Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 151/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 5749/204/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 151
Ședința publică din data de 03 martie 2014
Președinte – P. M. F.
Judecător – D. D.
Grefier – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror P. I. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de N. M. C., fiul lui V. și M., născut la data de 29.01.1992 în municipiul Câmpina, jud. Prahova, CNP_, domiciliat în Câmpina, ., jud. Prahova, cu antecedente penale, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 425 din data de 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat N. M. C. în stare de arest preventiv și asistat de avocat desemnat din oficiu P. D. din Baroul Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr._/2014, lipsă fiind intimata-parte civilă . SRL prin reprezentant S. N. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform dispozițiilor art.356 alin. 2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul aflat în stare de arest preventiv a luat legătura cu acesta, precizând că nu sunt cereri prealabile de formulat.
Curtea aduce la cunoștința apelantului-inculpat că în temeiul dispozițiilor art.83 lit. aCod proc. penală are dreptul să fie ascultat și de instanța de control judiciar, iar acesta după consultarea cu apărătorul său desemnat din oficiu arată că nu dorește să dea o nouă declarație.
Avocat P. D. având cuvântul arată că în opinia sa s-ar impune acordarea unui nou termen de judecată pentru a cita partea civilă în eventualitatea unei împăcări cu inculpatul. Art. 209 alin.1 lit. 2 Cod penal anterior nu mai este incriminat în Noul Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că dacă inculpatul are posibilitatea să achite prejudiciul nu se opune amânării cauzei.
Curtea respinge cererea de amânare ca neîntemeiată, intimata-parte civilă a fost legal citată și dacă ar fi înțeles să se împace cu inculpatul și-ar fi trimis reprezentant în instanță sau ar fi depus declarație notarială.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat P. D. având cuvântul solicită admiterea apelului, reindividualizarea pedepsei în raport de schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal anterior, respectiv săvârșirea faptei „ în loc public” nu mai este incriminată de NCP. Să se aibă în vedere că inculpatul a înțeles la fond să se prevaleze de disp. art. 3201 Cod procedură penală anterior și că limitele de pedeapsă prevăzute în art. 228 alin. 1 NCP sunt de la 6 luni la 5 ani.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul formulează concluzii de admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208-209 alin. 1 lit.e Cod penal anterior cu aplic. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală anterior în infracțiunea de furt simplu prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod penal.
Apelantul-inculpat N. M. C. având ultimul cuvânt solicită a se avea în vedere concluziile formulate de avocatul său desemnat din oficiu.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările cauzei reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 425 din data 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina prin care în baza disp. art. 208-209 alin.1 lit. e Cod penal cu aplic. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul N. M. C., fiul lui V. și M., născut la data de 29.01.1992 în municipiul Câmpina, jud. Prahova, CNP_, domiciliat în Câmpina, ., jud. Prahova, cu antecedente penale, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat .(fp.08.10.2013).
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, art. 64 lit. a teza a II a și litera b Cod penal.
În temeiul disp. art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării, iar conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data de 09.10.2013 la zi.
Conform art. 346 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 14 alin. 3 lit. b Cod procedură penală s-aa dmis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul către partea civilă S.C. H. T. INSTAL SRL la plata sumei de 300 lei cu titlul de despăgubiri civile.
Potrivit disp. art. 191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat același inculpat să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care 400 lei - reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu – s-a dispus a fi avansați de către Ministerul Justiției prin decontare de către Serviciul contabilitate Tribunalul Prahova către Baroul Prahova.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în fapt că în ziua de 08.10.2013, în jurul prânzului, inculpatul N. M.-C. a pătruns în magazinul . SRL din Câmpina și, profitând de absența temporară a vânzătoarei care se afla în depozitul alăturat spațiului de vânzare, a sustras suma de 1300 lei, ce se afla într-o cutie în spatele tejghelei, după care a fugit de la fața locului, abandonând la . pe care le avea asupra sa.
Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul s-a deplasat în Ploiești Vest, unde a cheltuit suma de 300 lei pe jocuri mecanice, țigări, băutură și transport. A doua zi, aflând că a fost căutat de organele de poliție, s-a prezentat la sediul poliției și a restituit suma de 1000 lei. Inculpatul a declarat că este de acord să restituie părții vătămate diferența de 300 lei. Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul N. M.-C. a recunoscut săvârșirea faptei.
Situația de fapt reținută rezultă cu certitudine din coroborarea probatoriilor administrate în faza urmăririi penale: plângerea părții vătămate (f. 3), declarațiile părții vătămate (f. 4-5), declarațiile martorilor (f. 7-16), proces-verbal de recunoaștere după fotografie (f. 17), proces-verbal de vizionare (f. 18), proces-verbal de recunoaștere după fotografie (f. 17), CD imagini (f. 19), proces-verbal de ridicare numerar (f. 20), proces-verbal de predare primire bani (f. 21), proces-verbal de reconstituire (f. 22-24), planșe fotografice (f. 25-29) și declarațiile inculpatului (f. 35-37, 40) cu probatoriile administrate în faza cercetării judecătorești.
Cu ocazia audierii sale în instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul a declarat că solicită aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 3201 alin. 1 – 6 Cod procedură penală, că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, are cunoștință de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, pe care și le însușește, solicitând judecarea sa în baza acestora, conform dispozițiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoașterii vinovăției, regretând comiterea faptei. Totodată a arătat că este de acord cu pretențiile civile formulate în cauză (f. 20).
Prin declarația dată în ședința publică din data de 10.12.2013, reprezentantul părții civile, numitul S. N. O., a arătat că își menține pretențiile civile în cuantum de 300 lei (f. 21).
În drept: fapta inculpatului N. M.-C., care la data de 08.10.2013, pe timp de zi și singur, a pătruns în magazinul . SRL din Câmpina și a sustras suma de 1300 lei, ce se afla într-o cutie în spatele tejghelei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de articolul 208 alineatul 1, 209 alin. 1 lit. Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța conform art. 72 Cod penal, a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a codului penal, precum și disp. art. 13 Cod penal cu referire la art. 3201 alin.7 Cod penal, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, generat de împrejurările în care a fost săvârșită și consecințele acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului care este în vârstă de 21 de ani, a absolvit 2 clase, nu are ocupație, este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cele două faze ale procesului penal, recunoscând și regretând comiterea faptei, considerente în raport de care va aplica acesteia o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum corespunzător dozat, de natură a asigura scopul educativ - preventiv, conform art. 52 Cod penal.
În raport de cele reținute, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum ale cărei limite au fost reduse cu câte o treime, conform art. 13 Cod penal, cu referire la 3201 alin. 7 Cod procedură penală, ce s-a dispus a fi executată în regim privativ de libertate, în conformitate cu disp. art. 57 și urm. Cod penal.
Ca urmare a aplicării unei pedepse principale cu închisoarea, instanța, conf. art. 71 Cod penal, a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în temeiul art. 71 și art. 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Dreptului Omului care, în conformitate cu disp. art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr.30/1994.
Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din primul protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În același sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza I – lit. c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din codul penal.
Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune și, în consecință, în temeiul art. 71 Cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar, în conformitate cu disp. art. 88 Cp, din pedeapsa aplicată s-a dedus durata măsurii arestării preventive de la data de 09.10.2013 la zi.
Cu privire la acțiunea civilă, instanța a admis-o, astfel că, în temeiul disp. art. 346 al. 1 Cod procedură penală rap. la art. 14 al. 3 lit. b Cod procedură penală, a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 300 lei cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă . SRL.
Ca urmare a condamnării, în temeiul art.191 Cod procedură penală, a mai fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva sentinței penale nr. 425 din data de 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina a declarat recurs(transformat în apel) inculpatul N. M. C. criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei prin aplicarea legii mai favorabile și a i se reduce pedeapsa pentru infracțiunea de furt simplu prev. de art. 228 alin. 1 din NCP.
Analizând hotărârea atacată în raport de actele dosarului, de critica invocată, dar și din oficiu, Curtea constată că apelul este fondat.
În ceea ce privește situația de fapt, Curtea constată că în fața primei instanțe inculpatul a uzat de procedura simplificată prev. de art 320/1 Cod proc. penală recunoscând săvârșirea faptelor imputate.
Din actele dosarului de urmărire penală, rezultă că la data de 8 octombrie 2013 inculpatul a pătruns în magazinul . SRL din Câmpina de unde a sustras suma de 1300 lei, fapt ce rezultă incontestabil din declarația părții vătămate, declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală și procesul verbal de vizionare a CD-ului cu înregistrarea săvârșirii faptei de către camerele de supraveghere, probe ce se coroborează cu declarațiile inculpatului.
În legătura cu încadrarea juridică a faptei, Curtea observă că prima instanță a făcut o corectă încadrare juridică la momentul judecății, dar la data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare noul Cod penal, iar infracțiunea de furt în variantă agravată reținută de instanța de fond nu se mai regăsește.
În prezent, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt simplu, prev. de art 228 alin 1 din NCP, iar limitele de pedeapsă sunt mult reduse (de la 6 luni - 3 ani sau cu amendă, în timp ce în vechea reglementare era sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 – 15 ani).
Având în vedere aceste considerente, Curtea va aprecia că sunt incidente disp. art. 5 din NCP privind aplicarea legii penale mai favorabile, motiv pentru care după admiterea apelului, va schimba încadrarea juridică în noua infracțiune prev. de NCP și tinând cont de limitele de pedeapsă va face o nouă individualizare a pedepsei.
Întrucât disp. art. 320/1 din CPP anterior a fost corect reținut de prima instanță, acesta având și corespondent în noua reglementare (art. 396 alin. 10 CPP) va ține seama de limitele speciale reduse cu o treime.
Având în vedere criteriile de individualizare prev. de art 74 CP, Curtea îl va condamna pe inculpatul N. M. C. la o pedeapsă de 1 an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prev. de art. 228 alin 1 CP cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP.
Va aplica inculpatului disp. art. 65 rap. la art. 66 lit. a și b CP ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 72 CP va deduce din pedeapsă, detenția preventivă de la 9 octombrie 2013 la zi.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
Văzând și disp. art 275 CPP,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul N. M. C., fiul lui V. și M., născut la data de 29.01.1992 în mun. Câmpina, jud. Prahova, CNP_, domiciliat în Câmpina, ., jud. Prahova, cu antecedente penale, în prezent deținut în PNT Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 425 din data de 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, pe care o desființează în parte, în latură penală, și pronunțând o nouă hotărâre:
În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208-209 alin.1 lit.e Cod penal anterior cu aplic. art.3201 alin.7 Cod procedură penală anterior în infracțiunea de furt simplu prev. de art. 228 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 cu referire la art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, text de lege în baza căruia condamnă pe inculpatul N. M. C. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.65 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 lit. a și b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la data de 09.10.2013, la zi.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 martie 2014.
Președinte, Judecător,
P. M. F. D. D.
Grefier,
C. M.
Red.P.M.F.
2 ex./
d.f._ – Judecătoria Câmpina
j.f. S. T.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 1137/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
