Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 183/2014. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2014 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 5165/193/2013
Dosar nr._ art.180 alin. 2, art.217 Cod penal
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL B.
Ședința publică din 24 ianuarie 2014
PREȘEDINTE - M. M.
GREFIER - B. I.
Cu participarea procurorului C. P. reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria B..
SENTINȚA PENALĂ Nr. 183
La ordine pronunțarea asupra procesului penal privind pe inculpații A. M. și A. I., trimiși în judecată pentru comiterea a câte unei infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal și distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
Dezbaterile în fond a cauzei au avut loc în ședința din 14 ianuarie 2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când:
J U D E C A T A
Asupra cauzei penale de față.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr.4608/P/2011 din 12 februarie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților A. M. pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal (parte vătămată A. A.) și distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal și A. I. pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal (parte vătămată A. D.) și distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În fapt se reține în rechizitoriu următoarele:
Părțile vătămate A. D. și A. A. locuiesc în satul Coștiugeni, ., locuința lor învecinându-se cu cea a inculpaților A. M. și A. I. . Părțile sunt de mai mult timp în relații conflictuale motivul fiind hatul despărțitor al proprietăților învecinate, stabilit conform unei înțelegeri verbale între părțile vătămate și părinții inculpaților. Pe acest hat familia A. a construit un gard despărțitor, a plantat mai mulți pomi și a ridicat două anexe pentru păsări și porci precum și două coșere pentru porumb.
La data de 27 septembrie 2011 inculpatul A. M. a făcut focul lângă gard ceea ce a declanșat noi discuții și certuri. La un moment dat, inculpatul A. I. a început să distrugă gardul despărțitor format din pari de lemn și plasă de sârmă și împreună cu fratele său au tăiat 14 pomi fructiferi de pe linia gardului . În aceeași împrejurare inculpații au distrus și cele două anexe ridicate de părțile vătămate, materialele rezultate fiind depozitate pe terenul celor din urmă.
Văzând acțiunile inculpaților, soții A. s-au deplasat la fața locului reproșându-le inculpaților pagubele create; în acel moment inculpatul A. I. a lovit pe A. D. cu pumnul în zona feței, producându-i căderea la pământ după care a continuat să-l lovească peste corp cu picioarele. Partea vătămată A. A. a încercat să intervină în apărarea soțului său însă a fost lovită și ea de către A. M. cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului, căzând la pământ. Agresorii au încetat violențele doar la intervenția martorei A. M., nora părților vătămate ce locuiește cu acestea.
În aceeași seară soții A. au fost transportați la Spitalul Județean B. unde li s-au acordat îngrijiri medicale. Cele două persoane vătămate au fost examinate de medicul legist, constatările fiind consemnate în certificatele medico-legale emise de S.M.L. B.: conform certificatului nr.1163/D din 28.09.2011 partea vătămată A. A. a prezentat leziuni traumatice ( traumatism cranio- facial cervical și submandibular; contuzie regiunea maseterină dreaptă; contuzie labirintică) ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, pot data din 27 septembrie 2011 și au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale; potrivit certificatului nr.1164/D din28.09..2011 partea vătămată A. D. a suferit leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și care au necesitat câte 5-6 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Situația de fapt prezentată a fost stabilită de parchet în baza următoarelor mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate, certificatele medico-legale emise acestora în urma examinării de medicul legist, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor A. M., B. E. și M. N..
Părțile vătămate s-au prezentat la proces și au fost audiate de instanța de judecată în prezența avocatului ales H. O.. Cestea și-au menținut plângerile formulate împotriva celor doi acuzați și au solicitat să li se achite despăgubiri civile constând în costul înlocuirii bunurilor distruse și cuantumul cheltuielilor efectuate pentru a se trata. Astfel, partea vătămată A. A. a solicitat plata sumei de 4000 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu transportul la B., procurarea medicamentației prescrisă de medic, la care se adaugă suma de 10.000 lei ce reprezintă distrugerile cauzate de inculpați care i-au demontat gardul pe o distanță de 100 metri, i-au distrus 2 coșere de porumb și o anexă pentru porci și au tăiat 14 pomi fructiferi. Partea vătămată A. D. s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 2000 lei constând în cheltuielile efectuate cu tratarea leziunilor.
În dovedirea pretențiilor bănești formulate părțile civile au propus audierea martorilor M. N. și B. E..
Cerere de constituire de parte civilă a fost formulată și de S. Județean de Ambulanță B. care a asigurat transportul victimelor la spital și care a solicitat plata sumei de 346 lei.
Inculpații A. I. și A. M. s-au prezentat la proces și au fost de acord să dea declarații în fața instanței de judecată. Ambii au negat comiterea faptelor ce li se rețin în sarcină susținând că părțile vătămate au fost cele care s-au manifestat agresiv. Inculpații au recunoscut că au demontat o porțiune din gardul ce desparte proprietățile lor, pe care l-au construit apoi pe un alt amplasament, însă au susținut că părțile vătămate au fost de acord cu această operațiune. După ce gardul inițial a fost dat jos, soții A. au început să protesteze și să se manifeste violent, numitul A. D. încercând chiar să lovească pe A. I. cu o bucată de lemn. De asemenea, inculpații au recunoscut că au demontat și anexele situate pe terenul părților vătămate, activitate impusă de mutarea gardului care a fost amplasat de ei mai în interiorul grădinii familiei A..
Inculpații nu au propus probe în apărare.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii propuși de parchet A. M. (fila 36), B. E. (fila 37) și M. N. (fila 40).
Martorii au confirmat existența unui incident între părți la data de 27 septembrie 2011 când cei doi inculpați au distrus gardul ce desparte gospodăria lor de cea a părților vătămate, au distrus două anexe folosite de cele din urmă pentru păsările și animalele pe care le creșteau în gospodărie și un depozit improvizat pentru porumb, numit popular coșer. Acțiunile inculpaților au fost văzute de martorii M. N., B. E. și A. M., nora părții vătămate fiind și cea care a alertat vecinii prin țipetele sale. Afirmațiile inculpaților referitoare la presupusele acte de agresiune ale părților vătămate îndreptate împotriva celor doi inculpați nu sunt susținute de probele dosarului din care rezultă că, dimpotrivă, frații A. au fost cei care au exercitat acte de violență în acea împrejurare. Martorii menționați au precizat că au auzit iar parte din ei au și văzut momentul agresiunii; martora B. E. a arătat că din curtea locuinței sale a văzut pe inculpați lovind părțile vătămate cu pumnii: inculpatul A. I. lovea pe A. D. în timp ce A. M. lovea pe A. A.. Martorul M. N. a ajuns la fața locului după ce părțile vătămate plecaseră la dispensar în vederea acordării de îngrijiri medicale și le-a văzut pe acestea când au revenit la domiciliu și prezentau urme de violență.
Violențele au fost exercitate de cei doi inculpați fără a fi existat vreun act provocator din partea victimelor, aceștia acționând pe fondul unei stări tensionate preexistente și al conflictului spontan iscat între părți ca urmare a acțiunilor inculpaților de a distruge gardul și bunurile imobile ale familiei A..
Violențele exercitate de inculpați asupra victimelor sunt confirmate și de certificatele medico-legale emise acestora din care rezultă că au prezentat leziuni traumatice pe corp și la nivelul feței și că acele leziuni au putut fi produse prin lovire cu corp dur.
În concluzie, instanța reține ca fiind dovedită situația de fapt invocată de parchet în actul de acuzare, inculpații A. I. și A. M. făcându-se vinovați de agresarea celor persoane vătămate și distrugerea bunurilor acestora.
Faptele inculpatului A. I. constituie în drept infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal și respectiv distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal iar faptele inculpatului A. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire sau alte violențe prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal și distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal.
Întrucât infracțiunile au fost săvârșite în aceeași împrejurare, la intervale scurte de timp, se vor reține în cauză și dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni prevăzut de art.33 lit.a din Codul penal.
La stabilirea pedepselor ce vor fi aplicate celor doi acuzați se au în vedere împrejurările în care au fost comise faptele, consecințele acestora, gravitatea leziunilor cauzate victimelor, pozițiile procesuale ale autorilor, antecedentele lor penale. Se va lua în considerare existența unei relații tensionate între părți anterioare, pe fondul căreia s-a declanșat conflictul în acea zi și atitudinile părților vătămate care au fost pașnice.
În ce privește pe inculpați, se constată că nu au antecedente penale, au recunoscut parțial învinuirile, sunt persoane tinere, ce se ocupă cu agricultura și care nu au reputația unor persoane violente.
În raport de aceste criterii instanța va dispune condamnarea celor doi inculpați la pedepse pecuniare, situate între limitele speciale prevăzute de lege, cu aplicarea art.63 din Codul penal. Se consideră că prin stabilirea unor pedepse cu amenda se poate realiza scopul coercitiv al pedepsei și se realizează funcția de reeducare a autorilor, atrăgându-li-se astfel atenția celor doi inculpați asupra consecințelor faptelor comise și a necesității de a respecta normele de drept și valorile sociale și morale.
În consecință, se va dispune condamnarea inculpatului A. M. la pedeapsa de 1000 lei amendă pentru comiterea infracțiunii de lovire și la pedeapsa de 700 lei amendă pentru infracțiunea de distrugere. Aceleași pedepse vor fi aplicate și inculpatului A. I., având în vedere că a avut o contribuție egală cu a fratelui săi în derularea evenimentelor și gravitatea leziunii cauzate părții vătămate
Infracțiunile fiind concurente se impune aplicarea art.33 lit.a, art.34 lit.c din Codul penal în sensul de a se contopi cele două pedepse aplicate inculpaților, aceștia având de executat câte o pedeapsă rezultantă de 1000 (o mie) lei amendă.
Instanța va atrage atenția celor doi inculpați asupra dispozițiilor art.63 ind.1 din Codul penal referitoare la consecințele pe care le determină neplata, cu rea credință, a amenzilor stabilite prin prezenta sentință, constând în înlocuirea pedepselor pecuniare cu închisoare.
Sub aspect civil se constată că ambele părți vătămate au formulat pretenții bănești în cauză, existând cerere de constituire de parte civilă formulată și de S. Județean de Ambulanță B., ca urmare a transportului la spital a victimelor.
Numita A. A. a formulat pretenții financiare în cuantum total de 14.000 lei din care 10.000 lei reprezintă costul distrugerilor cauzate de cei doi inculpați prin faptele lor iar diferența cheltuielile cu tratamentul efectuat. Partea vătămată A. D. a solicitat să i se achite doar costurile tratamentului urmat după agresiune în sumă de 2000 lei.
Referitor la solicitările celor două părți civile de a li se plăti cheltuielile pe care le-au făcut cu tratarea leziunilor cauzate de inculpați, instanța constată că nu sunt fondate întrucât nu s-a făcut dovada realității și cuantumului acelor cheltuieli.
Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că soții A. au fost agresați de inculpații A. ceea ce a avut drept consecință producerea unor leziuni corporale însă nu rezultă care au fost cheltuielile impuse de tratarea leziunilor. Simplele afirmații ale părților civile că s-au deplasat la B. pentru a se trata și că au cumpărat medicamente nu sunt suficiente pentru a fi avute în vedere de instanță, fiind necesar ca acestea să dovedească sumele pretinse. În lipsa unor dovezi că părțile civile au fost prejudiciate prin cheltuielile efectuate instanța de judecată nu poate acorda părților civile sumele solicitate cu titlul de daune materiale. Ca atare, se vor respinge cererile părților civile A. A. și A. D. de a li se achita daune în sumă de 4000 lei și respectiv 2000 lei.
În ce privește cererea părții civile A. A. de a i se achita suma de 10.000 lei pentru distrugerile făcute de inculpați prin faptele lor de a demonta gardul, anexele gospodărești și de a tăia pomii fructiferi de pe hatul ce desparte proprietățile părților, se apreciază că este justificată în parte. Din declarațiile părților civile, ale celor doi inculpați și din depozițiile martorilor L. I. și M. N. rezultă că inculpații au distrus gardul ce fusese edificat de părțile civile pe o distanță de circa 100 metri, au demontat coșerul pentru porumb și cele două anexe deținute de familia A. în apropiere de linia de hotar, bunuri ale căror valoare totală era de 3800 lei. Această evaluare este stabilită în raport de precizările celor doi martori menționați, numitul L. I. fiind cel care a ajutat la ridicarea gardului în anul 2008, la solicitarea soților A. .
Față de cele arătate, în conformitate cu disp. art.14 din Codul de procedură penală, art.1357 din Codul civil, instanța va obliga pe cei doi inculpați să achite părții civile A. A. daune materiale în cuantum de 3800 lei.
Partea civilă S. Județean de Ambulanță B. solicită plata sumei de 346 lei reprezentând costul asistenței medicale și al transportului victimelor la Spitalul Județean B. pentru acordarea îngrijirilor medicale. Constatând că cei doi inculpați sunt vinovați de agresarea părților vătămate, acțiunile lor generând și un prejudiciu indirect constând în acele cheltuieli cu transportul victimelor la spital, instanța urmează a dispune obligarea lor și la repararea acestui prejudiciu, ce este consecință a infracțiunilor reținute în sarcinile inculpaților. De aceea, se va admite acțiunea civilă promovată și în baza art.14 alin.3 din Codul de procedură penală se va dispune obligarea inculpaților A. M. și A. I. la plata în solidar, către partea civilă S. Județean de Ambulanță B. a sumei de 346 lei cu titlul de daune materiale.
În baza art.193 din Codul de procedură penală instanța va obliga cei doi inculpați să plătească părții civile A. A. cheltuieli judiciare în cuantum de câte 500 lei fiecare.
Conform art.191 alin.1,2 din Codul de procedură penală inculpații vor fi obligați în mod egal la plata cheltuielilor judiciare către stat, suma ce va trebui achitată de fiecare fiind de 140 lei fiecare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
1.Condamnă inculpatul A. M., fiul lui C. și V., născut la 11.11.1981 în ., domiciliat în satul Coștiugeni, ., CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-lovire prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal cu aplicarea art.63 alin.3 din Codul penal la pedeapsa de 1000 lei amendă (parte vătămată A. A.);
-distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.63 alin.3 din Codul penal la pedeapsa de 700 (șapte sute ) lei amendă.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.c din Codul penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1000 (una mie) lei amendă.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.63 ind.1 din Codul penal.
2. Condamnă inculpatul A. I., fiul lui C. și V., născut la 28.08.1990 în ., domiciliat în satul Coștiugeni, ., CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-lovire prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal cu aplicarea art.63 alin.3 din Codul penal la pedeapsa de 1000 lei amendă (parte vătămată A. D.);
-distrugere prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.63 alin.3 din Codul penal la pedeapsa de 700 (șapte sute ) lei amendă.
În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.c din Codul penal contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1000 (una mie) lei amendă.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.63 ind.1 din Codul penal.
Admite în parte acțiunea civilă promovată de A. A., domiciliată în satul Coștiugeni, ., și obligă inculpații A. M. și A. I. să-i achite, în solidar, daune materiale în cuantum de 3800 lei reprezentând costul distrugerilor. Respinge restul pretențiilor financiare formulate de aceeași parte civilă incluzând și cheltuielile cu transportul și tratamentul efectuat după agresiune.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată în cauză de A. D. având ca obiect plata sumei de 2000 lei.
Obligă inculpații A. M. și A. I. să achite părții civile S. Județean de Ambulanță B., cu sediul în mun. B., ., jud. B., suma de 346 lei reprezentând cheltuielile cu transportul și asistența medicală acordată părților vătămate.
Obligă cei doi inculpați să plătească părții civile A. A. cheltuieli judiciare în cuantum de câte 500 lei fiecare.
În temeiul art.191 alin.1,2 din Codul de procedură penală obligă inculpații A. M. și A. I. să achite statului cheltuieli judiciare în cuantum de câte 140 lei fiecare .
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru partea civilă A. A. și de la comunicare pentru restul părților.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2014.
Președinte Grefier
Red. M.M
Tehnored. M.M/3 ex
24.06.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1197/2014.... → |
|---|
