Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 220/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 220/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 1238/117/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 220/C/2014
Ședința publică din data de 21 martie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: A. Ț.
Grefier: M. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe contestatorul condamnat H. F. N. cauza având ca obiect contestație la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 23 din Legea de aplicare a Codului de Procedură Penală.
Cererea se examinează fără citarea persoanei condamnate și fără participarea procurorului.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța reține cauza în pronunțare, pe baza actelor de la dosar.
TRIBUNALUL
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 04.03.2014 sub nr. de mai sus, numitul H. F. N., condamnat prin sentința penală nr.17/F/23.02.2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2951/07.09.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la pedeapsa rezultantă de 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. a solicitat să se constate incidența dispozițiilor art. 6 NCP privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei.
La dosarul cauzei s-au depus fișa de evaluare a situației condamnatului de către comisia constituită la nivelul Penitenciarului G. în condițiile HG nr. 836/2013 și o copie a sentinței penale de condamnare, însoțite de mandatul de executare a pedepsei.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr.17/F/23.02.2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2951/07.09.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul H. F. N. a fost condamnat la pedepsele de 18 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 al. 1 175 al. 1 lit. i din Codul penal din 1969 și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal din 1969, 6 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire prev. de art. 180 al. 2 din Codul penal din 1969 și 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969. S-a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea aceea de 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen.
S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit.a și b C.pen. ca pedeapsă accesorie.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 26 emis de Tribunalul Bistrița Năsăud la data de 08.09.2011, executarea pedepsei începând la data de 26.05.2009.
Potrivit art. 6 alin. 1 NCP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 C.p.pen., instanța urmează să analizeze, dacă pedepsele aplicate pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat depășesc limita maximă de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită, potrivit legii noi.
În acest context, instanța constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 al. 1 din NCP, deoarece în privința infracțiunii de omor, sediul materiei îl constituie dispozițiile art. 188 al.1 din Noul Cod Penal, limitele de pedeapsă situându-se între 10 și 20 ani închisoare, situație în care urmează să constatăm că pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală sus-menționată, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit anterior.
În privința pedepsei de 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de lovire, sediul materiei în Noul Cod penal îl constituie dispozițiile art. 193 al. 2, limitele de pedeapsă situându-se între 6 luni și 5 ani închisoare, ceea ce înseamnă că nici în privința acestei pedepse nu se impune reducerea sub cuantumul stabilit anterior.
Aceeași este situația și în cazul pedepsei stabilite pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, în Noul Cod penal această infracțiune fiind incriminată în art. 371 al. 1, limitele de pedeapsă fiind între 3 luni și 2 ani închisoare, sens în care este de observat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 NCP.
În același timp, este de observat că în temeiul art.35 al. 1 din Codul penal din 1969 s-a aplicat condamnatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. pentru o perioadă de 3 ani, însă și în privința acesteia, tribunalul constată că nu sunt aplicabile dispozițiile legii penale mai favorabile, în condițiile Noului Cod Penal pedeapsa complementară putând fi dispusă pe o perioadă de la 1 la 5 ani.
Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 595 NCPP se va respinge contestația la executare formulată de condamnatul H. F. N., cu referire la aplicabilitatea art. 6 NCP privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art.275 alin.2 NCPP va obliga pe condamnat să plătească cheltuieli judiciare către stat în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 595 NCPP respinge contestația la executare formulată de condamnatul H. F. N., fiul lui T. și M., născut la data de 03.08.1987, CNP_, în prezent aflat în Penitenciarul G., cu referire la aplicabilitatea art. 6 NCP privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art.275 alin.2 NCPP obligă pe condamnat să plătească cheltuieli judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 21 martie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Ț. M. D.
Red. A.Ț./A.Ț.
2 ex./18.04.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
