Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 19/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 19/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 09-01-2014 în dosarul nr. 29/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CONSTANTA
SECTIA PENALĂ
-DECIZIA PENALĂ NR.19.-
Sedinta publică din data de 09.01.2014
Instanta constituită din:
PREȘEDINTE - M. V.
JUDECĂTORI – C. D.
- L. I. B.
GREFIER – C. B.
- Ministerul Public este reprezentat de P. de pe lângă Tribunalul C. prin:
PROCUROR– G. L.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CONSTANTA, împotriva încheierii de ședință nr.5 din data de 07.01.2014 pronunțată de Judecătoria Constanta, în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în sedintă publică, cu respectarea disp.prev. de art.297 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă intimatul inculpat A. L., în stare de arest si asistat de apărătorul D. R. în substituirea apărătorului ales S. Calaigii, în baza împuternicirilor avocatiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.prev. de art.176-181 Cod procedură penală.
Recursul este declarat cu respectarea disp.prev. de art.385 ind.2 Cod procedură penală, în termenul prev. de art.385 ind.3 Cod procedură penală, nemotivat cu respectarea disp.prev. de art.385 ind.10 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, stadiul procesual al acestuia și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
În baza art.301 Cod procedură penală instanța întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat.
Apărătorul intimatului inculpat A. L., avocat D. R., după ce a luat legătura cu inculpatul arată că nu are cereri, excepții de formulat.
Reprezentantul Parchetului arată că nu are cereri, excepții de formulat.
Constatând că nu mai sunt cereri, excepții de formulat, în baza art.385 ind.13 cod procedură penală, instanța constată recursul în stare de judecată si acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Constanta, casarea încheierii instanței de fond si rejudecând să se dispună respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat, apreciind că punerea în libertate a inculpatului este inopotrună.
La aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie trebuie să se tină cont si să se facă o relationare între circumstantele reale ale comiterii faptei si cele personale ale inculpatului si că în raport cu gravitatea faptelor si reactia de insecuritate a cetătenilor față de lăsarea în libertate a unui inculpat asupra căruia planează suspiciunea comiterii acestora iar în ceea ce priveste circumstantele personale ale inculpatului, consideră că acesta nu sunt de natură a înlătura pericolul concret pe care îl reprezintă acesta pentru ordinea publică.
Față de aceste aspecte, consideră că instanta de fond în motivarea încheierii ignoră circumstantele reale ale săvârsirii faptei si nici nu face referire la aceste circumstante reale, fiind avute în vedere doar circumstanțele personale ale inculpatului, astfel că în opinia sa, se impune o analiză a gravitătii faptelor si a urmărilor acestora în rândul comunitătii prin prisma lăsării în libertatea inculpatului, ceea ce duce la concluzia că se impune a fi avute în vedere împrejurările comiterii acestei infractiuni de furt calificat, inculpatul împreună cu alti participanti, în timpul noptii, prin efractie, de modalitatea concretă în care se presupune că infractiunea ar fi fost comisă îân raport de perioada parcursă efectiv de la momentul luării măsurii arestării preventive si până la solutionarea cererii de liberare provizorie a trecut o perioadă de 40 de zile.
Prin urmare, consideră că nu este oportună punerea în libertate a inculpatului întrucât pentru a se asigura în continuare buna desfăsurare a procesului penal, în raport si de reactia negativă a opiniei publice în situatia în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii unor infractiuni serioase ar fi cercetate în stare de libertate, se impune privarea de libertate a inculpatului.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Constanta, casarea încheierii instantei de fond si pe fond respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Apărătorul intimatului inculpat A. L., avocat D. R., avâând cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Constana, ca nefundat si mentinerea încheierii instantei de fond ca fiind legală si temeinică întrucât în mod corect s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Solicită a se avea în vedere motivarea instantei de fond prin care se apreciază în mod corect că din actele depuse la dosar, rezultă că inculpatul a făcut demersuri de despăgubire a părților civile și recunoaște săvârșirea faptelor, astfel că perioada petrecută în stare de arest preventiv ( 45 zile) a reprezentat pentru acesta un avertisment destul de serios, din moment ce a înțeles să achite mare parte din paguba produsă prin presupusele sale fapte ilicit penale, atitudinea acestuia s-a schimbat ca urmare a luării măsurii arestării preventive, de la acel moment a avut o atitudine sinceră si corectă si a colaborat cu organele de urmărire penală, desi participatia acestuia fiind redusă, însă implicarea în recuperarea prejudiciului a fost mare.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul A. L. și-a manifestat regretul în fața instanței pentru fapta săvârșită precum si faptul că în mod constant s-au achitat sume de bani pentru recuperarea prejudiciului achitându-se până în acest moment 190 de milioane de lei din prejudiciu. De altfel, mai sunt încă 4 persoane care au intrat în locațiile respective iar la 3 dintre actele infracționale nu a fost inculpatul A. L. cel care a sustras bunuri iar î mprejurarea că la fiecare dintre inculpați se reține o sumă de bani este o însumare a prejudiciului, însă inculpatul A. L. este singurul care a achitat aproape jumătate din prejudiciul efectuat și de ceilalți inculpați, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale.
Prin urmare, consideră că în cauză astfel cum a retinut si instanta de fond pot fi aplicate dispozițiile art. 1602 pentru că nu există date din care să rezulte că va tergiversa desfășurarea în bune condiții a urmăririi penale în raport si de împrejurarea că activitatea infracțională s-a desfășurat pe o perioadă scurtă, respectiv două luni.
Solicită a se avea în vedere si faptul că inculpatul este student în anul 4 și în luna ianuarie are sesiune; este ofițer și, înainte de a fi arestat își luase brevetul.
În plus, așa cum a mentionat anterior, inculpatul a recunoscut comiterea actelor materiale pentru care este cercetat si a achitat aproape jumătate din prejudiciul produs iar în ceea ce privește participarea sa la actele de procedură ce mai sunt de efectuat, urmărirea penală este finalizată, urmând a se avea în vedere si faptul că a participat la reconstituirile ce presupuneau participarea sa nemijlocită, iar cu ocazia confruntărilor efectuate cu coinculpații și-a menținut declarațiile anterioare, în sensul recunoașterii faptelor pentru care este cercetat.
Prin urmare, consideră că sunt suficiente argumente că până la acest moment, prin atitudinea sa, acesta nu a îngreunat cu nimic desfășurarea urmăririi penale și, față de stadiul la care au ajuns la acest moment cercetările, inculpatul nu ar avea cum să le îngreuneze nici pe viitor, indiferent că ar fi sau nu lăsat în libertate.
Față de cele de mai sus, apreciază că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului A. levent, cu stabilirea unor obligații în sarcina acestuia de către instanta de fond, inclusiv de natură să asigure evitarea pericolului luării legăturii cu părțile vătămate, cu coinculpații, cu martorii din dosar, este în măsură să asigure pe deplin buna desfășurare a procesului penal, sens în care solicită respingerea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Constanta si mentinerea încheierii instantei de fond ca fiind legală si temeinică.
Intimatul inculpat A. L., în ultim cuvânt, arată că regretă fapta comisă si lasă la aprecierea instantei, cu precizarea că de acord cu concluziile apărătorului ales.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin încheierea de ședință nr.5 din data de 07.01.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, s-au dispus:
” În baza art. 160 ind. 8a alin. 2 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 160 ind. 2 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul A. L. (fiul lui T. și M. L., născut la data de 25.01.1990, în mun. C., dom. în mun. C., ., ., ap. 68, CNP_).
În baza art. 160 ind. 8a alin. 2 Cod procedură penală, dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului A. L., arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 295 emis la data de 23.11.2013 de Judecătoria C., la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În baza art. 160 ind. 8a alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. 2 alin. 3 și alin. 3 ind. 1 Cod procedură penală, pe timpul liberării provizorii, inculpatul se va supune următoarelor obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a județului C., decât cu încuviințarea instanței de judecată;
b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
f) să nu se apropie de coinculpați, de părțile vătămate, de martorii din cauză, de membrii familiilor acestora, să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect.
În baza art. 1602 al. 32 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
În baza art.1602 al.4 Cod procedură penală, măsura dispusă se comunică administrației locului de deținere și instituțiilor prevăzute de art. 145 al. 21 Cod procedură penală.
Cu recurs în 24 de ore de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru inculpat.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.01.2014, ora 15.21 .”
Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată prima instanță a avut în vedere, între altele, următoarele aspecte:
Instanța de fond a arătat că, prin încheierea nr.313/23.11.2013 a Judecătoriei C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. L., pe o durată de 29 zile, de la 23.11.2013 până la 21.12.2013 inclusiv. Soluția a rămas definitivă prin încheierea nr.311/26.11.2013 a Tribunalului C..
Pentru a lua această măsură preventivă, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.p.p., în sensul că sunt indicii temeinice care reflectă comiterea de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcină, furt calificat (15 acte materiale) și că lăsarea acestuia în libertate ar constitui pericol public concret pentru ordinea publică, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, împrejurările în care este suspectat inculpatul că ar fi comis infracțiunea.
În acest sens au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: declarațiile formulate de reprezentanții părților civile ., . – C., ., . SRL, ., . INTERMED SRL, . – C., . SRL, ., ., ., ., I.I. S. G., ., Cabinet Medical P. A. G.-C.; procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice întocmite cu această ocazie; procesele verbale de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere amplasate în incintele societăților comerciale păgubite și planșele fotografice aferente; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopica; procese verbale de percheziție domiciliară; declarații martori G. D., Pantor M. C., A. T.; declarații învinuiți; declarații inculpați Memet A., A. Tungeai, Țăndurel Acî; procese verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice; declarațiile inculpatului A. L., care a recunoscut comiterea infracțiunii.
Prin încheierea nr.339/19.12.2013 a Judecătoriei C. a fost respinsă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. de prelungire a măsurii arestării preventive în ceea ce-l privește pe inculpatul A. L. (și pe T. C. A.), fiind admisă cu privire la ceilalți trei inculpați privați de liberate în cauză. Încheierea a fost casată de Tribunalul C., în privința celor doi inculpați sus-nominalizați.
Conform Deciziei nr. 17/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în soluționarea recursului în interesul legii, în cadrul examenului de temeinicie a unor astfel de cereri, instanța de judecată, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului. Astfel, prin ipoteză, liberarea provizorie sub control judiciar presupune menținerea temeiurilor arestării preventive. Cele două măsuri procesuale, arestul preventiv, pe de o parte, și liberarea provizorie, pe de altă parte, au funcții și finalități diferite, servind fiecare la buna desfășurare a procesului penal. Conform jurisprudenței I.C.C.J., în soluționarea unei cereri de liberare provizorie, trebuie să se facă o relaționare corectă între circumstanțele reale și cele personale ale inculpaților.
În cazul de față, gravitatea acuzației penale, valorile sociale lezate, impactul social negativ al faptelor inculpatului, au fost analizate atât cu ocazia luării cât și a prelungirii stării de arest preventiv.
În ceea ce privește circumstanțele personale, instanța de fond a reținut că inculpatul nu are antecedente penale, este integrat social, este tânăr, este student în anul IV la U.M.C. C..
S-a reținut că, din actele depuse la dosar, inculpatul a făcut demersuri de despăgubire a părților civile și recunoaște săvârșirea faptelor. În acest context, perioada petrecută în stare de arest preventiv (45 zile) a reprezentat pentru acesta un avertisment destul de serios, din moment ce a înțeles să achite mare parte din paguba produsă prin presupusele sale fapte ilicit penale. În acest context, pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea sa în libertate nu se mai situează la aceleași cote existente la momentul luării măsurii arestării preventive.
Pe de altă parte, instanța de fond a constat că temeiul privării de libertate nu l-a constituit cel prev. de art. 148 lit. b, ci acela prev. de art. 148 lit. f din c.p.p., astfel încât, prin lăsarea acestuia în libertate, buna desfășurare a procesului penal nu ar avea de suferit. În plus, așa cum s-a menționat anterior, inculpatul a recunoscut comiterea actelor materiale pentru care este cercetat, a achitat aproape jumătate din prejudiciul produs împreună cu alți 4 inculpați, iar, în ceea ce privește participarea sa la actele de procedură ce mai sunt de efectuat, urmărirea penală este finalizată. Instanța constată că acesta a participat la reconstituirile ce presupuneau participarea sa nemijlocită, iar cu ocazia confruntărilor efectuate cu coinculpații și-a menținut declarațiile anterioare, în sensul recunoașterii faptelor pentru care este cercetat. Sunt suficiente argumente că până la acest moment, prin atitudinea sa, acesta nu a îngreunat cu nimic desfășurarea urmăririi penale și, față de stadiul la care au ajuns la acest moment cercetările (având în vedere recunoașterea faptelor, indicarea modului de acțiune în cadrul reconstituirilor, achitarea unei părți substanțiale din prejudiciu), inculpatul nu ar avea cum să le îngreuneze nici pe viitor, indiferent că ar fi sau nu lăsat în libertate.
În acest context, având în vedere și poziția inculpatului, de a se prezenta în fața organelor judiciare ori de câte ori va fi chemat, instanța de fond a constatat că cererea formulată de acesta este fondată, punerea lui în libertate nefiind de natură a afecta buna desfășurare a procesului penal.
Instanța de fond a considerat că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului A. L., cu stabilirea unor obligații în sarcina acestuia, inclusiv de natură să asigure evitarea pericolului luării legăturii cu părțile vătămate, cu coinculpații, cu martorii din dosar, este în măsură să asigure pe deplin buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva încheierii de ședință menționate, a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C. invocând, pe larg, motivele prezentate în practicaua prezentei încheieri.
Instanța de recurs în exercitarea controlului judiciar prin prima motivelor invocate, cât și din oficiu conform art.3856 al.3 c.pr.pen. constată că recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria C. este fondat și urmează a fi admis, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, prin încheierea nr.313/23.11.2013 a Judecătoriei C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. L., pe o durată de 29 zile, de la 23.11.2013 până la 21.12.2013 inclusiv. Soluția a rămas definitivă prin încheierea nr. 311/26.11.2013 a Tribunalului C..
Pentru a lua această măsură preventivă, instanța a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.p.p., în sensul că sunt indicii temeinice care reflectă comiterea de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcină, furt calificat (15 acte materiale) și că lăsarea acestuia în libertate ar constitui pericol public concret pentru ordinea publică, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, împrejurările în care este suspectat inculpatul că ar fi comis infracțiunea.
Totodată, deși s-a apreciat că inițial în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit f C.pr.pen – pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol public pentru ordinea publică, judecătorul fondului a considerat că, raportat la atitudinea sa procesuală pozitivă, la acoperirea unei părți importante din prejudiciu, la circumstanțele personale favorabile inculpatului(enumerate pe larg anterior) se impune admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
La analiza recursului de față, contrar opiniei instanței de fond, Tribunalul consideră că nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar, punerea în libertate a inculpatului A. L. prezentând în continuare pericol concret pentru ordinea publică– având în vedere data la care s-a luat măsura arestării preventive, 23.11.2013 - de aproape 2 luni, termenul privării de libertate păstrându-și caracterul de rezonabilitate și proporționalitate, circumstanțele reale în care inculpatul este suspectat că ar fi comis infracțiunile -15 acte materiale de furt calificat și complicitate la furt calificat, fapte comise în mod continuat, prejudiciul total fiind însemnat de 68.450 lei(chiar dacă în parte recuperat) - sunt aspecte faptice care duc la concluzia unui real pericol, încă actual pentru ordinea publică în cazul judecării inculpatului în stare de libertate.
Potrivit art.160 ind. 2 alin.1 C.pr.penala liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depășește 18 ani, insa aceasta condiție trebuie raportata la circumstanțele personale ale inculpatului si circumstantele reale in care se retine ca ar fi fost comisă infracțiunea pentru care se efectuează in prezent cercetarea judecătorească.
Din aceasta perspectiva Tribunalul constata ca prezenta inculpatului in comunitate prezenta încă pericol public la acest moment procesual, fată de natura infracțiunii pe care este bănuit că ar fi comis-o, conform acuzării, de împrejurările concrete in care se retine ca aceasta ar fi fost săvârșită, multitudinea actelor materiale, care exclud ideea unui simplu act de teribilism, specific vârstei, repetabilitatea actelor materiale sub forma caracterului continuat al infracțiunii crescând pericolul concret pentru ordinea publică și periculozitatea inculpatului, raportat și la valorile sociale pretins lezate, vizând patrimoniul persoanei.
Aceste aspecte cumulate nu-l recomandă, cel puțin la acest moment al anchetei penale, pe inculpatul A. L. pentru admiterea unei atare cereri de liberare provizorie sub control judiciar, fiind inoportună la acest moment o astfel de măsură, în condițiile în care indiciile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin(având în vedere considerentele expuse de instanța care a analiza propunerea de arestare preventivă, arătate anterior, care rămân valabile și pe care Tribunalul și le însușește), nu s-au modificat și nu se pot desluși temeiuri noi favorabile inculpatului în scopul admiterii unei atare cereri, cel puțin în acest stadiu al anchetei penale, care se află încă în faza urmăririi penale.
Indiciile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, rămân valabile și la momentul analizării recursului de față, constau în următoarele mijloace de probă administrate până la acest moment al anchetei penale: declarațiile formulate de reprezentanții părților civile ., . – C., ., . SRL, ., . INTERMED SRL, . – C., . SRL, ., ., ., ., I.I. S. G., ., Cabinet Medical P. A. G. - C.; procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice întocmite cu această ocazie; procesele verbale de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere amplasate în incintele societăților comerciale păgubite și planșele fotografice aferente; raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopica; procese verbale de percheziție domiciliară; declarații martori G. D., Pantor M. C., A. T.; declarații învinuiți; declarații inculpați Memet A., A. Tungeai, Țăndurel Acî; procese verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice; declarațiile inculpatului A. L., care a recunoscut comiterea infracțiunii și duc la concluzia unei presupuneri rezonabile în sensul că inculpatul ar fi comis infracțiunea față de care s-au formulat acuzațiile penale la adresa sa.
Nu sunt excluse circumstanțele personale ale inculpatului, care rămân valabile, așa cum au fost evidențiate pe larg anterior, dar raportat la circumstanțele reale în care se precizează că ar fi acționat inculpatul, la numărul mare de acte materiale, la caracterul continuat al infracțiunii, la valoarea ridicată a prejudiciului reclamat de părțile vătămate, la stadiul anchetei penale, care se află încă în faza urmăririi penale, la urmările faptelor de a căror comitere este acuzat inculpatul, alimentează starea de neliniște, de teamă în rândul colectivității, reprezentând încă un pericol concret pentru ordinea publică.
Nu poate fi primită aprecierea instanței de fond în sensul că atitudinea procesuală pozitivă a inculpatului, achitarea unei părți din prejudiciu, recunoașterea acuzației penale, oferă de plano garanții procesuale de neclintit și îl recomandă pe inculpat în sensul liberării provizorii sub control judiciar.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o vocație pentru inculpat și nu un drept al acestuia, iar circumstanțele reale arătate anterior, împreună cu circumstanțele personale ale inculpatului, nu-l recomandă pe inculpat - cel puțin la acest moment procesual - pentru liberarea provizorie sub control judiciar.
Pentru aceste motive, în baza art. 385/15 pct.2 lit. d Cod proc.pen.:
Va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva Încheierii nr.5/07.01.2014, pronunțată de Judecătoria C. in dosarul penal nr._ .
Va casa încheierea recurată și, rejudecând va dispune:
În baza art. 160 ind. 8a alin. 6 c.pr.pen. va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul A. L. .
Va înlătura din încheierea recurată dispozițiile contrare prezentei.
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.
In baza art. 192 alin 3 c.p.p;
Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 2 lit. d C.p.p. ;
Admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CONSTANTA, împotriva Încheierii nr.5/07.01.2014, pronunțată de Judecătoria C. in dosarul penal nr._ .
Caseaza încheierea recurată și, rejudecând, dispune:
În baza art. 160 ind. 8a alin. 6 c.pr.pen. respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul A. L. (fiul lui T. și M. L., născut la data de 25.01.1990, în mun. C., dom. în mun. C., ., ., ap. 68, CNP_), deținut în I.P.J. Constanta, Centrul de Retinere si Arestare Preventivă.
Înlătură din încheierea recurată dispozițiile contrare prezentei.
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.
In baza art. 192 alin 3 c.p.p;
Cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 09.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. V. C. D.
L. I. B.
GREFIER,
C. B.
red.jud.fond. M.N.
Tehnored.jud.fond.L.I.B.
3 ex./16.01.2014-
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 498/2014.... → |
|---|
