Distrugerea. Art. 217 C.p.. Sentința nr. 2510/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2510/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 7427/193/2013
Ds._ Art. 192, 217 Cod penal 1969
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B., JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 04 septembrie 2014
Președinte – A. M.
Grefier – D. A.
Ministerul Public reprezentat prin Procuror A. D.
Sentința penală nr. 2510
La ordine judecarea acțiunii penale privind pe inculpatul T. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, faptă prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal 1969, și distrugere, faptă prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat P. A. pentru inculpatul lipsă, martorul P. H., lipsă fiind partea civilă G. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-au citit actele și lucrările dosarului, s-a audiat martorul, declarația acestuia fiind consemnată în proces-verbal atașat la dosarul cauzei, apoi, văzând că nu mai sunt probe de administrat, cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. solicită condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu executare, considerând că dispozițiile noului Cod penal sunt mai favorabile, având în vedere limitele de pedeapsă mult reduse, obligarea inculpatului la despăgubirea părții civile cu suma de 100 lei, urmând a fi obligat acesta la plata de cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Apărătorul inculpatului solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. c Cod procedură penală, întrucât din probatoriul administrat nu reiese cu certitudine că acesta a săvârșit fapta pentru care a fost cercetat.
JUDECĂTORIA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. înregistrat la această instanță la data de 08 aprilie 2013, a fost trimis în judecată inculpatul T. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, faptă prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal 1969, și distrugere, faptă prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969, reținându-se în sarcina acestuia că în noaptea de 10/11.02.2012, în jurul orei 0000, aflat în stare de ebrietate, a pătruns fără drept în curtea locuinței mătușii sale, partea vătămată G. L. din . fondul relațiilor conflictuale preexistente, i-a distrus, prin spargere, două geamuri de la ferestrele casei acesteia, cauzând un prejudiciu de 100 lei.
Inculpatul, legal citat,nu s-a prezentat în instanță, deși s-a luat legătura cu acesta și telefonic.
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța reține că la data de 17.01.2012, partea vătămată G. L., domiciliată în satul Blândești, . a sesizat organele locale de poliție despre faptul că în noaptea de 10/11.02.2012, în jurul orei 0000, nepotul său, T. I., a intrat în curtea casei sale, fără drept, și, pentru că nu i-a permis accesul în locuință, i-a adresat cuvinte jignitoare și a spart două ochiuri de geam de la ferestrele casei.
Cu prilejul audierii în fața organelor de urmărire penală, partea vătămată G. L. a menționat că se află în relații conflictuale cu nepotul său, T. I., care, anterior, a agresat-o fizic și a fost cercetat penal pentru această faptă.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești reiese că, în noaptea de 10/11 ianuarie 2012, fiind în stare avansată de ebrietate, inculpatul T. I. a venit la domiciliul mătușii sale, a intrat fără drept în curte, pe poarta neasigurată și a bătut la ușă, insistând să fie primit în locuință, în ciuda orei târzii și a situației tensionate dintre el și partea vătămată. Enervat de faptul ca mătușa sa a refuzat să-i deschidă ușa, inculpatul a început să strige și să-i adreseze cuvinte injurioase, iar la un moment dat a spart două din geamurile casei, după care a părăsit curtea, plecând în direcție necunoscută. Cercetarea efectuată de lucrătorii de poliție la fața locului nu a evidențiat aspecte sau urme prin care să se poată stabili concret modalitatea în care au fost sparte geamurile, cu mâinile, pumnii sau cu un obiect dur.
În cursul urmăririi penale, inculpatul T. I. a declarat că, datorită stării avansate de ebrietate în care ajunsese în noaptea respectivă, nu reține altceva decât că, la un moment dat, a plecat de la locuința gazdei sale, H. C. din satul Silișcani, . stație peco, cu intenția de a-cumpăra țigări, ulterior nemaiștiind ce a făcut.
Martorii P. H., mama părții vătămate, și G. R.-A., fiul părții vătămate, au confirmat prezența învinuitului în curtea locuinței lor și actele de distrugere, menționând ca, deși nu l-au văzut, l-au recunoscut fără dubiu după glas, în timp ce le adresa injurii.
Cele arătate mai sus se dovedesc cu plângerea și declarațiile părții vătămate G. L. (f. 7,12, 29), proces verbal de cercetare la fața locului (f. 8-9), cu planșe foto (f. 10-11), declarațiile inculpatului T. I. (f. 13-18), declarațiile martorilor: P. H. (f. 20-21, 81-82), G. R.-A. (f. 22-23), Tudosanu V. (f 25), H. C. (f. 67).
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, având în vedere limitele de pedeapsă mult reduse din noul Cod penal, instanța consideră că acestea sunt cele mai favorabile pentru inculpat, motiv pentru care se vor califica faptele săvârșite de inculpatul T. I. ca fiind infracțiunile prev. de art. 224 alin. 2 Cod penal și art. 253 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 Cod penal.
Cum faptele prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, faptă prev. de art. 224 alin. 2 Cod penal, și distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal,, instanța va reține vinovăția inculpatului pentru săvârșirea acestor fapte, urmând a-i aplica câte o pedeapsă în temeiul acestor texte legale.
La stabilirea și individualizarea pedepsei ce urmează a-i fi aplicate inculpatului T. I., instanța va avea în vedere circumstanțele generale de individualizare așa cum sunt enunțate de dispozițiile art. 74 Cod penal, precum și circumstanțele personale ale acestuia, care este în vârstă de 20 ani, nu este la prima încălcare a legii penale, neavând antecedente penale, însă fiind sancționat anterior pentru fapte de aceeași natură și privind aceeași parte vătămată, nu a recunoscut săvârșirea faptelor în cursul urmăririi penale și nu s-a prezentat în fața instanței, este necăsătorit, nu are copii minori, nu are studii.
Față de cele arătate mai sus, instanța consideră că pentru reeducarea inculpatului este necesară aplicarea câte unei pedepse cu închisoarea.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanța, față de întreg probatoriul administrat în cauză, consideră că inculpatul se poate reeduca doar prin executarea efectivă a pedepsei în condiții de detenție.
În ceea ce privește latura civilă, instanța constată că partea vătămată grindei L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100 lei, prețul geamurilor sparte de inculpat. Având în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, din care reiese că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, existând vinovăția inculpatului pentru fapta culpabilă, precum și legătura de cauzalitate între această faptă și urmarea ce a produs pagube părții civile, conform art. 1397 Cod civil, instanța va obliga inculpatul să plătească părții civile G. L. suma de 100 lei, daune materiale
Văzând și disp. art. 272 și următoarele Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE
Califică faptele săvârșite de inculpatul T. I., CNP_, fiul lui G. și A., ns. la 11.06.1993 în loc. Albești, jud. B., domiciliat în ., F.F.L. în ., jud. B., necăsătorit, cu antecedente penale, nerecidivist, ca fiind infracțiunile prev. de art. 224 alin. 2 Cod penal și art. 253 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul T. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:
- art. 224 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare;
- art. 253 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 1 (o) lună închisoare.
Constată că inculpatul a săvârșit faptele în condițiile art. 38 Cod penal și, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, îi aplică acestuia pedeapsa rezultantă de 6 luni și 10 zile închisoare cu executare în condiții de detenție.
Obligă inculpatul să plătească părții civile G. L., CNP_, domiciliată în ., jud. B., suma de 100 lei, daune materiale.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 372 lei, cheltuieli judiciare.
Onorariul apărătorului din oficiu, 200 lei, se va avansa B.A. B. din fondurile M.J.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04 septembrie 2014.
Președinte, Grefier,
Red. M.A.
Tehnored. M.A.
Ex. 4/08.12.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
