Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 82/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 82/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 656/235/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA PENALĂ Nr. 82/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. N. B.
Grefier L. B.
S-a luat spre examinare contestația formulată de către condamnatul R. T. împotriva sentinței penale nr.461 din 14.03.2014 a Judecătoriei G. având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul R. T., aflat în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.M. N. în substituirea av. titular G. A. L., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public - P. de pe Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. P..
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței condamnatul R. T., arată că, își menține contestația formulată în cauză și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a contestației.
Apărătorul condamnatului susține contestația formulată în cauză, solicită în principal, admiterea acesteia, întrucât, cererea condamnatului îndeplinește toate condițiile pentru a putea fi liberat condiționat. În subsidiar, solicită reducerea termenului fixat de instanța de fond pentru reînnoirea cererii. Totodată, solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de către condamnatul R. T., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Apreciază că, raportat la scriptele de la dosar, cererea condamnatului nu îndeplinește cumulativ toate condițiile prev.de art.59 vechiul Cod penal.
Condamnatul R. T., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației cu consecința reducerii termenului de amânare.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 461/14.03.2014 a Judecătoriei G. a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de petentul R. T., fiul lui T. și V., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul G., de sub efectul pedepsei de 4 închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1206/2013 a Judecătoriei Baia-M..
În temeiul art. 587, alin. 2, C. proc. pen. s-a stabilit termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată pentru data de 05.09.2014.
În temeiul art. 172, alin. 2, C. proc. pen. suma de 100 lei s-a avansat d-nei av Bârla N. din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275, alin. 2, C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, petentul R. T. a solicitat liberarea condiționată de sub efectul pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1206/2013 a Judecătoriei Baia-M..
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Petenta nu a realizat cereri în probațiune.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu următoarele înscrisuri: procesul-verbal al Comisiei de liberare condiționată și caracterizarea petentului.
Analizând probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Codul penal de la 1968, „După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Iar potrivit dispozițiilor art. 60, alin. 1, C. pen. „Condamnatul care din caza sănătății sau din alte cauze nu a fost niciodată folosit la muncă ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiționat după executarea fracțiunilor de pedeapsă arătate la art. 59, sau după caz, în art. 591, dacă dă dovezi temeinice de disciplină și îndreptare”.
Potrivit dispozițiilor art. 100, C. pen. „Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”. Dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute la art. 101, alin. 1, C. pen. și poate fi obligat la a respecta măsurile de supraveghere prevăzute la art. 101 alin. 2, C. pen.
Din comparația celor două texte, instanța de fond a apreciat că legea veche este mai favorabilă întrucât: liberarea condiționată nu este condiționată de natura regimului de executare și de îndeplinirea obligațiilor civile. De asemenea, cel liberat condiționat nu trebuie să se supună nici unei măsuri de supraveghere.
În temeiul dispozițiilor Codului penal de la 1968, pentru a fi dispusă liberarea condiționată trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: 1. executarea fracțiunii de pedeapsă; 2. stăruința în muncă și 3. dovezi temeinice de îndreptare. In ipoteza în care condamnatul nu a fost folosit la muncă din pricina sănătății sale sau din alte motive, trebuie îndeplinite doar condițiile nr. 1 și 3. De asemenea, se vor avea în vedere și antecedentele penale ale condamnatului.
În lumina acestor dispoziții legale liberarea condiționată apare ca și o instituție menită a încuraja persoanele private de libertate de a-și revizui conduita și totodată de a le recompensa în ipoteza în care au realizat acest lucru. Instituția trebuie privită ca una excepțională având în vedere și formularea legiuitorului „poate fi liberat condiționat”, ceea ce înseamnă că în ipoteza constatării ca îndeplinite a condițiilor prevăzute de lege, instanța nu este obligată a dispune liberarea condiționată, putând aprecia de la caz la caz dacă această măsură este benefică condamnatului și societății.
În speță, pentru a putea beneficia de liberare condiționată, condamnatul trebuie să execute o fracțiune de 2/3 din pedeapsă, ceea ce corespunde unui număr de 974 zile. Până la data de 05.02.2014 a executat 979 zile închisoare. Instanța de fond a constatat că această primă condiție este îndeplinită, condamnatul având executată fracția de pedeapsă prevăzută de lege.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv stăruința în muncă, instanța constată că aceasta nu este îndeplinită întrucât condamnatul a câștigat doar 26 zile prin muncă. La muncă a avut un comportament necorespunzător, fiind necesară retragerea sa. Mai apoi a refuzat participarea la activități lucrative.
Instanța de fond a apreciat că nici cea de-a treia condiție prevăzută de lege nu este îndeplinită în speță. Pe parcursul executării pedepsei petentul a săvârșit 3 abateri disciplinare foarte grave, fără a înregistra vreo recompensă. Dovadă în acest sens este și faptul că a rămas la regimul de executare închis. În plus de aceasta, condamnatul are antecedente penale. A beneficiat de suspendare condiționată și liberare condiționată fără ca această împrejurare să aibă vreun efect pozitiv asupra sa, condamnatul reiterându-și comportamentul infracțional, dovedind prin conduita sa că nu s-a îndreptat. În aceste condiții, liberarea condiționată a condamnatului nu este posibilă, riscul de recidivă în cazul său fiind crescut.
În consecință, constatând neîndeplinite condițiile prevăzute de art. 59, alin. 1, din Codul penal de la 1968 pentru liberarea condiționată, instanța de fond a respins propunerea de liberare condiționată formulată.
Având în vedere multiplele antecedente penale, abaterile disciplinare comise pe parcursul executării pedepsei, neînregistrarea vreunei recompense precum și lipsa de stăruință în muncă, în temeiul art. 587 al.2 C.p.p., instanța de fond a stabilit termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată pentru data de 05.09.2014.
În temeiul art. 172, alin. 2, C. proc. pen. suma de 100 lei s-a avansat d-nei av Bârla N. din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275, alin. 2, C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul R. T., solicitând admiterea acesteia, arătând în motivare că, dorește a i se reduce din termenul de amânare ce i-a fost aplicat, pentru a se putea libera condiționat, întrucât, are doi copii minori în întreținere, care au nevoie de el.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată, că contestația formulată în cauză este nefondată.
Astfel, având în vedere procesul-verbal întocmit la data de 05.02.2014 de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, reiese faptul că, sus-numitul a efectuat fracția obligatorie de pedeapsă prev. de art.59 C.p. din 1968; însă, pe parcursul executării pedepsei, a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat de trei ori pentru abateri grave, fără a fi recompensat, dovadă fiind și faptul că, a rămas la regimul de executare închis.
În plus, condamnatul R. T. este recidivist; a beneficiat de suspendare condiționată și liberare condiționată; cu toate acestea a perseverat în activitatea infracțională, dovedind prin conduita sa, că nu s-a îndreptat.
Față de cele de mai sus, tribunalul, în temeiul art.587 C.p.p., va respinge contestația formulată de condamnatul R. T., împotriva Sentinței penale nr. 461/14.03.2014 a Jud. G..
În baza art. 275 al.2 C.p.p., va obliga condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei.
Potrivit art.272 C.p.p., va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorariu avocațial din oficiu în sumă de 100 lei, cuvenit av. G. A., ce se va avansa din FMJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.587 C.p.p., respinge contestația formulată de condamnatul R. T., fiul lui T. și V., ns. la 01.10.1980 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, deținut în prezent în PNT G., CNP _ împotriva S.P. nr. 461/14.03.2014 a Jud. G..
În baza art. 275 al.2 C.p.p., obligă condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei.
Potrivit art.272 C.p.p., stabilește în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorariu avocațial din oficiu în sumă de 100 lei, cuvenit av. G. A., ce se avansează din FMJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 07.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
I. N. B. L. B.
Red. 3 ex./I.N.B./D.M.
19.06.2014
Jud.fond: G. M. I.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 245/2014.... | Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
