5 C. penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are suspendat dreptul de a conduce, va condamna pe inculpatul N. N., la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
Va menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplică inculpatului N. N., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.pen anterior și art. 5 C. penal.
În baza ar. 33 lit. a 34 lit. b C.pen. anterior și art. 5 C.penal va contopi pedepsele de 8 luni închisoare, 8 luni închisoare și 2 ani închisoare aplicată prin s.p. nr.1576/20.12.2013 a Judecătoriei C. și aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Va menține modalitatea de executare a pedepsei aplicate, prev. de art. 81 C.pen. pe durata termenului de încercare de 4 ani care se socotește de la rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 82 alin 3 C. penal anterior.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate dacă nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 272 alin 1 C.proc.penală onorariul avocat oficiu - av. P. C., în cuantum de 200 de lei se va avansa din fondurile MJ în favoarea Baroului C..
În baza art. 275 alin 3 C.proc.pen cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. admite apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C..
Desființează în parte, sentința penală nr. 1576/20.12.2013, a Judecătoriei C. și rejudecând:
În baza art. 86 alin.2 din O.U.G.195/2002 rep. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.7 C.proc.pen. anterior și art. 5 C.penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are suspendat dreptul de a conduce, condamnă pe inculpatul N. N., la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În baza art. 86 alin.2 din O.U.G.195/2002 rep. cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.pen. anterior și art. 5 C. penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are suspendat dreptul de a conduce, condamnă pe inculpatul N. N., la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
Menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplică inculpatului N. N., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea 320 ind. 1 alin. 7 C.proc.pen anterior și art. 5 C. penal.
În baza ar. 33 lit. a 34 lit. b C.pen. anterior și art. 5 C.penal contopește pedepsele de 8 luni închisoare, 8 luni închisoare și 2 ani închisoare aplicată prin s.p. nr.1576/20.12.2013 a Judecătoriei C. și aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Menține modalitatea de executare a pedepsei aplicate, prev. de art. 81 C.pen. pe durata termenului de încercare de 4 ani care se socotește de la rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 82 alin 3 C. penal anterior.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate dacă nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 272 alin 1 C.proc.penală onorariul avocat oficiu - av. P. C., în cuantum de 200 de lei se avansează din fondurile MJ în favoarea Baroului C..
În baza art. 275 alin 3 C.proc.pen cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2014.
Președinte, Judecător,
C. D. C. J.
Ptr. Grefier,
A. B.,
aflat în C.O., în conformitate cu disp. art. 406 C.p.p.,
semnează prim-grefier N. C.
Red.dec.jud.C.D.
Jud.fond. A.E.M.
2ex/10.07.2014
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 473/2014.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 611/2014.... → |
|---|
