Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 489/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 489/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 09-05-2014 în dosarul nr. 1117/331/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.489
Ședința publică din data de 09 mai 2014
PREȘEDINTE – V. M.
JUDECĂTOR – T. L.
GREFIER - E. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. I. P.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul N. I., fiul lui I. și D., născut la 20 septembrie 1973 în ., domiciliat în comuna M., ., .., ., județul Prahova, cetățenie română, studii 9 clase, necăsătorit, muncitor necalificat, cu antecedente penale, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.130 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., prin care în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c CP cu aplic. art. 37 lit. b din Cod penal, a fost condamnat inculpatul N. I., la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Conform art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 - 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă O. V., domiciliat in . Ungureni, ., . și obligat inculpatul N. I. la plata sumei de 600 lei reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu B. E. D., se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul – inculpat N. I., aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat M. R. în substituire pentru avocat din oficiu V. M. din Baroul Prahova, conform delegației avocațiale nr._/09.05.2014, aflată la fila 12 dosar, lipsă fiind intimatul - parte civilă O. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu invocă excepția tardivității declarării apelului de către inculpatul N. I., acesta fiind formulat peste termenul legal de 10 zile prevăzut de lege.
Avocat M. R. având cuvântul pentru apelantul – inculpat N. I., invocă disp.art.411 NCPP și solicită repunerea în termenul de apel, întrucât acesta nu a fost prezent la nici un termen de judecată la cercetarea judecătorească, la Judecătoria Vălenii de M..
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a cererii de repunere în termenul de apel a inculpatului N. I., arătând că acesta se află în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b și c cu aplic.art.37 lit.b din vechiul Cod penal, fiind arestat la data de 15 iunie 2013.
Susține că sentința penală nr.130 a fost pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. a fost pronunțată la data de 25 aprilie 2013, iar apelul de față a fost declarat de inculpat la data de 14 martie 2014, cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de lege.
În raport de cele ce preced, solicită respingerea apelului declarat de inculpatul N. I., ca tardiv formulat.
Apelantul – inculpat N. I. având ultimul cuvânt, arată că în prezenta cauză a formulat și apel și revizuire, pentru că nu a fost prezent la dezbateri în fața instanței de fond, susținând că este nevinovat și nu i se acordă nici un drept, cu precizarea că a fost arestat la data de 16 august 2010 și nu a luat cunoștință de acest dosar.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față ;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 130 din data de 25 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în dosarul nr._, în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c CP cu aplic. art. 37 lit. b din Cod penal, a fost condamnat inculpatul N. I., fiul lui I. si D., născut la 20 septembrie 1973 în ., domiciliat în comuna M., ., .., ., județul Prahova, cetățenie română, studii 9 clase, necăsătorit, muncitor necalificat, cu antecedente penale, CNP_, la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Conform art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 - 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă O. V., domiciliat in . Ungureni, ., . și obligat inculpatul N. I. la plata sumei de 600 lei reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu B. E. D. va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de M. nr. 2416/P/2009 din 7 martie 2012 a fost trimis in judecată inculpatul N. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal.
S-a reținut prin rechizitoriu că la data de 21 decembrie 2009, în jurul orelor 23,00 – 23,30, prin folosirea de violentă, a sustras de la partea vătămată O. V. geaca în care inculpatul cunoștea că se afla o sumă de bani ( 350-400 lei).
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței sub nr._ din 5 aprilie 2012.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și au fost audiați martorii B. P., A. C. si C. D. P..
Analizând materialul probatoriu administrat în cauza instanța de fond a reținut că în seara zilei de 21.12.2009 partea vătămată a mers la un bar din . consumat băuturi alcoolice.
În bar a sosit și inculpatul N. I. care a stat la o altă masă și a consumat băuturi alcoolice.
După ce partea vătămată O. V. a plecat din bar, a fost urmărită de inculpat.
În zona B-dului Gării din . a fost ajunsă de inculpat care a început să tragă de el și să-l amenințe pentru a-i da banii.
Deoarece partea vătămată a refuzat, inculpatul a continuat să-l agreseze și în cele din urmă l-a trântit la pământ, l-a dezbrăcat de geacă și în cele din urmă a fugit cu geaca și cu restul de bani care se aflau în ea.
Acest aspect rezultă și din declarația martorului C. D. P. care a precizat că în noaptea de 21.12.2009, în jurul orelor 23.00-23.30 în timp ce era în camera sa, s-a uitat pe geam și la un moment dat a văzut la bulevardul Gării, pe . bulevard, două persoane căzute în zăpadă după care unul s-a ridicat...și l-a recunoscut ca fiind N. I.. Cealaltă persoană care era în zăpadă s-a ridicat și ea și a început să vorbească și atunci l-a recunoscut ca fiind vecinul său, O. V..
După săvârșirea faptei, în jurul orelor 00.20 inculpatul a mers la martorul B. P. și împreună cu acesta s-au dus la numitul C. C. de unde a luat un televizor de la reparat dându-i în schimb suma de 100 lei.
Ulterior inculpatul și martorul B. P. au mers în barul Tomas unde cei doi au consulat o bere respectiv o cafea. Potrivit declarațiilor martorului B. P., în noaptea de 21/22.12.2009 inculpatul N. I. avea asupra sa o sumă de aproximativ 400 lei.
În data de 24.12.2009, fiind audiat de organele de cercetare penală, inculpatul a declarat că în seara zilei de 21.12.2009, in timp ce se afla în barul Albina,l-a observat pe numitul O. V. că și-a comandat o băutură alcoolică și a văzut că acesta are bani în buzunarul de la geacă. Când numitul O. V. a plecat de la bar, văzând că are bani în buzunar, l-a urmărit iar în dreptul drumului care urcă la blocuri la prins, l-a trântit jos și l-a dezbrăcat de geaca în care avea banii. Acesta declară de asemenea că ulterior a luat suma de bani din buzunar iar geaca a aruncat-o. Inculpatul a precizat ulterior că în buzunar se găsea suma de 400 lei pe care i-a cheltuit.
În raport de situația de fapt reținută de instanță, în drept, fapta inculpatului N. I., care la data de 21 decembrie 2009, în jurul oprelor 23,00 – 23,30, prin folosirea de violentă, a sustras de la partea vătămată O. V. geaca în care inculpatul cunoștea că se afla o sumă de bani (400 lei), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al.1, al. 2 lit. b și c Cod penal.
Sub aspect obiectiv, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea inculpatului care a exercitat acte de violență asupra părții civile O. V., îmbrâncind-o, trântind-o la pământ și deposedându-l de geaca pe care o avea pe el și în care ținea suma de 400 lei, astfel că inculpatul a înfrânt voința acesteia, ceea ce constituie un act de violență, a luat bunul din posesia părții vătămate fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept. Urmarea imediată constă în rezultatul produs, deposedarea fără drept a părții vătămate, iar între urmarea imediată și elementul material fiind stabilită legătura de cauzalitate.
Sub aspect subiectiv, fapta a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv intenție directă, autorul prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 345 Cod procedură penală, s-a constatat că fapta există, constituie infracțiune, a fost săvârșită de către inculpatul N. I. și urmează să dispună condamnarea acestuia.
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare, respectiv natura și limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea comisă, de gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, urmarea produsă, circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel, s-a reținut că inculpatul N. I. a comis o infracțiune contra patrimoniului (tâlhărie); faptă comisă de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social concret, care rezultă din modalitatea concretă de comitere, inculpatul N. I. a acționat pe timp de noapte, în loc public pe stradă; inculpatul a urmărit-o în prealabil pe partea vătămată, după care a acționat; prejudiciul total are o valoare medie; prejudiciul recuperat parțial – nu a fost recuperată suma de 400 lei; motivația infracțională, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale (recidivist), anterior fiind condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului (aspect ce rezultă din fișa de cazier judiciar f. 7 dosar_ ), ceea ce denotă perseverență infracțională; inculpatul a avut o atitudine parțial sinceră; inculpatul nu are o ocupație.
Față de cele reținute, în baza art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b și c Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul N. I., la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie.
Cu privire la modalitatea de executare, având în vedere că inculpatul N. I. este recidivist, s-a apreciat că se impune executarea pedepsei aplicate în regim de detenție, pentru reeducarea inculpatului N. I., funcțiile pedepsei prev. de art. 52 Cod penal, putând fi atinse numai prin privarea de libertate a inculpatului, având în vedere natura infracțiunii comise, dar și perseverența infracțională de care dă dovadă inculpatul.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii inculpatului N. I., aceasta trebuie realizată atât în baza art. 71 Cod penal și art. 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. (cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), instanța de fond nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedepsele accesorii prev. de art. 64 Cod penal, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, care dintre acestea se impun față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
Față de circumstanțele personale ale inculpatului N. I., respectiv antecedentele penale, precum și față de natura faptei săvârșite o infracțiune contra patrimoniului - tâlhărie) și circumstanțele producerii acesteia, a determinat instanța de fond a aprecia că se impune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, motiv pentru care în baza art. 71 Cod penal și cu aplicarea dispozițiilor art. 3 din Protocolul I al Convenției Europene a Drepturilor Omului, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Partea vătămată O. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 600 lei.
Din probele administrate a rezultat faptul că în buzunarul de la geacă, în timpul agresiunii, acesta avea suma de 400 lei.
Conform procesului-verbal din data de 29.04.2010 (f.10 d.u.p.) geaca a fost predată părții vătămate.
Totuși din probele administrate, inclusiv planșele foto, a rezultat că aceasta a fost ruptă de inculpat în timpul agresiunii exercitate asupra părții civile.
Față de aceste aspecte, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 - 999 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă O. V. și obligat inculpatul N. I. la plata sumei de 600 lei, reprezentând despăgubiri civile către partea civilă O. V..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul N. I., care prin cererea depusă în scris la dosar, arată că este nemulțumit de soluția pronunțată de instanța de fond și de modul în care s-a desfășurat judecata cauzei, precum și de perioada lungă a soluționării cauzei, urmând ca celelalte motive ale apelului să le invoce în fața instanței.
Curtea, verificând cererea de apel formulată de inculpatul N. I., constată că declararea apelului este tardivă.
Astfel, potrivit art.363 din Codul procedură penală (din 1969), termenul de declarare a apelului este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Conform alineatului 3 din acest text de lege, termenul de declarare a apelului pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri cât și la pronunțare, cum este cazul de față, acesta curge de la comunicarea copiei dispozitivului.
Inculpatul nu a fost prezent la dezbaterile de la termenul din 25 aprilie 2013, fiind reprezentat de apărător ales, iar copia de pe dispozitivul hotărârii i-a fost comunicat la data de 20 mai 2013, așa cum rezultă din dovada aflată la fila 79 din dosarul de fond.
Împotriva hotărârii, inculpatul I. I. a declarat apel la data de 12 martie 2014, așa cum rezultă din rezoluția judecătorului, deci cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de textul de lege mai sus arătat.
Cum în cauză, nu există nicio situație de repunere în termen conform art.364 Cod procedură penală anterior, apelul declarat de inculpatul N. I. după expirarea termenului prevăzut de lege, urmează a fi considerat ca tardiv și va fi respins în consecință, potrivit disp.art. 421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.275 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv apelul formulat de inculpatul N. I., fiul lui I. și D., născut la 20 septembrie 1973 în ., în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.130 din 25 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M..
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 mai 2014.
Președinte Judecător
V. M. T. L.
Grefier
E. V.
Red.VM
Tehnored.EV
6 ex./03.06.2014
dos.f. Judecătoria Vălenii de M.
j.f.I. M. D.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Conflict de interese. Art.301 NCP. Sentința nr. 2/2014. Curtea... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
