Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 12/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 12/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 835/323/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 12/A
Ședința publică din 7 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-R. C.
Judecător I.-C. B.
Grefier D. M.
Cu participarea domnului procuror D. Z. din cadrul P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu M.
Pe rol judecarea apelului declarat de către inculpatul Bakos D. (născut la 22 Februarie 1992 în Târnăveni județul M. - fiul lui Vilmoș și al lui M. P., deținut în Penitenciarul Târgu M.) împotriva sentinței penale nr, 138 din 19.12.2013 a Judecătoriei Târnăveni.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant Bakos D., în stare de arest preventiv, asistat de apărător numit din oficiu, avocat B. R. și partea civilă M. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că sentința penală nr. 138 din 19.12.2013 a Judecătoriei Târnăveni a fost atacată cu recurs, potrivit legii vechi. Dată fiind . data de 1 februarie 2014 atât a noului Cod penal cât și a noului Cod de procedură penală, instanța recalifică calea de atac ca fiind apel, apel declarat cu stricta respectare a dispozițiilor legale.
La întrebarea instanței, apărătorul inculpatului precizează că motivele de apel vizează netemeinicia sentinței atacate. Depune la dosar un memoriu în susținerea apelului declarat, prin care inculpatul solicită aplicarea legii mai favorabile.
Partea civilă M. G. arată că nu a declarat apel, fiind mulțumit cu hotărârea primei instanțe.
Instanța, pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul apelant Bakos D. în prevederile art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal – faptă săvârșită împreună cu un minor și cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal – privind starea de recidivă. Potrivit dispozițiilor art. 231 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, pentru această infracțiune incriminată de noul Cod penal există posibilitatea împăcării părților.
Reprezentantul parchetului este de acord cu schimbarea de încadrare juridică, cu precizarea că, fiind în apelul inculpatului, consideră că prevederile art. 37 lit. b din vechiul Cod penal sunt mai favorabile inculpatului.
Apărătorul inculpatului este de acord cu schimbarea încadrării juridice, mențiunea că starea de recidivă a inculpatului intră pe reglementarea din vechiul Cod penal, art. 37 lit. b.
Instanța învederează faptul că în fața instanței de fond inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 din vechiul Cod de procedură penală, privind procedura simplificată, recunoscând fapta și însușindu-și probele administrate și aduce la cunoștința inculpatului că poate da declarație în fața instanței de apel, cu precizarea că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul Bakos D., precizează că își menține declarațiile date anterior, nu dorește să facă noi declarații și este de acord cu schimbarea de încadrare juridică așa cum a fost pusă în discuție de către instanță.
Partea civilă M. G. precizează că dorește să-și retragă plângerea.
Față de cele precizate de către partea civilă, instanța lasă cauza la a doua strigare, având în vedere posibilitatea împăcării părților.
La reluarea dezbaterilor, la apelul nominal, se prezintă inculpatul apelant Bakos D., în stare de arest preventiv, asistat de apărător numit din oficiu, avocat B. R. și partea civilă M. G..
La întrebarea instanței, inculpatul Bakos D., prin apărător, arată că este de acord cu repararea prejudiciului adus părții vătămate.
Partea civilă M. G. arată că este de acord să se împace cu inculpatul.
Inculpatul Bakos D. este de acord să se împace cu partea civilă.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatului, față de poziția părților – aceea de împăcare, solicită instanței să ia act de această împrejurare, să admită apelul, să desființeze parțială a hotărârii atacată, să se aibă în vedere că această împăcare duce la înlăturarea răspunderii penale în ceea ce-l privește pe inculpatul Bakos D.. Solicită instanței să dispună schimbarea încadrării juridice așa cum a fost pusă în discuție iar în baza art. 231 noul Cod penal raportat la art. 17 alin. 2 și la art. 16 alin. 1 lit. g din noul Cod de procedură penală să se dispună încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților. Sub aspectul laturii civile sunt de acord cu achitarea prejudiciului cauzat părții vătămate și la care a fost obligat, solicită menținerea hotărârii primei instanțe în ceea ce privește despăgubirile la care inculpatul a fost obligat.
Reprezentantul parchetului pune aceleași concluzii ca și domnul avocat, cu precizarea că, în cazul în care se va dispune încetarea procesului penal în baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală, conform art. 241 alin. 1 lit. b Cod procedură penală să se dispună și încetarea măsurii arestului preventiv.
Partea civilă M. G. solicită să se constate că a intervenit împăcarea iar pe latură civilă lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul Bakos D., având ultimul cuvânt arată că este de acord cu împăcarea, va face tot posibilul pentru a achita banii.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra prezentului apel:
La data de 19.12.2013, Judecătoria Târnăveni pronunță sentința penală nr.138 prin care:
- în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a), g), i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal art. 75 lit. c) Cod penal și art. 3201 alin.7 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul Bakos D., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, conform art. 83, alin. 1 Cod procedură penală a revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 31/12.03.2013, a Judecătoriei Târnăveni, rămasă definitivă la data de 26.03.2013, prin nerecurare, și a dispus executarea acesteia alăturat pedepsei aplicate prin prezenta, stabilind ca inculpatul să execute 7 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal i-a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-(teza a doua) și b) Cod penal și potrivit art. 88 Cod penal a dedus din durata pedepsei pronunțate reținerea și arestul preventiv din data de 02.06.2013 la zi.
În baza art. 350 alin. I Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
- în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a), g), i) Cod penal cu aplicarea art. 99 lin. 3 Cod penal și art. 3201 alin.7 Cod procedură penală l-a condamna pe inculpatul V. A., la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și potrivit art.71 Cod penal a interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a)-(teza a doua) și b) Cod penal.
Conform art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în condițiile art. 110 Cod penal și potrivit art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în conformitate cu prev. art. 83 Cod penal .
În baza art. 71 al. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 si 346 Cod procedură penală a admis acțiunea civila formulată de către partea civila M. G. si a obligat inculpații, în solidar, să-i achite acesteia suma de 1500 lei cu titlu de daune materiale.
În temeiul dispozițiilor art. 191 al. 1 Cod procedură penală a obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Instanța de fond, la adoptarea acestei soluții, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni emis în dosarul nr. 492/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților Bakoș D. si V. A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 75 lit. c Cod penal pentru inculpatul Bakoș D. și aplicarea art. 99 și următoarele pentru inculpatul V. A..
În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 31 05 2013, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu învinuitul minor V. A., prin escaladarea gardului, au pătruns în curtea imobilului, situat pe .. 180 din mun. Târnăveni, de unde au sustras, prin demontare, 5 obloane, din aluminiu, aflate pe autocamionul marca M., cu număr înmatriculare_, aparținând părții vătămate M. G., cauzându-i acestuia un prejudiciu de 8.500 lei, recuperat prin restituire, în natură. Inculpatul Bakoș D. a fost reținut pentru 24 de ore, în baza ordonanței din data de 02.06.2013, începând cu data de 02.06.2013, ora 15.00. Prin încheierea nr. 13/C/2013 Judecătoria Târnăveni a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni, dispunând arestarea preventivă a acestui inculpat pentru o perioadă de 29 zile, până la data de 01.07.2013 inclusiv. .
Starea de fapt descrisă în cuprinsul actului de sesizare a instanței a rezultat din: procesul-verbal de consemnare a plângerii, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică, procesul-verbal de acte premergătoare, declarații parte vătămată, declarații învinuit/inculpat, declarații martor, dovezi ridicare și predare bunuri, proces verbal de constatare.
La termenul din data de 13.09.2013, înaintea citirii actului de sesizare, inculpații Bakoș D. si V. A. au arătat că înțelegeau să recunoască săvârșirea faptei reținute prin rechizitoriu și că nu solicitau administrarea de probe, cerând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoșteau și și le însușeau.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 31.05.2013, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună, cu inculpatul minor V. A., prin escaladarea gardului, au pătruns în curtea imobilului, situat pe .. 180 din mun. Târnăveni, de unde au sustras, prin demontare, 5 obloane, din aluminiu, aflate pe autocamionul marca M., cu număr înmatriculare_, aparținând părții vătămate M. G.. I-au cauzat acestei părți vătămate un prejudiciu de 8.500 lei, recuperat, parțial, prin restituire în natură (fila 46 dup). Fiind audiați în cursul urmăririi penale ambii inculpați au recunoscut săvârșirea faptelor.
Inculpatul V. A. s-a reținut a fi născut la data de 18.10.1995, astfel încât la data săvârșirii faptei, 31.05.2013, era minor.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpaților Bakoș D. si V. A. au fost pe deplin dovedite, prin mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală.
Întrucât înainte de citirea actului de sesizare ambii inculpați au arătat că recunoșteau săvârșirea faptei, reținute prin rechizitoriu și că nu solicitau administrarea de probe, cerând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate, în faza de urmărire penală, pe care le cunoșteau și le-au însușit, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală, astfel încât a procedat la judecarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În drept, fapta inculpatului Bakoș D. și a inculpatului minor V. A. care, în noaptea de 31.05.2013, au pătruns, prin escaladarea gardului, pe timp de noapte, în curtea părții vătămate M. G. și au sustras de la camion parcat în curte 5 obloane din aluminiu, cauzând un prejudiciu de 8.500 lei, s-a constatat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal .
Conform fișei de cazier judiciar (fila 224) inculpatul Bakoș D. a fost condamnat, prin sentința penală nr. 31/12.03.2013, la pedeapsa de 2 ani cu închisoare cu suspendare condiționată, astfel încât fapta din prezenta cauză a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, cf. art. 37 lit. a Cod penal. Instanța a constatat aplicabil pentru inculpatul Bakoș D. și art. 75 alin 1 lit. c) Cod penal, deoarece inculpatul V. A., împreună cu care acesta a săvârșit infracțiunea, era minor la data săvârșirii faptei, iar starea de minoritate a acestuia îi era cunoscută.
Având în vedere aceeași stare de minorat a inculpatului V. A., care la data săvârșirii faptei avea 17 ani, instanța a făcut aplicarea art. 99 alin 3. Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpaților, instanța a avut în vedere disp. art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, raportate la prezenta cauză, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, concretizată la valorile sociale care au fost vătămate, persoana inculpaților și împrejurările care atenuau sau agravau răspunderea penală.
Operațiunea de individualizare a pedepsei constituia un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei si autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse in limitele prevăzute de lege. Numai o pedeapsă justă si proporțională era de natura să asigure atât exemplaritatea, cât si finalitatea acesteia, prevenția specială si generală înscrise in Cod penal, art.52 alin.1 „scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”.
Sub aspectul individualizării pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului Bakoș D., instanța a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care era cunoscut cu antecedente penale, circumstanța agravantă prev. de art. 75 alin 1 lit. c), Cod penal, dar și atitudinea constant sinceră de recunoaștere a săvârșirii faptei. Instanța a constatat că socializarea viitoare pozitivă a inculpatului nu era posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme, raportată la fisa de cazier judiciar, in care s-a observat că a mai suferit până în prezent altă condamnare, pentru infracțiuni de furt calificat. Deși pentru acea faptă a primit o pedeapsă cu închisoarea, dar a cărei executare a fost suspendată condiționat, inculpatul nu a înțeles importanța respectării normelor de conviețuire socială, interpretând greșit încrederea organelor judiciare în posibilitățile sale de socializare și a comis, din nou, în termenul de încercare, o nouă infracțiune, antrenând, totodată, în comiterea sa și un minor.
În ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante a recunoașterii faptei prevăzuta la art. 74 alin.1 lit.c Cod penal instanța a constatat că nu se putea aplica o atenuare a pedepsei de doua ori, atâta timp cat în privința acestuia s-a făcut aplicarea art. 3201 Cpp si limitele pedepsei au si fost reduse cu 1/3 tocmai acestei recunoașteri. Mai mult de atât, această împrejurare putea fi primită ca o circumstanță atenuantă, doar dacă împrejurările cauzei, in ansamblul lor, ar fi condus la concluzia unei periculozități sociale scăzute a inculpatului, a unui pericol concret scăzut al faptei, precum și un regret al comiterii acestei fapte de către inculpat, concomitent cu o conștientizare a importanței respectării normelor de conviețuire socială, ori inculpatul a recunoscut comiterea faptei, doar pentru a beneficia de reducerea limitelor pedepsei.
Astfel, în baza acestor considerente, instanța l-a condamnat pe inculpatul Bakoș D. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în conformitate cu art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a), g), i) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal, art. 75 lit. c) Cod penal și art. 3201 alin.7 Cod procedură penală.
În baza art. 83, alin. 1 Cod penal „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune” instanța a revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei, de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 31/12.03.2013, a Judecătoriei Târnăveni, rămasă definitivă la data de 26.03.2013, prin nerecurare, și a dispus executarea acesteia alăturat pedepsei aplicate prin prezenta, inculpatul urmând a executa 7 ani închisoare și, în baza art. 83 alin.4 Cod penal nu a aplicat sporul prevăzut de lege pentru recidivă.
În ceea ce privea pedeapsa accesorie, deși art. 71 al. 2 impunea interzicerea automată a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c, în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere decizia nr. 74/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii. Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duceau la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Constatând că, în prezenta cauză, prin ordonanța din data de 02.06.2013 (fila 20 d.u.p.) s-a dispus reținerea pentru o perioadă de 24 ore a inculpatului, iar începând cu data de 03.06.2013 acesta a fost arestat preventiv, în baza încheierii penale nr. 13/C/2013 a Judecătoriei Târnăveni, arestare preventivă ce a fost menținută succesiv până în prezent, instanța, în baza art. 88 Cod penal, a dedus din durata pedepsei pronunțate reținerea și arestul preventiv din data de 02.06.2013 la zi, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Sub aspectul individualizării pedepsei a fost aplicată inculpatului V. A., instanța a avut în vedere circumstanțele personale ale acestuia‚ care era minor la data săvârșirii faptei, nu era cunoscut cu antecedente penale, și atitudinea sinceră în fața instanței de judecată, de recunoaștere a săvârșirii faptei. S-a avut în vedere, în sens agravant, faptul că acesta nu era la prima încălcare a legii, anterior fiind sancționat cu amendă administrativă, pentru săvârșirea unei fapte penale de furt calificat, prin ordonanța nr. 738/P/2012/23.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târnăveni (fișă cazier judiciar, fila 228)
Întrucât, potrivit prevederilor art.320 indice 1 Cod pr.pen,în cazul judecării pe baza recunoașterii vinovăției, inculpatul beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, iar conform art. 109 Cod penal limitele pedepselor aplicate minorului se reduc la jumătate, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, deși art. 71 al. 2 impunea interzicerea automată a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c, în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere decizia nr. 74/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii. Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duceau la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Având în vedere circumstanțele cauzei, atitudinea sinceră a inculpatului, instanța a apreciat că scopul pedepsei putea fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție și constatând îndeplinite celelalte doua condiții impuse de art. 81 lit. a și b Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate acestuia pe durata unui termen de încercare de 2 ani, stabilit în condițiile art. 110 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod procedură penală i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în conformitate cu prev. art. 83 Cod penal, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că, prin declarațiile date în timpul urmăririi penale, partea vătămată a precizat că se constituia parte civilă, în procesul penal, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1.500 lei. În fața instanței ambii inculpați au recunoscut prejudiciul creat, în dauna părții civile și cuantumul acestuia și fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 14 si 346 Cod procedură penală, instanța a admis acțiunea civila formulată de către partea civilă M. G. si a obligat inculpații, în solidar, să-i achite acesteia suma de 1500 lei cu titlu de daune materiale.
În temeiul dispozițiilor art. 191 al. 1 Cod procedură penală instanța a obligat ambii inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Hotărârea astfel pronunțată de către instanța de fond, înlăuntrul termenului reglementat de 3953 din vechiul Cod de procedură penală, a fost atacată cu recurs de către inculpatul Bakos D., care s-a arătat nemulțumit de cuantumul prea mare al pedepsei ce i-a fost aplicate.
La termenul de judecată din data de 07.02.2014, această instanță de control judiciar, date fiind preved.art.349 din noul Cod procedură penală, a recalificat calea de atac, astfel exercitată de către inculpatul Bakos D., în apel. Cu stricta respectare a disp.art.386 din noul Cod de procedură penală această instanță de control judiciar a pus în discuția părților, date fiind dispozițiile legii de punere în aplicarea noului Cod de procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei inițial reținute, în sarcina inculpatului Bakos D. din infracțiunea incriminată de disp.art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplic.art.75 lit.c și a art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea incriminată de disp.art.228 alin.1, 299 alin.1 lit.b și d Cod penal nou cu aplic.art.77 lit.d Cod penal nou. Totodată s-a mai pus în discuția părților ca față de inculpatul apelant să se rețină, a fi incidente, în continuare disp.art.37 lit.b din vechiul Cod penal, ce este o prevedere legală mai favorabilă decât actualele dispoziții ale art.43 din Cod penal nou. Cum la termenul de judecată anterior menționat, a fost prezentă și partea civilă M. G., instanța a adus la cunoștința acestor subiecți procesuali principali că procesul penal poate înceta ca urmarea împăcării părților, potrivit disp.art.231 din noul Cod penal. Cum atât inculpatul apelant, care a fost asistat tot timpul de apărătorul desemnat din oficiu pe seama sa, cât și partea civilă au invederat că înțeleg să se împace, instanța luând act de această manifestare, expresia, de voință, a lor, va dispune, conform disp.art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală:
Conform disp. art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admiterea apelului promovat de inculpatul Bakos D. împotriva sentinței penale nr. 138/19.12.2013 a Judecătoriei Târnăveni.
Va desființa parțial hotărârea judecătorească anterior menționată și va păși la rejudecarea cauzei în ce îl privește pe inculpatul apelant:
Potrivit disp. art. 386 Cod procedură penală, coroborat cu art. 5 din Codul penal, va schimba încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul apelant a fost condamnat, de către Judecătoria Târnăveni, din infracțiunea incriminată de disp. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c și a art. 37 lit. a Cod penal, în infracțiunea incriminată de disp. art. 288 alin. 1, 289 alin.1 lit. b și d Cod penal cu reținerea art. 77 lit. d Cod penal și a art. 37 lit. a din vechiul Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 rap.la art. 16 alin. 1 lit. g din Noul Cod de procedură penală cu raportare la art. 231 din Noul Cod penal va înceta procesul penal, pornit împotriva inculpatului Bakos D., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, ca urmare a intervenirii, între acest inculpat și partea civilă M. G., a împăcării.
Va constata că, în prezenta cauză, inculpatul a fost reținut în data de 2 iunie 2013 și arestat preventiv începând cu data de 3 iunie 2013 până la pronunțării prezentei decizii.
În conformitate cu prevederile art. 241 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, va constata, încetată de drept, măsura arestului preventiv la care inculpatul apelant a fost supus, în prezenta cauză și, pe cale de consecință, în baza art. 241 alin. 2 Cod procedură penală va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/3 iunie 2013 emis pe seama sa de Judecătoria Târnăveni, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
Potrivit disp. art. 25 alin. 5 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă M. G..
Va menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, ce nu contravin prezentei și în conformitate cu prevederile art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d, alin. 4 Cod procedură penală va obliga, atât inculpatul, cât și partea civilă să achite statului, ca urmare a intervenirii împăcării, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 1350 lei, din care partea civilă va suporta suma de 10 lei, iar inculpatul restul sumei, și din care suma de 200 lei cu titlu de onorariu pentru avocatul din oficiu desemnat în recurs pe seama inculpatului în prezenta cauză va fi avansată Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției, potrivit disp. art. 272 Cod procedură penală, menținând dispoziția primei instanțe de avansare a restului sumei cu titlu de onorariu pentru avocații din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform disp. art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul promovat de inculpatul Bakos D. (născut la 22 Februarie 1992 în Târnăveni județul M. - fiul lui Vilmoș și al lui M. P., deținut în Penitenciarul Târgu M.) împotriva sentinței penale nr. 138/19.12.2013 a Judecătoriei Târnăveni.
Desființează parțial hotărârea judecătorească anterior menționată și pășește la rejudecarea cauzei în ce îl privește pe inculpatul apelant:
Potrivit disp. art. 386 Cod procedură penală coroborat cu art. 5 din Codul penal schimbă încadrarea juridică a infracțiunii pentru care inculpatul apelant a fost condamnat de către Judecătoria Târnăveni din infracțiunea incriminată de disp. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c și a art. 37 lit. a Cod penal în infracțiunea incriminată de disp. art. 288 alin. 1, 289 alin.1 lit. b și d Cod penal cu reținerea art. 77 lit. d Cod penal și a art. 37 lit. a din vechiul Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 rap. La art. 16 alin. 1 lit. g din Noul Cod de procedură penală cu raportare la art. 231 din Noul Cod penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Bakos D. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, ca urmare a intervenirii între acest inculpat și partea civilă M. G. a împăcării.
Constată că în prezenta cauză inculpatul a fost reținut în data de 2 iunie 2013 și arestat preventiv începând cu data de 3 iunie 2013 până la pronunțării prezentei decizii.
În conformitate cu prevederile art. 241 alin. 1 lit. b Cod procedură penală constată încetată de drept măsura arestului preventiv la care inculpatul apelant a fost supus în prezenta cauză și, pe cale de consecință, în baza art. 241 alin. 2 Cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/3.iunie 2013 emis pe seama sa de Judecătoria Târnăveni., dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
Potrivit disp. art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă M. G..
Menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, ce nu contravin prezentei.
În conformitate cu prevederile art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d, alin. 4 Cod procedură penală obligă inculpatul și partea civilă să achite statului, ca urmare a intervenirii împăcării, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 1350 lei, din care partea civilă va suporta suma de 10 lei iar inculpatul restul sumei, și din care suma de 200 lei cu titlu de onorariu pentru avocatul din oficiu desemnat în recurs pe seama inculpatului în prezenta cauză va fi avansată Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției, potrivit disp. art. 272 Cod procedură penală, menținând dispoziția primei instanțe de avansare a restului sumei cu titlu de onorariu pentru avocații din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 februarie 2014.
Președinte Judecător
M. R. C. I. C. B.
Grefier
D. M.
Red.MRC/11.02.2014
Thnred./CC/2 exp./13.02.2014
Jd.fd. V.T.
| ← Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 435/2014. Curtea... | Sfidarea organelor judiciare. Art. 272 ind 1 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
