Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 85/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 85/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 5411/120/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 85
Ședința publică din data de 27.01.2014
Președinte – E. N.
Judecător – E. Z.
Judecător – S. P. B.
Grefier – I. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatorul G. E. N., fiul lui N. și E., născut la data de 15.05.1971, în prezent deținut la Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 510/22.10.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care: s-a luat act de retragerea contestației la executare formulate de către contestator și acesta a fost obligat la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns personal contestatorul G. E. N. aflat în stare de detenție asistat de apărător desemnat din oficiu avocat C. S., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2014 .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Conform dispozițiilor art.172 alin.7 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul contestator aflat în stare de deținere a luat legătura cu acesta, precizând că acesta susține că în fața instanței de fond nu și-a retras plângerea și a solicitat să-și angajeze apărător.
Apărătorul recurentului contestator și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea acestuia.
Avocat C. S. pentru recurentul inculpat G. E. N. lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat de contestator.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat .
Recurentul inculpat G. E. N. având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat și în sistemul penitenciar nu i se respectă drepturile.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată și reține următoarele;
Prin sentința penală nr. 510/22.10.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a luat act de retragerea contestației la executare formulate de contestatorul G. E. N., fiul lui N. și E., născut la data de 15.05.1971, CNP_, aflat în Penitenciarul Mărgineni care a fost obligat la plata sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat incluzând și onorariul apărătorului ce i-a fost desemnat din oficiu
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că deținutul G. E. N. a formulat contestație la executare, susținând că „dorește să primească un exemplar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, neștiind cum poate să se apere în condițiile în care nu cunoaște exact pentru ce este condamnat, fiind doar scos din sală și ținut pe hol de mascați” (fila 6 dosar nr._ al Tribunalului Prahova/atașat).
Având în vedere disp. art.460 alin.1 și 6, art.461 alin.2 Cod procedură penală, că instanța de executare este Tribunalul Ilfov și că instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere la momentul formulării cererii - Penitenciarul Mărgineni, este Tribunalul Dâmbovița, Tribunalul Prahova a apreciat că această din urmă instanță este competentă teritorial să soluționeze contestația la executare formulată de către condamnatul G. E. N..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ /19.09.2013.
La termenul de judecată din data de 22.10.2013, condamnatul G. E. N. a solicitat să se ia act de retragerea contestației la executare pe care a formulat-o.
Tribunalul, în raport de decizia nr.XXXIV din 6.11.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii și prin care s-a stabilit că în cazul retragerii cererilor de amânare sau întrerupere a executării pedepsei, contestațiilor la executareși revizuirilor, instanța urmează să ia act de manifestarea de voință a condamnatului a procedat îmn acest sens și, pe cale de consecință, în baza disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul G. E. N. a exercitat recurs (fila 6) fără a-l motiva iar în ședința dezbaterilor de astăzi a susținut personal că nu și-a retras contestația și drept urmare soluția este greșită, solicitând rejudecarea procesului finalizat cu condamnarea sa fiindcă este nevinovat iar în penitenciar nu-i sunt respectate drepturile.
Curtea, verificând sentința recurată în raport de susținerile recurentului-condamnat și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum impune art.3856 alin.3 cod pr.pen., constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Prin sentința recurată, prima instanță a luat act de retragerea cererii pe care condamnatul G. E. N. a formulat-o la data de 10 iunie 2013, acesta declarând personal în ședința publică de judecată din 22 octombrie 2013 când a fost prezent în instanță și a fost asistat de apărător desemnat din oficiu, că nu insistă în judecata contestației pe care și-o retrage(fila 18 dosar fond).
Împotriva unei sentințe prin care se ia act de manifestarea de voință a celui care a învestit instanța de judecată cu o cerere în sensul retragerii acesteia se poate exercita calea legală de atac numai cu privire la motivele și împrejurările în care o atare declarație a fost făcută, instanța de control judiciar urmând să verifice dacă consimțământul petentului a fost personal, liber exprimat și corespunde cu voința sa de a nu mai supune judecății cererea precum și dacă a cunoscut consecințele unei astfel de declarații.
În cauza de față aceste cerințe sunt îndeplinite, condamnatul care este deținut în executarea unei pedepse cu închisoarea pe viață, a fost prezent în fața primei instanțe, și-a exprimat personal voința de a-și retrage contestația și a fost asistat când a formulat respectiva declarație de un apărător desemnat din oficiu, astfel încât sentința primei instanțe prin care s-a luat act de manifestarea de voință a condamnatului este legală și temeinică și va fi menținută în totalitate, cu consecința respingerii ca nefondat a recursului declarat de condamnat în conformitate cu art.38515 pct.1 lit.b cod pr.pen.,și a obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în temeiul art.192(2) din același cod, inclusiv a sumei reprezentând onorariul apărătorului ce i-a fost desemnat din oficiu la judecata prezentului recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul G. E. N., fiul lui N. și E., născut la data de 15.05.1971, în prezent deținut la Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 510/22.10.2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.01.2014.
Președinte, Judecători,
E. N. E. Z. S. P. B.
Grefier,
I. A.
Red. SPB.- 2 ex./3.02.2014
Dosar fond nr._ Trib. Dâmbovița
Judec. fond A. M.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 967/2014. Curtea de... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1184/2014.... → |
|---|
