Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 3146/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3146/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 07-11-2014 în dosarul nr. 15350/193/2013
Dosar nr._ Art. 180 alin. 2 C.pen.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA PENALĂ
JUDEȚUL B.
Ședința publică din 07 noiembrie 2014
PREȘEDINTE - V. A.
GREFIER – B. M.
P. de pe lângă Judecătoria B., prin reprezentant, procuror - A. D.
SENTINȚA PENALĂ NR. 3146
La ordine pronunțarea asupra acțiunii penale privind pe inculpatul B. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1968.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 31.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:
J U D E C A T Ă :
Asupra acțiunii penale de față:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr.5195/P/2011 din 24.10.2013, inculpatul B. C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969.
S-a reținut în sarcina acestuia că, în ziua de 06.11.2011, în jurul orei 18:00, aflându-se pe un drum sătesc din localitatea Șupitca, a lovit cu pumnii și picioarele pe partea vătămată P. D. - V., provocându-i leziuni ce au necesitat 14 – 15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico-legal nr. 1355/D/10.11.2011.
P. a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în baza următoarelor mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate, certificatul medico-legal nr. 1355/D din 05.03.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B., declarațiile martorilor Ț. N., D. F., V. M. și B. D. și declarațiile inculpatului.
Judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului, conform art. 344 alin. 2 Cod procedură penală.
Prin încheierea din data de 31.03.2014 a judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, legalitatea sesizării instanței și s-a dispus începerea judecății.
Învestită cu soluționarea cauzei, instanța a dispus citarea părților.
În cursul cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpatului, a martorilor din lucrări D. F., V. M. și a martorului Țîncău V. propus de inculpat. Nu a fost posibilă audierea martorilor din lucrări Ț. N. și B. D. fiind plecați în străinătate, motiv pentru care instanța a revenit la audierea acestora potrivit art. 383 Cod procedură penală, urmând ca la soluționarea cauzei să fie avute în vedere declarațiile acestora din cursul urmăririi penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 06.11.2011, în jurul orei 18.00, partea vătămată P. D.-V. se deplasa împreună cu concubina sa, Ț. N., pe drumul sătesc din localitatea Șupitca, iar când a ajuns în dreptul locuinței numitului B. G. a fost acostat de inculpatul B. C., care, confundându-1 cu un cumnat de-al său, V. M., i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele.
După ce a fost oprit din acțiunea vătămătoare de martorii Ț. N. și B. D., fiul inculpatului, acesta din urmă spunându-i că este vorba despre o confuzie, inculpatul și fiul său au plecat.
La data de 08.11.2011 partea vătămată a fost examinată de către medicul legist, iar prin certificatul medico-legal nr. 1355/D/10.11.2011, s-a concluzionat că aceasta prezenta leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 6.11.2011, prin lovire cu corpuri dure, leziuni care au necesitat 14-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Martora Ț. N., persoana care a surprins în mod direct momentul comiterii faptei, a fost audiată în cursul urmăririi penale și a confirmat aspectele sesizate de partea vătămată.
De asemenea, a fost audiat și martora D. F., care a declarat că în ziua de 06.11.2011, în orei 18.00, a venit la ea acasă sora sa, Ț. N. și i-a spus că P. D.-V., concubinul său, a fost bătut de B. C.. Martora s-a deplasat imediat la locul comiterii agresiunii și l-a găsit pe P. Danie-V. căzut în drum și plin de sânge. L-a întrebat ce s-a întâmplat, iar acesta i-a răspuns că a fost bătut de B. C.. Același lucru l-a declarat și martorul V. M., concubinul numitei D. F., care a însoțit-o pe aceasta la locul comiterii agresiunii.
Ulterior, numitul V. M. s-a întâlnit cu B. C. și, pe fondul răzbunării, l-a lovit pe acesta cu pumnii, picioarele și o rangă din fier, provocându-i leziuni ce au necesitat 48-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Urmare a acestei agresiuni, la data de 07.11.2011, B. C. a formulat o plângere penală împotriva numitului V. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 al. 1 din C.penal, plângere ce a format obiectul dosarului penal cu nr. 5083/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului V. M. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 al. 1 din C.penal.
Martorul B. D., fiul inculpatului, a declarat că nu a fost de față în momentul în care tatăl său l-a agresat pe P. D.-V., dar a precizat că în jurul orei 18.30 l-a găsit pe B. C. căzut cu fața în jos pe drum și plin de sânge. A sunat imediat la numărul de urgență 112, iar până la venirea ambulanței l-a întrebat ce s-a întâmplat, acesta spunându-i că a fost lovit de către inculpatul V. M..
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B. C., a avut o atitudine procesuală nesinceră, nerecunoscând comiterea faptei.
În cursul judecății, după ce i s-au adus la cunoștință acuzarea, drepturile și obligațiile procesuale, inculpatul a fost de acord să dea declarație. Acesta a negat săvârșirea faptei și a relatat despre faptul cum a fost el agresat de V. M.. Inculpatul a menționat că, la o dată ulterioară celei la care a fost lovit de V. M., acesta și partea vătămată P. D. – V. s-au bătut pe fondul consumului de alcool și, probabil din răzbunare, partea vătămată a reclamat la poliție că este el agresorul.
Susținerile inculpatului nu se coroborează cu alte mijloace de probă.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, în rechizitoriu s-a reținut că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969. De la data săvârșirii infracțiunii și până în prezent a avut loc o succesiune de legi penale în timp, în sensul că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul Cod penal în care, la art. 193 alin. 2, este reglementată infracțiunea de lovire sau alte violențe, fiind sancționată cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. Potrivit textului de lege menționat, infracțiunea constă în fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile.
În aceste condiții, se impune aplicarea disp. art. 5 Cod penal, potrivit cărora, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Astfel se pune problema aprecierii legii penale mai favorabile. Comparând textele de lege care incriminează infracțiunea de lovire sau alte violențe, instanța constată că, sub aspectul limitelor de pedeapsă, este mai favorabil art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969 față de art. 193 alin. 2 Cod penal actual, deoarece Codul penal anterior prevede pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda, pe când noul Cod penal sancționează fapta cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau amendă. Prin urmare, instanța va aplica dispozițiile Codului penal anterior.
Instanța reține vinovăția inculpatului în baza următoarelor mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate, certificatul medico-legal nr. 1355/D din 05.03.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală B., declarațiile martorilor Ț. N., D. F., V. M. și B. D. și declarațiile inculpatului.
Inculpatul B. C. are vârsta de 47 de ani, este căsătorit, are un copil minor în întreținere, a absolvit 10 clase, este agricultor și nu prezintă antecedente penale.
La stabilirea și individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cercetată, gradul de pericol social concret al faptei comise, gravitatea acesteia reflectată de modalitatea de săvârșire (prin lovirea părții vătămate cu pumnii și picioarele) și de consecințe (partea vătămată a suferit un traumatism cranio-facial soldat cu . oaselor proprii nazale fără deplasare, leziuni care au necesitat pentru vindecare 14 – 15 zile de îngrijiri medicale), poziția procesuală necorespunzătoare, precum și celelalte circumstanțe personale prezentate anterior.
Instanța apreciază că reeducarea inculpatului se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 4 luni închisoare.
În art. 12 din legea din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal se arată că, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Cum în cauză a fost identificată ca lege penală mai favorabilă Codul penal anterior, în baza acestuia se va aplica pedeapsa accesorie. Prin urmare, în temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012, instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de Codul penal din 1969, respectiv interzicerea, în condițiile prevăzute de art. 71, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, deoarece prin condamnare, inculpatul devine incompatibil în exercitarea acestor drepturi.
Instanța constată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal din 1969 cu privire la lipsa antecedentelor penale și la cuantumul pedepsei aplicate și apreciază că, în funcție de circumstanțele personale enumerate mai sus, inculpatul prezintă suficiente garanții pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul și fără executare în regim de detenție.
În temeiul art. 81, art. 82 și art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 4 luni și va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal din 1969 care reglementează revocarea acestui beneficiu în cazul săvârșirii, cu intenție, a unei infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța urmează să constate că partea vătămată P. D. V. nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE :
Condamnă pe inculpatul B. C., fiul lui M. și M., născut la data de 15.12.1963 în localitatea coșula, județul B., cu domiciliul în satul Șupitca, ., CNP_, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, agricultor, căsătorit, are 1 copil minor, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În temeiul art. 12 din Legea nr. 187/2012 combinat cu art. 71 Cod penal din 1969, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.
În temeiul art. 81, art. 82 și art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 4 luni, atrăgând atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969, care reglementează revocarea acestui beneficiu în cazul săvârșirii, cu intenție, a unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
Constată că persoana vătămată P. D. – V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.V.
Tehnored. B.M.
Ex.5/ 08.05.2015
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
