Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 611/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 611/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-10-2014 în dosarul nr. 28123/212/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 611/P
Ședința publică de la 3 octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. C. M.
Judecător M. U.
Grefier I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror L. S.
Pe rol judecarea apelului penal declarat de P. de pe lângă Tribunalul C. și de inculpatul C. S. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, având ca obiect vătămare corporală și violare de domiciliu (art. 181, art. 192 cod penal).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 3.10.2014, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra apelului de faă,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentina penală nr. 373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:
În baza art. 386 C. proc. pen. rap. la art. 5 C. pen.
Schimba incadrarea juridica a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului C. S. din infracțiunile de: violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 16.00) în infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 C. pen. (fapta de la ora 16.00) ; violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 20.00) în infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (fapta de la ora 20.00); vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968 în infracțiunea de lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. (persoană vătămată E. G.); vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968 în infracțiunea de lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (persoană vătămată L. D.) ;
În baza art. 396 alin. 5 C. proc. pen. rap. la art. 16 al. 1 lit. b C. proc. pen. achită inculpatul C. S. pentru săvârșirea infracțiunilor de: violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 16.00) și lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 (persoană vătămată E. G.);
În baza art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. și cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 condamnă inculpatul C. S. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 29.10.2006 ora 20.00).
În baza art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. și cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 condamnă același inculpat C. S. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii lovirea sau alte violențe (faptă din 29.10.2006 persoană vătămată L. D.). Cu aplicarea art. 5 C. pen.:
Constată că infracțiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul C. S. a fost condamnat prin sentința penală nr. 485/2012 la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare; sentința penală nr. 647/2012 la 2 ani închisoare (modalitate de executare suspendare sub supraveghere); sentința penală nr. 622/2012 la 3 ani închisoare și sentința penale nr. 1287/2012 ale Judecătoriei C. la pedeapsa rezultantă de 8 ani (contopite prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C.).
În baza art. 34 C. pen. de la 1968 descontopește: pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani stabilită prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C., în pedepsele componente și repune în individualitatea lor pedepsele stabilite prin sentințele penale, mai sus menționată, respectiv: 7 ani, 3 ani, 2 ani și 2 ani (s.p. 485/2012); 2 ani (s.p. 647/2012); 3 ani (s.p. 622/2012); 3 ani (s.p. 1287/2012) și sporul de 1 an (aplicat prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C.).
Menține dispoziția privind anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani aplicată prin sentința penală nr. 647/2012, efectuată conform art. 86 ind. 5 C. pen. de la 1968.
În baza art. 36 alin. 1 și 2, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C. pen. de la 1968 contopește pedepsele de mai sus de: 7 ani, 3 ani, 2 ani, 2 ani, 2 ani, 3 ani, 3 ani cu pedepsele stabilite prin prezenta de 6 luni și 1 an, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1 an de mai sus, rezultând pedeapsa de 8 ani pe care o sporește cu 1 (unu) an, în final inculpatul C. S. va executa pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare.
În baza art. 36 alin. 3 C. pen. de la 1968 deduce din pedeapsa aplicată inculpatului de 9 (nouă) ani, perioada executată de la 08.02.2012 la zi
Pedeapsa se execută în regim privativ de libertate.
Constată că inculpatul este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.
Anulează mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 1287/2012 a Judecătoriei C., pe numele inculpatului C. S. și dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri pe numele inculpatului.
Ia act că persoana vătămată E. G. nu s-a constituit parte civilă.
Respinge acțiunea civilă formulată de persoana vătămată L. D., ca neîntemeiată.”
Pentru a pronuna această sentină, instana de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reinut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul C. la data de 27.09.2013, în dosarul nr. 507/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. S. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: două infracțiunii prev. de art. 181 al. 1 C. pen; două infracțiuni prevăzute 192 al. 2 C. pen.,
S-a reținut în esență, prin actul de sesizare a instanței că, inculpatul, la data de 29.1o.2oo6, în două rânduri, la ora 19,3o și la ora 2o,oo, a intrat fără drept în curtea locuinței părții vătămate L. D. și la 29.1o.2oo6, ora 19,3o a agresionat-o pe partea vătămată E. G., iar la ora 2o,oo pe partea vătămată L. D..
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații părți vătămate L. D., E. G.; rapoarte de constatare medico-legală și de expertiză medico-legală privind părțile vătămate E. G. Și L. D. ; declarații martori L. V., S. C., M. D., C. C.; declarații învinuit.
In cursul judecatii incuplatul s-a prevalat de dispozițiile art. 70 alin. 2 C. proc. pen. în sensul că s-a prevalat de dreptul de a nu da nicio declarație, după ce anterior acestuia moment procesual i-a fost respinsă cererea privind judecarea cauzei conform procedurii simplificate prevăzute de art. 320 ind. 1 C. proc. pen. de la 1968, în cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii L. V., și întrucât, nu au fost contestate probele administrate în faza de urmărire penală s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 7 C. proc. pen. în sensul că, probele necontestate nu au fost readministrate în faza de urmărire penală.
La data de o9.11.2oo6 persoana vătămată L. D. a reclamat pe numiii C. S. și C. C. pentru faptul că i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele și cu o furcă, ce au necesitat internarea sa în S. C. Județean C. până la data de o3.11.2oo6, precizând că se constituie parte civilă în proces cu suma de 10.000 euro.
Din materialul probator de la dosarul cauzei, rezultă că la data de 29.1o.2oo6 persoana vătămată L. D. fiind locuitor al comunei S. și vecin cu martorul M. D., a fost invitat atât el, cât și inculpatul C. S. să ajute la curățatul culturii de vie în schimbul unei sume de bani, la vecinul lor, respectiv martorul M. D..
În jurul orei 13.oo, atât persoana vătămată L. D., cât și inculpatul, fiind invitați la masa de prânz și oferindu-li-se să consume vin, persoana vătămată și inculpatul pe baza unor glume ce au avut loc între ei, au creat o stare conflictuală, ceea ce l-a determinat pe proprietarul M. D. să-i roage pe cei doi, să plece de la domiciliul său, întrucât acesta nu-și dorește ca ei să se bată.
Pe acest fond de lucruri, atât persoana vătămată cât și inculpatul au părăsit curtea martorului M. D., dar în jurul orei 16,oo C. S., a intrat în curtea persoanei vătămate L. D. și cu toate că i s-a solicitat să părăsească domiciliul, acesta a refuzat, împrejurare în care persoana vătămată fiind vizitată de fratele și unchiul său, a plecat în oraș Năvodari de unde a revenit în jurul orei 2o,oo.
Cu această ocazie a constatat că inculpatul C. S. încă se mai afla în curtea locuinței sale și pentru că a refuzat să părăsească locuința, acesta s-a deplasat la postul local de poliție, pentru a solicita intervenția lucrătorilor de poliție.
De precizat faptul că persoana vătămată L. D. s-a deplasat la postul de poliție însoțit de fratele său L. V., iar unchiul acestora respectiv, persoana vătămată E. G. a rămas să-i aștepte în curtea locuinței.
În continuare, inculpatul C. S. a intrat în discuții contradictorii cu persoana vătămată E. G. și pe fondul consumului de băuturi alcoolice acesta l-ar fi agresionat pe E. G., lovindu-l în zona capului cu o sacoșă cu sticle, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe întreg corpul, cauzându-i leziuni traumatice, conform Raportului de constatare medico-legală nr. 555 LR din o9.11.2oo6, ce au necesitat 25 zile de îngrijiri medicale.
În aceste condiții, L. D. și L. V. au sesizat Ambulanta și lucrătorii de politie care au luat măsuri de transportare a victimei E. G. la spital.
Persoana vătămată L. D. revenind în scurt timp la domiciliul său, a constatat cum inculpatul C. S. însoțit de fiul său C. C. au venit la domiciliul său, fără drept și în timp ce persoana vătămată se afla în curtea locuinței, aceștia au atacat-o cu pumnii și picioarele ba, mai mult, C. S. a lovit-o cu o furcă cu coadă scurtă, de mai multe ori, ceea ce a făcut să aducă persoana vătămată în stare de inconștiență și să fie udată de mai multe ori cu apă, . celor doi fiind întreruptă de intervenția agenților de poliție comunali.
Din raportul agentului de poliție C. C. din cadrul Postului de Poliție S., rezultă că acesta la 29.1o.2oo6, în jurul orei 19,3o a fost sesizat verbal de martorul S. Cistian despre faptul că incualptul C. S. o bate pe persoana vătămată L. D. în curtea locuinței celui din urmă, cu o furcă și deplasându-se la fața locului a constatat realitatea celor declarate, motiv pentru care a intervenit, a oprit acțiunea agresivă a inculpatului C. S. și l-a deposedat de furca cu care acesta era înarmat, ce în prezent se află ca mijloc de probă la dosarul cauzei și a luat măsuri de transportarea victimei la spital.
Cu ocazia audierii sale, martorul C. C. fiul inculpatului, ce la acea dată avea 13 ani, precizează că nu își amintești să o fi agresionat pe persoana vătămată L. D., dar reține că la data de 29.1o.2oo6, în jurul orei 19,3o a fost luat de către tatăl său și împreună s-au deplasat la domiciliul persoanei vătămate L. D. ce era vecinul lor și tatăl său, fiind în stare avansată de ebrietate, a devenit exagerat de nervos în urma unor discuții avute cu L. D. în urma căreia i-a aplicat acestuia mai multe lovituri într-un mod violent, ceea ce l-a făcut să intre în panică și nu își mai amintește împrejurările agresionării victimei, dar știe că, la un moment dat, a apărut un lucrător de poliție care l-a imobilizat pe tatăl său și l-a scos din curtea locuinței persoanei vătămate L. D..
Acesta mai precizează că, în mod vag își amintește faptul că tatăl său era înarmat cu o furcă, dar nu își amintește ca tatăl său să-i fi cerut să-l lovească pe L. D. cu pumnii și picioarele.
Conform Raportului de expertiză medică-legală nr. 661/LR din 31.12.2oo7, rezultă că persoana vătămată L. D. a prezentat la 29.1o.2oo6 leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, iar în urma agresiunii sus-numitul a pierdut 2 dinți naturali: incisivi superior mediani, lipsa dinților nu reprezintă sluțire, necesitând efectuarea unei lucrări protetice fixe fizionomice. Până la protezare, lipsa dinților poate reprezenta un prejudiciu estetic temporar.
Prezintă sechele funcționale minore, după . falangă 2, deget mâna dreaptă (redoare articulația interfalangiană distală) care, însă nu reprezintă infirmitate fizică permanentă. Din datele medicale existente nu rezultă elemente obiective care să ateste că viața victimei a fost pusă în primejdie. Durata îngrijirilor medicale inițial acordată (circa 25 zile) rămâne nemodificată și include și tratamentul de specialitate stomatologic.
De precizat faptul că, la data de 28.11.2oo6 inculpatul C. S. se adresează și el cu plângere penală împotriva lui L. D., L. V., E. G., S. Cistian Și M. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 C. pen. și lovire și alte violențe prevăzută de art. 18o al. 2 C. pen., constând în aceea că, la data de 29.1o.2oo6 a fost bătut de L. D. și ceilalți care, l-au tras cu forța în curtea lui L. D. unde au continuat să-l lovească, fiind obligat să rămână pe loc.
Acesta mai precizează că, la un moment dat, a reușit să scape, a mers la domiciliul său și i-a cerut lui C. C. fiul său de 13 ani să-l însoțească până la sediul postului de poliție și în momentul în care a trecut prin dreptul locuinței lui L. D. acesta împreună cu ceilalți făptuitori l-au tras în curte, l-au lovit cu furca și l-au băgat cu forța în casa acestuia, loc unde a fost identificat de către lucrătorii de poliție.
La data de 1o.o9.2o13 C. S. declară în fata procurorului că nu mai insistă în plângerea formulată, că își retrage plângerea din motive personale și regretă stările conflictuale cu persoanele vătămate L. D. și E. G., motivând-o prin aceea că se afla în stare de ebrietate, fără a avea vreun motiv conflictual serios.
Față de făptuitorul C. C. la data comiterii faptei întrucât avea vârsta de 13 ani și că nu răspundea penal, s-a dispus față de acesta neînceperea urmăririi penale.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv: declarații părți vătămate L. D., E. G.; rapoarte de constatare medico-legală și de expertiză medico-legală privind părțile vătămate E. G. Și L. D. ; declarații martori L. V., S. C., M. D., C. C.; declarații învinuit.
Având în vedere că se reține prin rechizitoriu, în relatarea situației de fapt, că incuplatul ar fi pătruns în curtea persoanei vătămate fără drept în jurul orei 16.00 și a refuzat să părăsească, curtea imobilului la solicitarea persoanei vătămate L. D. s-a dispus achitarea inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 având în vedere că nu s-a putut stabili cu certitudine ora la care inculpatul a pătruns în curtea persoanei vătămate și refuzul acesteia de a părăsi imobilul, coroborat cu faptul că prin rechizitoriu se reține săvârșirea a două infracțiuni de violare de domiciliu una ar fi săvârșită la ora 19.30. și alta la ora 20.00, practic cu aceeași ocazie, așadar opinia instanței este că de fapt, astfel cum s-a reținut și prin expunerea situației de fapt din rechizitoriu, prima infracțiune de violare de domiciliu s-ar fi săvârșit la ora 16.00, ori dacă s-ar fi săvârșit la intervale diferite la ora 19.30 și la ora 20.00, dat fiind perioada de timp scurtă dintre cele două acțiuni de refuzul părăsirii domiciliului persoanei vătămate, nu se poate reține decât o singură infracțiune, întrucât refuzul repetat, nu poate constitui în sine săvârșirea mai multor infracțiuni de violare de domiciliu, având în vedere că infracțiunea se consumă în momentul exprimării refuzului de a părăsi domiciliul (fiind totodată o infracțiune de pericol abstract) .
În aceste condiții infracțiunea este continuă și prezența ilicită în domiciliu se prelungește în timp și se epuizează în momentul părăsirii domicililului.
În plus inculpatul, astfel cum rezultă din declarația persoanei vătămate aflată la fila 15 dosar urmărire penală, a pătruns în curtea locuinței persoanei vătămate și la insitențele acesteia inculpatul a părăsit locuința acestuia, astfel că fapta săvârșită de inculpat nu este prevăzută de legea penală.
S-a dispus achitarea inculpatului și cu privire la săvârșirea de către acesta a infracțiunii de lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. față de persoana vătămată E. G., întrucât în declarația dată de martorul L. V., aflată la fila 34 dosar urmărire penală, acesta precizează faptul că în jurul orei 20.00, l-a lăsat în curte pe unchiul său (persoana vătămată E. G.) împreună cu inculpatul, și când s-a întors cu organele de poliție a găsit persoana vătămată E. G. plină de sânge și bătută, iar aceasta din urmă i-a spus că a fost agresată de inculpat.
Ulterior acestui moment, în timp ce se afla la postul de poiție a aflat că persoana vătămată L. D. este agresată de inculpat împreună cu fiul acesteia, s-a deplasat în acest loc și a observat cum inculpatul lovea cu sticla persoana vătămată L. D..
În cauză își găsește aplicabilitatea regula in dubio pro reo ce constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat de art. 5 C. proc. pen. se regăsește în materia probațiunii.
Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția inculpatului în legătură cu fapta imputată, iar organele judiciare nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției inculpatului cu consecința achitării acestuia.
Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se înetemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete sigure, în măsura să reflecte realitatea obiectivă.
De precizat că, potrivit declarațiilor persoanei vătămate E. G., încă din jurul orei 19.30 se aflau în curtea locuinței persoanei vătămate L. D. următoarele persoane L. V., L. D., E. G. și inculpatul C. S..
La un moment dat nu au rămas în curte decât incuplatul și persoana vătămată E. G.. La momentul când au sosit organele de poliție, persoana vătămată E. G. era plină de sânge și a afirmat că a fost lovită de inculpat cu sticla în cap.
S-a constatat că declarația persoanei vătămate în sensul aplicării loviturii de către inculpat, nu este de natură în mod solitar să conducă la concluzia că inculpatul este cel care a lovit persoana vătămată, astfel că în cauză orice dubiu profită inculpatului, prezumția de nevinovăție în aprecierea instanței este că nu a fost răsturnată.
Potrivit art. 5 C. pen. alin. (1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Față de faptul că, pentru infracțiunile pentru care a fost trimis inculpatul în judecată: violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani iar conform codului penal în vigoare aceeași infracțiune este sancționată potrivit art. 224 alin. 1 cu pedeapsa de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă iar pentru infracțiunile de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968 este prevăzută pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani iar conform codului penal în vigoare art. 193 alin. 2 este prevăzută pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani alternativ cu pedeapsa amenzii, având în vedere că pentru infracțiunea de violare de domiciliu limitele de pedeapsă prevăzute de noul cod penal sunt mai reduse față de codul penal de la 1968 iar cu privire la infracțiunea de vătămare corporală deși ambele coduri prevăd aceleași limite de pedeapsă, însă codul penal în vigoare prevede alternativ pedeapsa amenzii, fiind sub acest aspect legea penală mai favorabilă, având în vedere și că între persoana vătămată nu a intervenit împăcarea, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului C. S. în infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 C. pen. (fapta de la ora 16.00) ; în infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (fapta de la ora 20.00); în infracțiunea de lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. (persoană vătămată E. G.); în infracțiunea de lovirea sau alte violențe prevazuta de art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (persoană vătămată L. D.) .
S-a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. d C. pen., anterior menționate având în vedere că inculpatul a săvârșit faptele împreună cu martorul C. C. care avea vârsta de 13 ani la data săvârșirii faptelor.
Totodată, s-a reținut recidiva postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b C. pen. de la 1968 pentru fiecare infracțiune, raportat la condamnarea de - 3 ani și 2 luni aplicată prin sentința penală 2131/2002, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 37 lit. b C. pen. de la 1968 în sensul că a executat o pedeapsă mai mare de 6 luni și a săvârșit o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an (pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată) .
Față de starea de recidivă reținută în sarcina inculpatului, conform vechiului cod penal, raportat la faptul că legea penală mai favorabilă aprecierea instanței este că legea ce cuprinde dispoziții mai favorabile unei persoane, în cazul succesiunii legilor penale în timp, și ea poate fie retroactiva fie ultraactiva.
Având în vedere că regimul sancționator prevăzut, în cazul recidivei, de codul penal de la 1968 este mai ușor – in sensul că potrivit art. 39 alin. 1, alin. 4 C. pen. de la 1968 în cazul recidivei postexecutorii se poate aplica o pedeapsă până la maximul special iar în cazul pedepsei închisorii (cazul de față) se poate adăuga un spor de până la 10 ani în cazul închisorii iar conform codului penal în vigoare art. 43 alin. 5, care stabilește un regim nou de sancționare a recidivei postexecutorii, în sensul că limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate, legea veche sub aspectul acestei institutii (recidiva) prevede un regim sancționator ce lasă la latitudinea judecătorului aprecierea dacă se impune aplicarea unei pedepse spre maximul special inclusiv adăugarea sporului de 10 ani în comparație cu legea nouă care prevede obligativitatea majorării limitelor de pedeapsă cu jumătate, fiind dispoziții imperative, automat se majorează și limitele speciale stabilite de lege, astfel că legea penală mai favorabilă, raportat la tratamentul sancționator al recidivei este codul penal de la 1968.
În drept, fapta inculpatului C. S. care :la data de 29.1o.2oo6, în jurul orei 19.3o a intrat fără drept în curtea locuinței persoanei vătămate L. D., întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 al. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen.; la data de 29.1o.2oo6, în jurul orei 2o,oo în timp ce persoana vătămată L. D. se afla în curtea locuinței, inculpatul C. S. împreună cu minorul în vârstă de 13 ani C. C. a lovit-o cu o furcă cu coadă scurtă, de mai multe ori, și conform Raportului de expertiză medică-legală nr. 661/LR din 31.12.2oo7, persoana vătămată L. D. a prezentat la 29.1o.2oo6 leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, iar în urma agresiunii sus-numitul a pierdut 2 dinți naturali incisivi superior mediani, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 25 zile, întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de lovirea sau alte violențe, prevăzută de art. 193 al. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen..
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit ( a lovit cu o furcă persoana vătămată, împreună cu fiul acestuia minor în vrâstă de 13 ani, influențându-l în săvârșirea de activități ilicite, aducându-i atingere dezvoltării psihice a acesteia, provocându-i persoanei vătămate leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un numărul de 25 zile de îngrijiri medicale și pierderea a 2 dinți naturali, prin violarea domiciliului persoanei vătămate, lovind persoana vătămată și cu o sticlă, agresiuni exercitate și în fața minorului dar și fără să țină cont că loviturile aplicate persoanei vătămate pot degenera) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (inculpatul a adoptat o atitudine de parțial de recunoastere a faptelor in cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești s-a prevalat de dreptul la tăcere, nu este la primul impact cu legea penala, conform copiei de pe cazierul judiciar a fost condamnat inca din anul 1996 pentru mai multe infractiuni de violare de domiciliu, vătămare corporală gravă, distrugere, tâlhărie, furt calificat, fără ocupație sau loc de muncă, studii 10 clase).
Pentru aceste motive, a fost condamnat inculpatul C. S., în baza art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. și cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 29.10.2006 ora 20.00), în baza art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. și cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b C. pen. de la 1968 la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii lovirea sau alte violențe (faptă din 29.10.2006 persoană vătămată L. D.), cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
Avand in vedere ca infractiunile retinute in sarcina inculpatului, au fost savarsite inainte ca inculpatul sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, se va face aplicarea regulilor de la concursul de infractiuni fiind incident in cauza.
Observând dispozițiile art. 5 C. pen. care reglementeaza, aplicarea legii penale mai favorabile în cazul în care a intervenit una sau mai multe legi penale, se constată că ambele infracțiuni au fost săvârșite sub imperiul legii vechi, iar tratamentul sancționator mai favorabil al concursului de infracțiuni – instituție autonomă – este cel prevăzut de vechiul cod penal, care nu prevede un spor fix și obligatoriu, conform art. 39 alin. 2 C. pen. în vigoare, potrivit căruia în cazul în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, textul de lege impunând aplicarea sporului iar potrivit art. 34 alin. 1 lit. b cod penal de la 1968 când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul special iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani, lăsând astfel la facultatea instanței aplicarea ori nu a unui eventual spor, s-a apreciat că în concret nu se impune aplicarea vreunui spor, astfel că pedepsele vor fi contopite conform vechiului cod care apare ca lege penală mai favorabilă.
Totodată s-a constatat că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul C. S. a fost condamnat prin sentința penală nr. 485/2012 la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare; sentința penală nr. 647/2012 la 2 ani închisoare (modalitate de executare suspendare sub supraveghere); sentința penală nr. 622/2012 la 3 ani închisoare și sentința penale nr. 1287/2012 ale Judecătoriei C. la pedeapsa rezultantă de 8 ani (contopite prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C.).
În baza art. 34 C. pen. de la 1968 s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani stabilită prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C., în pedepsele componente și s-au repus în individualitatea lor pedepsele stabilite prin sentințele penale, mai sus menționată, respectiv: 7 ani, 3 ani, 2 ani și 2 ani (s.p. 485/2012); 2 ani (s.p. 647/2012); 3 ani (s.p. 622/2012); 3 ani (s.p. 1287/2012) și sporul de 1 an (aplicat prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C.).
S-a menținut dispoziția privind anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani aplicată prin sentința penală nr. 647/2012, efectuată conform art. 86 ind. 5 C. pen. de la 1968.
În baza art. 36 alin. 1 și 2, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C. pen. de la 1968 s-au contopit pedepsele de mai sus de: 7 ani, 3 ani, 2 ani, 2 ani, 2 ani, 3 ani, 3 ani cu pedepsele stabilite prin prezenta de 6 luni și 1 an, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 1 an de mai sus, rezultând pedeapsa de 8 ani ce a fost sporită cu 1 (unu) an, în final inculpatul C. S. executând pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, sporul aplicat este de natură să suplinească multitudinea de pedepse stabilite pentru inculpat atât prin prezenta hotărâre cât și prin cea față de care s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 36 alin. 3 C. pen. de la 1968 s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului de 9 (nouă) ani, perioada executată de la 08.02.2012 la zi
Având în vedere că inculpatul a perseverat în săvârșirea de infracțiuni ce prezintă fiecare în parte, un grad de pericol ridicat, raportat la modalitatea de săvârșire a acestora precum și la faptul că inculpatul în acest mod își asigură existența, prin obținerea de venituri ilicite, față de faptul că a mai suferit condamnări pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de tipuri diferite, întrucât nu și-a corijat comportamentul infracțional persistând în astfel de activități ilicite, pedeapsa se execută în regim privativ de libertate.
S-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 1287/2012 a Judecătoriei C. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.
S-a luat act că persoana vătămată E. G. nu s-a constituit parte civilă
S-au respins pretențiile civile formulate de persoana vătămată L. D. ca neîntemeiate, având în vedere că nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține pretențiile civile iar în faza de urmărire penală nu a făcut dovada acestora, motiv pentru care obligarea inculpatului la plata contravalorii pretențiilor civile solicitate, este nejustificată .
Împotriva susmenionatei sentine au formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Constana și inculpatul C. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Constana facem trimitere la motivele reliefate în cererea scrisă și în practicaua prezentei decizii.
În apelul formulat de apelantul inculpat C. S.:
În mod greșit instana de fond, realizând contopirea pedepselor aplicate inculpatului prin hotărâri judecătorești anterioare pentru infraciuni concurente nu a luat în considerare și condamnarea dispusă prin sentina penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana, definitivă, prin nerecurare, la data de 25.02.2014.
În mod greșit instana de fond nu a dispus, pentru unele infraciuni ce au constituit obiectul prezentei cauze penale, încetarea procesului penal având în vedere că a intervenit prescripia răspunderii penale.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinei primei instane, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.417 alin.2 cod procedură penală, Curtea constată:
Aspecte referitoare la greșita achitare a inculpatului.
În mod greșit instana de fond a dispus achitarea inculpatului C. S. pentru săvârșirea infraciunii de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b cod penal de la 1968 (fapta de la ora 16.00) și de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 37 al. 1 lit. b cod penal de la 1968 (persoană vătămată E. G.), hotărârea instanei de fond fiind rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză.
Astfel, în declaraiile date în cursul urmăririi penale, partea vătămată L. D. a susinut că, în data de 29.10.2006, în jurul orelor 10, în timp ce se afla la locuina numitului D. M., inculpatul, aflat în stare de ebrietate l-a lovit cu un pantof în zona capului.
Urmare a agresiunii inculpatului, partea vătămată a plecat însă a fost urmată de inculpat care l-a lovit cu pumnii și cu cotul în zona feei, justificându-și gestul prin aceea că partea vătămată s-ar duce să anune organele de poliie, cei doi fiind despării de numitul D. M..
A relatat partea vătămată că după aproximativ 3 ore, inculpatul a venit la locuina sa, a intrat în curtea imobilului și, cu toate că i-a solicitat, în repetate rânduri să părăsească curtea, inculpatul nu s-a conformat, inculpatul fiind scos forat din curte.
Partea vătămată împreună cu copii și alte rude au plecat, în jurul orelor 17 la Năvodari, partea vătămată și fratele său revenind la domiciliu în jurul orelor 20.
A susinut partea vătămată că, la momentul revenirii, inculpatul se afla în curtea locuinei sale și întrucât a refuzat să dea vreo explicaie cu privire la motivul prezenei sale, partea vătămată și fratele său au decis să anune organele de poliie, plecând împreună spre sediul poliiei.
La întoarcere, prezeni fiind și lucrători de poliie, partea vătămată a constatat că unchiul său, partea vătămată E. G. prezenta urme de lovituri, și fiind întrebat despre ce s-a întâmplat partea vătămată E. G. a menionat că a fost lovit de inculpat.
Întrucât leziunile pării vătămate E. G. erau grave s-a solicitat ambulana, acesta plecând împreună cu fratele pării vătămate L. D. spre centrul satului pentru a aștepta ambulana.
După plecarea celor doi, la aproximativ 10 minute, partea vătămată L. D. l-a observat pe inculpat, care avea o furcă în mână și care era însoit de fiul său, venind din grădină, cei doi îndreptându-se spre partea vătămată.
Potrivit susinerilor pării vătămate, inculpatul i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu furca, în zona capului, lovituri în urma cărora partea vătămată a căzut.
În continuare, cei doi l-au târât în locuină unde amândoi i-au aplicat lovituri cu furca și cu picioarele până ce și-a pierdut cunoștina.
Mai susine partea vătămată că, după acest moment, cei doi l-au târât în curte, la robinet și l-au stropit cu apă pentru ca, după ce și-a revenit a fost dus din nou în casă unde cei doi au continuat să îl lovească, . încetând în momentul sosirii organelor de poliie care l-au găsit pe inculpat deasupra pării vătămate.
În declaraiile date în cursul urmăririi penale partea vătămată E. G. a susinut că, în data de 29.10.2006, în jurul orelor 19,30 s-a deplasat la domiciliul pării vătămate L. D. unde a observat că poarta de acces în curte era deschisă iar în curte se afla inculpatul, partea vătămată L. D. și martorul L. V..
A relatat partea vătămată E. G. că, toate persoanele prezente s-au interesat de motivul prezenei inculpatului în acel loc, și, faă de refuzul acestuia de a răspunde, L. D. și L. V. au plecat să anune organele de poliie, partea vătămată rămânând singură cu inculpatul, moment în care acesta l-a lovit cu o sacoșă cu sticle în zona capului, lovitură care a determinat căderea sa la sol, . continuând prin aplicarea mai multor lovituri cu picioarele.
. a luat sfârșit prin fuga inculpatului în spatele casei.
La scurt timp, la locul agresiunii au venit partea vătămată L. D. cu martorul L. V. ce erau însoii de organele de poliie, care au anunat ambulana și cu care a plecat spre centrul satului.
A mai precizat partea vătămată E. G. că în timp ce așteptau ambulana a venit numitul Niă C. care le-a comunicat că inculpatul îl bate pe partea vătămată L. D. cu o furcă, fapt pentru care organele de poliie au plecat spre locuina acestuia, partea vătămată E. G. rămânând la ambulană.
După scurt timp la ambulană a fost adus și partea vătămată L. D., care era plin de sânge.
Martorul L. V., în declaraiile date în cursul urmăririi penale, a susinut că, după ce s-a întors din Năvodari, în jurul orelor 20, împreună cu partea vătămată L. D. și cu copii acestuia, l-au găsit pe inculpat și pe partea vătămată E. G. în curtea locuinei pării vătămate L. D. și întrucât inculpatul refuza să le răspundă la întrebările privind motivul prezenei sale în curte, el împreună cu partea vătămată au plecat spre sediul poliiei, inculpatul rămânând în curte împreună cu partea vătămată E. G..
A arătat martorul că, în momentul în care au revenit împreună cu organele de poliie au constatat că partea vătămată E. G. prezenta urme de lovituri, fiind plin de sânge, partea vătămată spunându-le că a fost bătut de inculpat.
În acest împrejurări organele de poliie au anunat ambulana, martorul plecând cu partea vătămată E. G. și cu organele de poliie spre sediul poliiei pentru a aștepta ambulana.
A mai susinut martorul că în timp ce așteptau salvarea a venit un tânăr pe care nu îl cunoștea și care le-a relatat că inculpatul îl bate pe partea vătămată L. D. cu furca, fapt pentru care, martorul împreună cu organele de poliie s-au deplasat la locuina pării vătămate L. D..
A reliefat martorul că, la sosirea lor, partea vătămată se afla în casă, căzută la sol, inculpatul se afla deasupra sa și îl inea pe partea vătămată cu o mână de păr iar cu cealaltă îl lovea cu pumnul.
Martorul S. C. a susinut în declaraiile date în cursul urmăririi penale faptul că, pe data de 20.10.2006, în jurul orelor 20, locuind în apropierea imobilului proprietatea pării vătămate L. D. a auzit ipete de durere și chemare în ajutor, fapt ce l-a determinat să se deplaseze la sediul poliiei, loc unde l-a găsit pe agentul C. C. cu care s-a deplasat la locuina pării vătămate.
A arătat martorul că, ajungând la locuina pării vătămate L. D. l-a observat pe acesta, în poziia șezut în holul de la intrare, având urme de sânge pe faă și pe inculpat care îl inea cu o mână de păr, în cealaltă având o furcă.
A precizat martorul că nu l-a văzut pe inculpat să aplice pării vătămate lovituri cu furca.
Martorul a menionat că partea vătămată i-a relatat că a fost bătut de inculpat în mai multe rânduri.
Martorul M. D., în declaraia dată în cursul urmăririi penale a arătat că, în data de 29.10.2006, în timp ce atât inculpatul cât și partea vătămată L. D. se aflau la locuina sa, între ei a izbucnit un conflict în timpul căruia cei doi și-au adresat injurii și s-au îmbrâncit.
Martorii menionai, fiind audiai în cursul cercetării judecătorești și-au meninut declaraiile.
Relevante sunt și procesul verbal și raportul din 29.10.2006 încheiate de agentul C. C. din care rezultă că, fiind sesizat de martorul S. C. potrivit cu care inculpatul îl bate pe partea vătămată L. D. s-a deplasat la locuina acestuia unde se afla inculpatul și fiul său.
În raport de materialul probator administrat în cauză, se reine că inculpatul a intrat în curtea locuinei pării vătămate fără consimământul acesteia și când i s-a cerut să plece a refuzat la data de 29.0.2006, în două ocazii, respectiv, în jurul orelor 16 și în jurul orelor 19,30 - 20.
Astfel, prima faptă s-a comis în jurul orelor 16, când inculpatul, după conflictul spontan avut cu partea vătămată L. D. în curtea locuinei martorului M. D. s-a deplasat la locuina pării vătămate unde a intrat fără consimământul acestuia și a exercitat acte de violenă asupra pării vătămate, fiind scos cu fora din curte.
Cea de-a doua s-a comis în intervalul 19,30 -20, când partea vătămată L. D. revenind la domiciliu l-a găsit pe inculpat în curtea locuinei sale unde intrase fără consimământul său și totodată a refuzat să plece la cererea expresă a pării vătămate fapt care l-a determinat pe partea vătămată să plece să anune organele de poliie.
Este de menionat că inculpatul a rămas la domiciliul pării vătămate L. D. și după plecarea acestuia, ascunzându-se prin curte și profitând de faptul că partea vătămată E. G. a rămas singur a exercitat acte de violenă asupra acestuia.
Totodată, reinem că inculpatul, fiind în continuare în locuina pării vătămate L. D., profitând de plecarea din curte a pării vătămate E. G. și a organelor de poliie, aceștia deplasându-se locul unde urma să vină ambulana, inculpatul a exercitat acte de violenă asupra pării vătămate L. D..
Prezena inculpatului în locuina pării vătămate L. D. în acest moment este confirmată de martorii S. C. și L. V. și cu procesul verbal și raportul din 29.10.2006 încheiate de agentul C. C..
În consecină, se va reine comiterea de către inculpat a două infraciuni de violare de domiciliu la orele menionate.
În mod greșit instana de fond a apreciat că din materialul probator administrat în cauză nu se poate reine că inculpatul ar fi exercitat acte de violenă asupra pării vătămate E. G..
Este de menionat că, partea vătămată E. G. s-a aflat în același loc cu inculpatul, respectiv în curtea locuinei pării vătămate L. D., a rămas singur cu inculpatul și la scurt timp a fost găsit de organele de poliie și de partea vătămată L. D., în același loc dar cu urmele unei agresiuni, partea vătămată arătând că a fost lovit de inculpat.
Totodată, inculpatul a rămas în continuare în curtea locuinei pării vătămate L. D. și după plecarea organelor de poliie și a pării vătămate E. G., agresându-l și pe partea vătămată L. D., ceea ce conduce la concluzia că singura persoană care la acea oră putea să îl lovească pe partea vătămată E. G. era numai inculpatul.
De altfel, în declaraia dată în cursul cercetării judecătorești, la momentul la care inculpatul a intenionat să urmeze procedura simplificată a recunoscut că a exercitat acte de violenă asupra pării vătămate E. G. constând în aceea că i-a dat cu o sacoșă, în care se aflau sticle, în zona capului.
Se va reine că, fapta inculpatului de a aplica pării vătămate E. G. o lovitură, în zona capului, cu o sacoșă în care se aflau mai multe sticle cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infraciunii de vătămare corporală prev. de art.181 cod penal anterior, pentru care se va dispune condamnarea inculpatului.
Aspecte referitoare la încadrarea juridică în raport de dispoziiile art.5 cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile.
Conform art.5 cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea cea mai favorabilă.
Condițiile de aplicare a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din dispoziția legală enunțată sunt: succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei și momentul judecării definitive a infractorului; legea penală să fie în vigoare la data când urmează să se aprecieze cu privire la legea penală mai favorabilă; toate legile să incrimineze fapta comisă; legile succesive incriminează sau sancționează diferit fapta comisă.
Având în vedere că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul cod penal, moment la care, cauza privindu-l pe apelantul inculpat se afla în cursul judecății, nefiind pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă, împrejurarea că atât codul penal din 1969 cât și noul cod penal incriminează infracțiunea de vătămare corporală și de violare de domiciliu iar acesta din urmă incriminează și sancționează diferit cele două infracțiuni, apreciem că, în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de art.5 cod penal.
În ceea ce privește criteriile de determinare a legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere:
Deosebiri sub aspectul condițiilor de incriminare.
În raport de acest criteriu legile succesive comparându-se sub aspectul conținutului infracțiunii forma de bază sau calificată, urmând să fie considerată mai favorabilă legea care prevede unele condiții pentru existența faptei ca infracțiune deoarece în lipsa acestor condiții fapta nu există ca infracțiune.
Deosebiri sub aspectul condițiilor de urmărire și judecată, de tragere la răspundere penală.
Deosebiri sub aspectul sancțiunilor.
În raport de acest criteriu compararea legilor se va face prin observarea limitelor de pedeapsă, urmând a se avea în vedere atât pedeapsa principală cât și pedepsele accesorii și complementare, natura pedepsei principale, conținutul pedepselor accesorii și complementare, condiții de aplicare a acestora, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la pedeapsă și la mijloacele legale de individualizare.
Comparând cele două legi penale succesive din punctul de vedere al condițiilor de incriminare, se constată că fapta incriminată în codul penal din 1969 ca infracțiunea de vătămare corporală și violare de domiciliu și în raport de care s-a dispus condamnarea inculpatului, are corespondent în infracțiunea prev. de art.224 alin.1 cod penal și de art.193 alin.2 cod penal.
Între cele două reglementări succesive există deosebiri și sub aspect sancționator, limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor în noul cod penal, sub aspectul pedepsei principale, fiind mult mai reduse și totodată noul cod penal înlătură aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii în cazul condamnării la pedeapsa cu închisoarea, astfel cum rezultă din dispozițiile art.65 cod penal, care impune aplicarea pedepsei accesorii numai dacă se aplică și o pedeapsă complementară.
În același sens sunt și dispozițiile art.12 din Legea nr.187/2012 care reglementează punerea în aplicare a noului cod penal.
În raport de aceste criterii instana de fond a stabilit ca lege penală mai favorabilă noul cod penal.
Reinem însă că, infraciunile care au constituit obiectul prezentei cauze penale sunt în concurs real ceea ce atrage incidena dispoziiilor art.33 lit.a și 34 lit.b cod penal 1969, pe care instana de fond le-a aplicat în mod greșit faă de Decizia Curii Constituionale nr.265/06.05.2014 potrivit cu care, dispoziiile art.5 cod penal impun aplicarea globală a legii penale apreciate ca fiind mai favorabilă, nefiind permisă combinarea dispoziiilor din mai multe legi penale.
Astfel, concursul de infraciuni trebuia realizat din perspectiva dispoziiilor art.38 și art.39 noul cod penal.
Reinem totodată că, infraciunile ce au constituit obiectul prezentei cauze penale sunt concurente cu infraciunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 485/13.04.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.622/24.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.647/25.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana și prin sentina penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana, ar deveni incidente și dispoziiile art.40 și art.39 noul cod penal și nu dispoziiile aplicate de instana de fond, respectiv art.36 cod penal 1969.
Art.39 alin.1 lit.b noul cod penal impun aplicarea obligatorie a unui spor de o treime din totalul pedepselor stabilite pentru infraciunile concurente și care nu au fost aplicate inculpatului.
În raport de condamnările anterioare ale inculpatului, la pedepse cu închisoare de câte 7 ani,, 5 ani, 3 ani, 2 ani, 2 ani, este cert că prin aplicarea dispoziiilor art.39 alin.1 lit.b noul cod penal s-ar ajunge la o pedeapsă mult majorată decât cea care ar rezulta prin aplicarea dispoziiilor art.33 lit.a, art.34 lit.b și respectiv art.36 cod penal 1969, astfel încât se poate concluziona că legea penală mai favorabilă pentru inculpat este cod penal din 1969.
În consecină, În baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală, va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Constana și de apelantul inculpat C. S. împotriva sentinței penale nr.373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Constana în dosar nr._, în baza art.423 alin.2 cod procedură penală, va desfiina, în parte, sentința penală nr.373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Constana în dosar nr._ și rejudecând, în baza art.386 cod procedură penală în referire la art.5 cod penal, va dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul C. S. din infracțiunile prev. de art. 224 alin. 1 cod penal (fapta de la ora 16.00), de art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (fapta de la ora 20.00),de art. 193 alin. 2 C. pen. (persoană vătămată E. G.) și de art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (persoană vătămată L. D.) în infraciunile prev. de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 16.00), art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 20.00), art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968(persoană vătămată E. G.) și de art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968 (persoană vătămată L. D.).
Având în vedere că s-a dispus schimbarea încadrării juridice și s-a reinut că inculpatul a comis și infraciunile pentru care s-a dispus achitarea de către instana de fond, instana de apel va proceda la o nouă individualizare a pedepselor pentru toate cele patru infraciuni.
La individualizarea pedepselor se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.74 cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului determinate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Apreciem că faptele comise de inculpat prezintă un grad relativ ridicat de pericol social, având în vedere împrejurările și modalitatea de comitere, . vătămate realizându-se pe timp de noapte, în scopul exercitării de acte de violenă, refuzul repetat de a părăsi locuina pării vătămate la cererea expresă a acesteia, rămânerea în domiciliu o perioadă mare de timp și aceasta chiar după sosirea organelor de poliie, numărul mare de acte de violenă exercitate asupra a două persoane și nu în ultimul rând gravitatea leziunilor cauzate.
Se vor lua în considerare circumstanțele personale inculpatului, legate de vârstă, perseverența infracțională determinată de pronunțarea mai multor condamnări definitive pentru infracțiuni concurente, starea de recidivă postexecutorie în care se află inculpatul.
Se va ine seama că faptele au fost comise pe fondul consumului de alcool, relaiile obișnuite între inculpat și cele două pări vătămate fiind normale.
În consecină, Curtea, în baza art. 192 alin. 2 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal 1968, (fapta de la ora 16.00), va condamna pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 192 alin. 2 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal1968, (fapta de la ora 20.00), va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 181 alin. 1 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal 1968, (persoană vătămată E. G.) va condamna pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare iar în baza art. 181 alin. 1 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal1968 (persoană vătămată L. D.) va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
Se va constata că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta cauză sunt concurente cu infraciunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 485/13.04.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.622/24.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.647/25.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana și prin sentina penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana.
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana în pedepsele componente respectiv: 5 ani închisoare, prin sentința penală nr.110/30.01.2014, 3 ani închisoare prin sentina penală nr.1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana, 7 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare prin sentina penală 485/2012, 2 ani închisoare prin sentina penală 647/2012, 3 ani închisoare prin sentina penală 622/2012) și sporul de 1 an aplicat prin sentința penală nr. 1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana.
În baza art. 36 alin. 1 și 2, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b cod penal 1968, se vor contopi pedepsele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului C. S. prin prezenta sentină, cu pedepsele stabilite prin sentinele penale mai sus menionate, în final, inculpatul C. S. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se adaugă sporul stabilit prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C. de 1 an închisoare, în final, inculpatul C. S. va executa pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art.71 alin.2 cod penal 1968, se va aplic inculpatului C. S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art64 lit.a teza a II-a și lit.b cod penal 1968, respectiv dreptul de a fi ales în autorităile publice sau în funcii elective publice și dreptul de a ocupa o funcie implicând exerciiul autorităii de stat.
În baza art. 36 alin. 3 cod penal 1968 se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului de 8 ani închisoare, perioada executată de la 08.02.2012 la zi.
Având în vedere perseverena infracională deosebită a inculpatului și starea de recidivă în care se află, pedeapsa stabilită seva executa în regim privativ de libertate.
Se va anula mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana în dosar nr._/212/2012 și dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri pe numele inculpatului.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe dacă nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art.272 alin.1 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat Firsov M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală,
Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Constana și de apelantul inculpat C. S. împotriva sentinței penale nr.373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Constana în dosar nr._ ,
În baza art.423 alin.2 cod procedură penală,
Desființează în parte sentința penală nr.373/18.04.2014 pronunțată de Judecătoria Constana în dosar nr._ și rejudecând dispune:
În baza art.386 cod procedură penală în referire la art.5 cod penal,
Dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul C. S. din infracțiunile prev. de art. 224 alin. 1 cod penal (fapta de la ora 16.00), de art. 224 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (fapta de la ora 20.00),de art. 193 alin. 2 C. pen. (persoană vătămată E. G.) și de art. 193 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 77 lit. d C. pen. (persoană vătămată L. D.) în infraciunile prev. de art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 16.00), art. 192 alin. 2 C. pen. de la 1968 (fapta de la ora 20.00), art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968(persoană vătămată E. G.) și de art. 181 alin. 1 C. pen. de la 1968 (persoană vătămată L. D.).
În baza art. 192 alin. 2 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal 1968, (fapta de la ora 16.00),
Condamnă pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare
În baza art. 192 alin. 2 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal1968, (fapta de la ora 20.00),
Condamnă pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare
În baza art. 181 alin. 1 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal 1968, (persoană vătămată E. G.),
Condamnă pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare
În baza art. 181 alin. 1 cod penal 1968 cu aplic. art.37 lit.b cod penal1968 (persoană vătămată L. D.),
Condamnă pe inculpatul C. S. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
Constată că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin prezenta cauză sunt concurente cu infraciunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 485/13.04.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.622/24.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.647/25.05.2012 pronunată de Judecătoria Constana, prin sentina penală nr.1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana și prin sentina penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 (opt) ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana în pedepsele componente respectiv: 5 ani închisoare, prin sentința penală nr.110/30.01.2014, 3 ani închisoare prin sentina penală nr.1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana, 7 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare prin sentina penală 485/2012, 2 ani închisoare prin sentina penală 647/2012, 3 ani închisoare prin sentina penală 622/2012) și sporul de 1 an aplicat prin sentința penală nr. 1287/25.10.2012 pronunată de Judecătoria Constana.
În baza art. 36 alin. 1 și 2, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b cod penal 1968,
Contopește pedepsele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului C. S. prin prezenta sentină, cu pedepsele stabilite prin sentinele penale mai sus menionate, în final, inculpatul C. S. execută pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se adaugă sporul stabilit prin sentința penală nr. 1287/2012 a Judecătoriei C. de 1 an închisoare, în final, inculpatul C. S. execută pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art.71 alin.2 cod penal 1968,
Aplică inculpatului C. S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art64 lit.a teza a II-a și lit.b cod penal 1968, respectiv dreptul de a fi ales în autorităile publice sau în funcii elective publice și dreptul de a ocupa o funcie implicând exerciiul autorităii de stat.
În baza art. 36 alin. 3 cod penal 1968 deduce din pedeapsa aplicată inculpatului de 8 ani închisoare, perioada executată de la 08.02.2012 la zi
Pedeapsa se execută în regim privativ de libertate.
Anulează mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr.110/30.01.2014 pronunată de Judecătoria Constana în dosar nr._/212/2012 și dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri pe numele inculpatului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe dacă nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.275 alin.3 cod procedură penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În baza art.272 alin.1 cod procedură penală,
Onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile MJ, în favoarea avocat Firsov M..
Definitiva,
Pronunțată în ședință publică, azi 03.10.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. M. M. U.
GREFIER,
I. C.
Jud. fond. A.B.A.
Tehnored. jud.dec. E.C.M.
8 ex./4.11.2014
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 434/2014.... | Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 613/2014.... → |
|---|
