Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 498/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 498/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 3846/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 498
Ședința publică din data de 2.12.2014
PREȘEDINTE – I. S.
GREFIER - M. E.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial Ploiești
a fost reprezentat de procuror C. R.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul L. M., fiul lui D. și L., ns.la 2.02.1971, deținut în Penitenciarul Găești, împotriva sentinței penale nr. 1090/14.10.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care, s-a respins ca inadmisibilă cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul L. M., fiul lui D. și L., născut la data de 2 februarie 1971, CNP_, aflat în Penitenciarul Găești.
În conformitate cu disp. art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală a obligat pe condamnat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu, de 100 lei, sumă care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit condamnatul L. M., aflat în stare de arest, pentru care a răspuns avocat Elenga P., în substituire pentru avocat R. C., apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că, s-au depus la dosar note de ședință, respectiv, concluzii scrise din partea condamnatului, prin care se solicită și judecarea cauzei în lipsa sa, nemaidorind a fi citat la locul de deținere, dar și o adresă emisă de Penitenciarul Găești, prin care se arată faptul că se solicită de către condamnatul L. M. judecarea cauzei în lipsa sa.
Avocat Elenga P. având cuvântul pentru condamnat arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat Elenga P. având cuvântul pentru contestatorul - condamnat L. M., solicită instanței admiterea contestației, să se constate nulitatea sentinței atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Dâmbovița pentru soluționarea cauzei cu participarea procurorului D..
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de admiterea contestației în baza art. 425/1 al.7 pct.2 rap. la art. 5 al.3 din Legea nr. 255/2013, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 1090/14.10.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins ca inadmisibilă cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul L. M., fiul lui D. și L., născut la data de 2 februarie 1971, CNP_, aflat în Penitenciarul Găești.
În conformitate cu disp. art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală a obligat pe condamnat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu, de 100 lei, sumă care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 21.08.2014 sub nr._ condamnatul L. M., fiul lui D. și L., născut la data de 02.02.1971, deținut în Penitenciarul Găești a solicitat ca prin sentința care va fi pronunțată în cauză să-i fie aplicată legea penală mai favorabilă.
În motivarea cererii, condamnatul a precizat că, prin sentința penală nr. 877 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 86/22.04.2013 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – completul de 5 judecători - i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, urmare a contopirii pedepselor de 4 ani închisoare stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzută de disp. art. 61 din Legea nr. 78/2000, de un an și 2 luni închisoare stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzută de disp. art. 290 din vechiul Cod penal și de un an și 6 luni închisoare stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzută de disp. art. 289 din vechiul Cod penal.
În continuare s-a precizat de către condamnat că infracțiunea prevăzută de disp. art. 61 din Legea nr. 78/2000 a fost dezincriminată, devenind astfel aplicabile disp. art. 4 din Codul penal și disp. art. 3 din Legea nr. 187/2012.
În opinia condamnatului fapta pentru care i-a fost aplicată pedeapsa închisorii de 4 ani nu mai constituie infracțiune, fiindu-i modificate în forma în care a fost preluată elementele constitutive (forma de vinovăție), situație în care se impunea ca această sancțiune să fie înlăturată, urmând ca după contopirea pedepselor de un an și 2 luni închisoare și de un an și 6 luni închisoare în baza disp. art. 33 și 34 din vechiul Cod penal (care reprezintă legea mai favorabilă în raport de disp. art. 10 din Legea nr. 187/2012 și de art. 15 alin. 2 din Constituția României, faptele fiind comise sub imperiul legii vechi), să execute pedeapsa rezultantă de un an și 6 luni închisoare, situație în
care se impune și anularea mandatului pe care îl execută și emiterea pe numele său a unui nou mandat.
La solicitarea instanței, cu adresa nr. P2_/02.04.2014 Penitenciarul Găești a comunicat copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 409 emis pe numele condamnatului de către Tribunalul București – Secția I Penală la data de 22.04.2013.
La termenul din data de 15.09.2014, prezent în instanță condamnatul a arătat că a mai avut o cerere cu același obiect înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, cauză declinată în favoarea Tribunalului București.
Instanța, față de precizările condamnatului a solicitat comunicarea de către Tribunalul București – Secția I Penală a cererii acestuia privind aplicarea legii penale mai favorabile care face obiectul dosarului nr._ având termen de judecată la 03.10.2014, iar Tribunalului Ilfov comunicarea sentinței penale pronunțată în dosarul nr._ la 22.05.2014.
Cu adresa din 25.09.2014 Tribunalul Ilfov a comunicat copia sentinței penale nr. 456 pronunțată de către această instanță la data de 22.05.2014 în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 699/L/15.09.2014 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția I Penală în dosarul nr._, prin care s-a luat act de retragerea contestației formulată de către condamnatul L. M..
Prin memoriul depus la dosar la data de 14.10.2014 condamnatul a arătat că în principal solicită ca în urma recalificării faptelor reținute în sarcina sa conform legii penale mai favorabile, să se dispună punerea sa de îndată în libertate, motivat de faptul că potrivit disp. art. 4 din noul Cod penal rap.la disp. art. 3 din Legea nr. 187/2012, infracțiunea de cumpărare de influență a fost abrogată prin Legea nr. 187/2012, motiv pentru care executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi.
Mai menționează condamnatul că au fost operate modificări ale elementelor constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență, fiind obligatorie pentru ca acestea să fie întrunite, ca unitatea din care face parte funcționarul public asupra căruia traficantul pretinde că ar avea influență să fie competent să efectueze actul în vederea căruia este traficată influența, a doua condiție constând în aceea ca respectivul funcționar să aibă competența funcțională de a-l înfăptui, de unde rezultă că dacă funcționarul public nu este competent să efectueze actul, fapta cumpărătorului de influență nu va constitui infracțiune, neexistând elementele cerute de norma de incriminare.
Modificarea normei de incriminare în sensul incriminării aceleiași fapte, dar în alte condiții (art. 292 din Codul penal în vigoare) decât cele prevăzute de lege la data comiterii infracțiunii) are semnificația unei dezincriminări, astfel că anumite modalități faptice reținute împotriva sa scapă de sub incidența legii penale noi (întinderea promisiunii asupra comportamentului funcționarului public).
În cazul său s-a reținut că s-a intervenit la poliția capitalei pentru pronunțarea unei soluții de neîncepere a urmăririi penale, însă sub acest aspect competența revenea procurorului.
Dezincriminarea prin abrogare a infracțiunii de cumpărare de influență conduce implicit la inexistența celorlalte două infracțiuni - de fals în înscrisuri sub semnătură privată și de fals intelectual la legea contabilității, motiv pentru care s-a solicitat să fie pus în libertate de îndată.
În subsidiar, condamnatul a solicitat să fie repuse în individualitatea lor cele 3 pedepse de 4 ani, de un an și 2 luni închisoare și de 1 an și 6 luni închisoare, iar prin aplicarea disp. art. 308 din Codul penal în vigoare să fie reduse cu o treime limitele pedepselor prevăzute de legea penală mai favorabilă, urmând ca acestea să fie contopite în baza disp. art. 33 și 34 din vechiul Cod penal, având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 187/2012 și cele ale art. 15 alin. 2 din Constituția României întrucât faptele au fost comise sub imperiul legii vechi, legea dispunând numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile, disp. art. 39 din Codul penal fiindu-i defavorabile.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a apreciat că cererea formulată de către condamnat este inadmisibilă pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Acesta a avut pe rolul Tribunalului Ilfov o altă cerere având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile, înregistrată la data de 12.02.2014 sub nr._, cauză în care s-a pronunțat la data de 22.05.2014 sentința penală nr. 456/F prin care aceasta a fost respinsă ca nefondată, fiind invocate disp. art. 595 din Codul de procedură penală, ale art. 6 alin. 1 din Codul penal, ale art. 23 din Legea nr. 255/2013 și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012.
Prin sentința menționată s-a stabilit că infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de Legea nr. 78/2000 (în art. 61) a fost preluată în Codul penal în vigoare în art. 292 cu aceeași denumire și cu aceleași elemente constitutive.
S-a constatat, de asemenea, că sub aspectul infracțiunii în discuție, petentului L. M. nu-i sunt aplicabile disp. art. 6 alin. 1 din Codul penal în condițiile în care maximul special prevăzut de legea nouă este de 7 ani închisoare, mai mare decât cea stabilită în sarcina sa sub imperiul legii vechi, de 4 ani închisoare.
Aceeași situație a fost reținută de către Tribunalul Ilfov și în privința celorlalte două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu faptele de corupție în formă continuată, prev. de disp. art. 290 din vechiul Cod penal rap.la disp. art. 17 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp.art.41 alin.2 din vechiul Cod penal și de fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție în participație improprie și în formă continuată prev. de disp. art. 31 alin. 2 din vechiul Cod penal rap.la disp. art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată, cu referire la disp. art. 289 din vechiul cod penal, combinat cu disp. art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal, preluate în Codul penal în vigoare în art. 322 cu aplicarea disp. art. 35, și, respectiv în art. 52 alin. 3 rap.la disp. art. 321, cu aplicarea disp. art.35.
S-a avut în vedere faptul că în noile reglementări, cele două infracțiuni sunt sancționate cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, și, respectiv, de la un an la 5 ani închisoare, niciuna dintre sancțiunile aplicate condamnatului de un an și 2 luni și de un an și 6 luni închisoare, nefiind peste maximul special prevăzut pentru fiecare dintre ele în Codul penal în vigoare.
Prin cererea care face obiectul dosarului nr._ condamnatul a făcut trimitere la aceleași temeiuri legale invocând aceleași motive și apărări legate de o presupusă modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de disp. art. 61 din Legea nr. 78/2000 (forma de vinovăție) aspecte care au fost deja tranșate prin sentința penală nr. 456/F pronunțată de către Tribunalul Ilfov la data de 22.05.2014 în dosarul nr._ definitivă prin decizia penală nr. 699/C din 15.09.2014 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția I Penală prin care s-a luat act de retragerea contestației formulată de către condamnat.
Apărările formulate prin memoriul depus la dosar de către condamnat la termenul din data de 14.10.2014 sunt neîntemeiate și au fost analizate de către Tribunalul Ilfov, care a concluzionat că infracțiunea prev. de disp. art. 61 din Legea 78/2000 se regăsește în codul penal în vigoare cu aceleași elemente constitutive, în art. 292.
Prin sentința penală nr. 877 din 01.06.2012 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, definitivă prin decizia penală nr. 86/22.04.2013 a aceleiași instanțe – completul de 5 judecători, s-a reținut în sarcina condamnatului că la 21.10.2009 a dat inculpatului V. C. suma de 119.000 lei pe care acesta o pretinsese, în schimbul promisiunilor că va interveni pe lângă polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a municipiului București pe care îi va determina să nu dispună împotriva sa măsura reținerii și să propună parchetului o soluție de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr._/2009, în care era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de disp. art. 215 alin. 1, 3, 4 și 5 din vechiul Cod penal.
Rezultă în mod evident că situația pe care condamnatul o prezintă în cuprinsul memoriului pe care l-a întocmit în cauză nu coincide cu cea reținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința penală nr. 877/01.06.2012, în nici un caz acesta din urmă neintrând sub incidența disp. art. 308 din Codul penal în vigoare, care reglementează cazuri care exced celui în care el s-a aflat (fiind vorba despre o intervenție pe lângă polițiști pentru a propune procurorului o soluție de neîncepere a urmăririi penale).
În considerarea ideii că, Tribunalul Ilfov s-a pronunțat deja prin sentința penală nr. 456/F din 22.05.2014, definitivă prin decizia penală nr. 699/C/15.09.2014 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a I a Penală asupra unei cereri având același obiect, instanța a respins ca inadmisibilă cererea formulată de către condamnat privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În conformitate cu disp. art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, condamnatul a fost obligat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și
onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu, de 100 lei, sumă care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Dâmbovița.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul L. M., care prin apărător desemnat din oficiu, a solicitat admiterea contestației, constatarea nulității sentinței atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Dâmbovița, pentru soluționare cu participarea procurorului D.N.A..
Curtea, examinând hotărârea contestată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, constată că prezenta contestație este întemeiată, așa cum se va arăta în continuare:
Potrivit disp.art.5 alin.3 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală „la judecarea cauzelor și la soluționarea contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de către D.N.A., potrivit legii vechi…participă procuror din cadrul D.N.A.”.
Din examinarea hotărârii - astăzi contestată, rezultă că la judecarea cauzei pe fond nu a participat procurorul D.N.A., așa cum reiese din textul de lege mai sus invocat, fapt ce echivalează cu lipsa acestuia, motiv pentru care actul întocmit (sentința penală nr.1090/14.10.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._ ) este lovit de nulitate absolută, conform art.281 alin.1 lit.d Cod procedură penală, ce poate fi invocată în orice stare a procesului (art.281 alin.3 Cod procedură penală).
Cu alte cuvinte, participarea la ședința de judecată a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, nu acoperă dispozițiile legale mai sus menționate astfel că, în baza art. 425/1 al.7 pct.2 c.pr.penală, Curtea urmează să admită contestația, să desființeze sentința atacată și să trimită cauza la prima instanță pentru a fi soluționată cu participarea procurorului de la P. de pe lângă ÎCCJ - D.N.A. - Biroul Teritorial Dâmbovița, (întrucât la judecarea infracțiunilor pentru care L. M. a fost condamnat a participat procuror D., iar ancheta a fost efectuată tot de procuror din cadrul D.).
Văzând și dispoz.art. 274 - 275 c.pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de condamnatul L. M., fiul lui D. și L., ns.la 2.02.1971, deținut în Penitenciarul Găești, împotriva sentinței penale nr. 1090/14.10.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și în consecință,
Desființează sentința și trimite cauza la prima instanță pentru a fi soluționată cu participarea procurorului de la P. de pe lângă ÎCCJ – D. – Biroul Teritorial Dâmbovița.
Dispune plata sumei de 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.12.2014.
Președinte, Grefier,
I. S. M. E.
Red.IS
Tehnored.EV
5 ex./08.12.2014
d.f. nr._ Tribunalul Dâmbovița
j.f. L. L.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 130/2014. Curtea de... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1130/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
