Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Sentința nr. 592/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sediul social a fost declarat de T. M. I. în C., ., Cămin C 2, camera 52, . contractului de închiriere din 12.04.2006 încheiat cu ..

În cursul urmăririi penale, efectuându-se verificări (vol. 37 filele 400-405) cu privire la adresa ca sediu social s-a constatat că la nr. 10 pe . căminul C2, acesta fiind situat pe .. Mai mult, nici o cameră a cestuia nu are numărul 52, pe fiecare palier existând câte 25 camere numerotate de la 1 la 25 la parter, de la 101 la 125 la etaj 1, de la 201 la 225 la etaj 2 și similar la etajele 3 și 4. În continuare, s-a stabilit că imobilul Cămin C2 este în administrarea RAEDPP C., că . nu figurează în evidența Ministerului de Finanțe, iar numărul de înregistrare la ORC și CUI trecute în contractul de închiriere nu au fost alocate nici unui agent economic.

Se poate deci concluziona că . nu a funcționat niciodată la sediul social declarat din C., ., Cămin C 2, camera 52, . fictive formulate de inculpatul T. M. I. în fața reprezentanților Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. la data de 31.05.2006, cu ocazia constituirii societății (vol.37 fila 388), au avut drept unic scop sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare și fiscale și, implicit, de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului. Această concluzie rezultă cu evidență din modul similar de acțiune al acestui inculpat și acestei societăți comerciale în relația cu ceilalți inculpați și ., rezutând că interesul major al grupului inculpaților era acela de a se vita un control al organelor financiar-fiscale la oricare din societățile implicate, control care ar fi atras în lanț descoperirea și a celorlalți participanți implicați în evaziune fiscală.

Potrivit evidențelor Oficiului Registrului Comerțului, societatea a fost dizolvată din oficiu ca urmare a nedepunerii bilanțurilor.

Prin actul constitutiv din 07.08.2006 inculpatul S. C. a hotărât înființarea . SRL C. având ca obiect principal de activitate, comerț cu ridicata și import export al cerealelor, semințelor și furajelor. Societatea a fost înmatriculată sub nr. J13/2506/14.08.2006 și i s-a atribuit CUI_/14.08.2006.

Pe baza contractului de închiriere din 1.08.2006 încheiat cu . reprezentată prin B. A., pe termen de 1 an, sediul social a fost declarat în C., ., Camera 72.

La data de 11.08.2006 S. C. a declarat pe proprie răspundere că în spațiul destinat sediului social și în afara sa nu desfășoară nici una dintre activitățile ce constituie obiect de activitate al firmei și s-a obligat ca, înainte de începerea activității să depună declarația privitoare la legalitatea desfășurării activităților declarate conform prevederile Legii 359/2004 (vol.2, fila 149). În temeiul acestei declarații, în registrul comerțului s-a menționat că firma nu desfășoară activitatea, eliberându-se un certificat constatator în baza art. 17¹ lit.a din Legea 359/2004, din 15.08.2006. Conform susținerilor sale din faza de urmărire penală, S. C. nu a funcționat niciodată în spațiul sediului social, toate actele întocmite fiind efectuate la domiciliul lui B. I., în baruri sau în incinta unității bancare.

Declarația în fața reprezentanților Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. este făcută în mod evident cu rea credință, în condițiile în care este de notorietate faptul că nu se pot obține sume de bani în calitate de administrator decât dacă se desfășoară activități comerciale.

Prin sentința civilă nr. 4620 din 08.12.2008 a Tribunalului C., Secția Comercială, C. Administrativ și Fiscal s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva debitoarei . SRL C. la cererea creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice C., iar ulterior prin sentința civilă nr. 5338/..2010 s-a dispus radierea sa din registrul comerțului.

În ce privește funcționarea fiecărei societăți comerciale înființate de inculpați, și realitatea operațiunilor comerciale desfășurate:

Tribunalul reține preliminar, ca și situații legale prevăzute de Codul fiscal, următoarele reguli de calcul/deducere/plată a TVA:

Ținând cont de faptul că achizițiile de cereale de la persoane fizice sunt scutite de TVA, în momentul vânzării acestora către alte societăți, o societate care ar fi achiziționat cereale de la producători persoane fizice (în general, fără factură) ar fi datorat bugetului de stat o taxă pe valoarea adăugată egală cu TVA colectat (aplicat sumelor încasate ca preț al mărfii). Aceasta presupune evidențierea în contabilitate a unor cheltuieli cu prețul mărfii relativ mici -din moment ce sunt achiziții de la producător -și a veniturilor reprezentate de sumele încasate de la societățile beneficiare cu titlul de preț, care includ și TVA.

Spre deosebire de achizițiile de la persoane fizice, cumpărarea cerealelor de la o altă societate este o operațiune taxabilă, la prețul mărfii fiind adăugat TVA (deductibil). În momentul revânzării cerealelor (cu TVA), contribuabilul are, în anumite condiții, dreptul de a deduce TVA, respectiv de a scădea, din TVA colectat, TVA deductibil. Astfel, TVA de plată reprezintă diferența între TVA colectat și TVA deductibil.

Cu referire la activitățile comerciale desfășurate de ., tribunalul reține că există o mare diferență de calcul al TVA datorat statului, în raport cu modalitatea de evidențiere a achizițiilor de cereale; dacă se evidenția că achizițiile sunt efectuate de la persoane fizice, societatea era obligată să raporteze TVA de plată egală cu valoarea TVA indicată în factura de vânzare către societățile exportatoare, astfel neexistând beneficiu decât în măsura în care se majorează prețul de vânzare, în raport cu cel de cumpărare, cu un indice de profit. Dacă, însă, se cumpără cereale de la producători dar se evidențiază că achiziția a fost efectuată de la o altă societate comercială plătitoare de TVA, atunci valoarea TVA de plată către stat este diminuată cu valoarea TVA fictiv plătită (în cadrul facturii) către pretinsa societate vânzătoare de cereale, care, la rândul ei, ar fi trebuit să colecteze și să declare TVA încasat prin factură de la .. În condițiile în care aceste din urmă societăți (în speță ., ., . și . SRL) nu au ținut evidența contabilă corespunzătoare, nu au evidențiat TVA și impozitul pe profit rezultat din înscrisurile comerciale și din tranzacțiile bancare, nu au avut nici o intenție de a efectua diligențe pentru plata acestor sume către bugetul de stat, acest buget este prejudiciat cu sumele respective.

Referitor la . și la inculpatul C. G. A., tribunalul reține din ansamblul probator că în perioada octombrie – noiembrie 2005 (prima etapă a activității infracționale), . prin inculpatul C. G. A. – administrator, a îndeplinit rolul de furnizor fictiv de produse cerealiere pentru .. În realitate, activitatea sa s-a rezumat la completarea de facturi fiscale către ., efectul fiind de a ajuta astfel „cumpărătorul” fictiv să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA – ul pe care le-ar fi datorat statului dacă înregistra operațiunile reale, și anume cumpărările de la producători sau de la societăți care nu au emis facturi. Totodată, în realizarea scopului grupului infracțional organizat, inculpatul C. G. A. acesta a disimulat adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de inculpatul B. I. cu ajutorul inculpatului N. D., prin plăsmuirea de borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice, atestând astfel în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . au fost folosite pentru achiziții de marfă de către societatea pe care o administra.

În plus, în scopul obținerii beneficiului financiar de către membrii grupului infracțional organizat, inculpatul C. G. A. a fost în această primă etapă însărcinat cu retragerea sumelor de bani din contul ..

Constatările de mai sus se întemeiază pe următoarele considerente:

- Singurele documente de proveniență a mărfii identificate în cazul . au fost borderourile de achiziție cereale de la producători particulari depuse de inculpatul C. G. A. la unitățile bancare unde societatea avea conturi deschise.

În cursul urmăririi penale, existența persoanelor menționate în aceste documente a fost verificată (proces verbal aflat în vol. 1 filele 186-189), ocazie cu care s-a constatat că seriile și numerele actelor de identitate menționate în dreptul numelor producătorilor particulari fie nu au fost alocate niciodată, fie corespund unor persoane cu alt nume și prenume. A reieșit astfel că toate persoanele menționate ca fiind producătorii particulari de la care societatea părea a se fi aprovizionat cu marfă sunt fictive.

Sub aspectul modului de întocmire al borderourilor de achiziție, raportul de expertiză (obiectivul nr. 3 pct. 4) a constatat că există borderouri de achiziție fără număr, iar unele chiar fără dată. Pe unele dintre acestea s-a constatat existența unor erori aritmetice cu privire la cantitate, preț sau suma totală de achiziție.

Nu a fost întocmită nici o notă de intrare recepție, deci nici o dovadă a intrării mărfurilor în gestiune.

Nu există nici o chitanță care să ateste plata prețului produselor agricole către persoanele fizice.

- Nici un document nu atestă transportul mărfii de la producătorul particular la . sau de la ., neexistând nici o comandă de transport sau contract pentru închirierea vreunui mijloc de transport, iar în extrasele de cont nu figurează nici o plata în favoarea vreunui transportator;

- „Livrările” către . au fost efectuate numai pe bază de facturi fiscale nici una dintre acestea nefiind însoțită de aviz de expediție. În plus, facturile nr._/28.06.2005 și nr._/29.05.2005 sunt emise la date la care nici . și nici . nu erau înființate.

Mai mult, expertul contabil a sesizat că cinci dintre cele 11 facturi emise de . în favoarea . sunt întocmite pentru cantități de marfă care depășesc capacitatea maximă a unui mijloc de transport rutier de marfă de maxim 40 tone.

- Din analiza rulajelor conturilor deschise de inculpatul C. G. A. la 14.07.2005 la BRD – GSG – Sucursala C. și la 13.09.2005 la Raiffeisen Bank – Sucursala C. (vol. 7), unde acesta a avut unicul specimen de semnătură, rezultă că scopul economic al tranzacțiilor efectuate cu . lipsește, inculpatul efectuând retrageri de numerar în aceeași zi sau în ziua următoare alimentării contului, de aceeași valoare cu suma intrată în cont (minus comisionul băncii).

Referitor la modul în care inculpatul C. G. A. a utilizat borderourile de achiziție fictive, este de observat că aceste înscrisuri au îndeplinit un dublu rol. Pe de o parte, au permis inculpatului să ateste în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . au fost folosite pentru achiziții de marfă și astfel să disimuleze adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de reprezentantul . de altă parte, aceleași borderouri de achiziție depuse de inculpat la unitățile bancare au servit la însușirea de sume de bani din contul societății pe care o administra.

O altă metodă uzitată de inculpatul C. G. A. pentru însușirea sumelor de bani din conturile . a fost retragerea de numerar cu justificarea „plată salarii”. Verificările efectuate în cursul urmăririi penale cu privire la acest aspect au relevat următoarele:

Prin adresa nr. 698/2.03.2011 a Inspectoratului Teritorial de Muncă C., această instituție a comunicat că în perioada de existență a societății, aceasta a înregistrat la ITM C. un număr de 7 contracte individuale de muncă, dintre care două sunt pe numele inculpaților B. I. și D. D.. Or, nici unul dintre cei doi nu a amintit în declarațiile din faza de urmărire penală că ar fi fost angajat la .. În plus, dintre ceilalți „angajați” ai societății, a fost identificat și audiat în calitate de martor A. N., care a negat atât faptul că ar fi fost salariat al societății administrate de învinuitul C. G. A., cât și faptul că semnătura depusă pe contractul de muncă i-ar aparține. Celelalte persoane care figurează ca salariați nu au putut fi audiate pentru ca nu a fost posibilă găsirea acestora ( vol. 1 filele 286-301). Legat de același aspect, expertul a remarcat că nici un document justificativ nu demonstrează plata salariaților (ex. stat de plată).

Suma însușită de inculpatul C. G. A. prin cele două metode prezentate a fost calculată în raportul de expertiză la obiectivul nr. 9 pct. 4, efectuată în cursul urmăririi penale, ca fiind în total de 2.866.352 lei.

Tribunalul reține că toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că singurul rol al inculpatului C. G. A., în calitate de administrator la ., a fost aceea de „producător de documente justificative” pentru . și că în fapt acesta nu a achiziționat niciodată marfa pretins vândută către societatea administrată de inculpatul B. I..

La data de 18.11.2005, reprezentanții Gărzii Financiare C. au efectuat un control al activității . (vol. 2 fila 142), ca urmare a faptului că la 16.11.2005 la Poarta de acces nr. 5 în incinta Portului C., fiind oprit un autotractor cu remorcă nr._, respectiv AB3298 care transporta grâu de la . la ., nu s-a putut verifica și proveniența mărfii (vol. 2 fila 137). Cu ocazia controlului, la sediul Gărzii Financiare s-a prezentat administratorul C. G. A., care a depus borderoul de achiziție nr. 23/14.11.2005, avizul de însoțire al mărfii transportate la . și un contract încheiat cu SC Great A.. Constatându-se că persoanele menționate în borderoul de achiziție sunt fictive, inculpatului i s-a pus în vedere ca în termen de trei zile să prezinte documentele financiar contabile cu privire la toată activitatea desfășurată de la înființarea societății. Acesta nu a dat curs celor dispuse de Garda Financiară, motivând că o parte a documentelor au ars la sediul societății și celelalte ar fi la agenții săi cu care nu poate lua legătura.

În aceste condiții, având în vedere inexistența evidenței contabile (care nu a fost predată de inculpat nici ulterior organelor de urmărire penală), în cursul verificărilor efectuate au fost ridicate de la clienții . documentele care au stat la baza tranzacțiilor cu societatea administrată de inculpatul C. G. A.. S-au obținut în acest mod facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii emise de . către . Argus SA, . Great A. și ., societăți cu privire la care nu s-a putut proba o situație similară cu cea a .. Astfel, actele de urmărire penală nu au relevat probe certe din care să reiasă că operațiunile atestate prin documentele emise de . în favoarea acestor societăți ar fi nereale și nici că între C. G. A. și administratorii acestora ar fi existat o înțelegere frauduloasă. În consecință, în aplicarea principiului in dubio pro reo, a rezultat că operațiunile cu societățile menționate sunt reale, însă veniturile realizate din vânzări nu au fost înregistrate în evidența contabilă a ., scopul urmărit de inculpat fiind sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Pentru determinarea stării de fapt fiscale, a fost solicitată și obținută de la Administrația Finanțelor Publice situația depunerii declarațiilor fiscale de către . (vol. 26 fila 2). Cu această ocazie, s-a constatat că societatea a depus o singură declarație, aferenta lunii februarie 2006, privind obligațiile fiscale la bugetul de stat consolidat și nu a depus nici un decont de TVA și nici un bilanț contabil.

Înscrisurile au fost avute în vedere în cadrul raportului de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale, care a concluzionat că în perioada iunie 2005 – octombrie 2006, prin omisiunea înregistrării veniturilor realizate din vânzări, . s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând bugetului consolidat de stat un prejudiciu de 837.892,03 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA (obiectivul 7 pct. 4 și obiectivul 8 pct. 4).

La data de 30.10.2006, urmare a solicitării Gărzii Financiare C., reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice C. – SAF – Activitatea de Control Fiscal efectuat o inspecție fiscală cu privire la activitatea desfășurată de . în perioada septembrie 2005 – noiembrie 2005 (vol. 26 fila 135 și urm.). Cu acest prilej s-a constatat că în intervalul menționat societatea a emis 36 facturi fiscale către diverși clienți, în valoare totală de 1.457.216 lei, fără a înregistra în evidența financiar contabilă veniturile realizate din vânzări, respectiv în registrul-jurnal, registrul cartea mare, registrul inventar, balanțe de verificare șa. și astfel s-a sustras de la plata impozitului pe profit și a TVA în sumă totală de 428.592 lei.

Ulterior, la 28.09.2007, în completarea inspecției menționate, a fost efectuată o nouă inspecție fiscală cu privire la . cuprinzând perioada octombrie 2005 – iulie 2006, interval în care societatea a emis un număr de 59 facturi fiscale în valoare totală de 1.177.336 lei, fără a se avea în vedere facturile analizate cu ocazia primei inspecții.. Prin omisiunea înregistrării acestor venituri în evidența financiar-contabilă a . s-a concluzionat că a fost cauzat bugetului consolidat de stat un prejudiciu de 188.373 lei reprezentând impozit pe profit și 223.695 lei TVA.

În ce privește activitatea . SRL, administrată de inculpatul D. D., tribunalul reține următoarele:

În luna decembrie 2005, ca urmare a depistării, la data de 16-18 noiembrie 2005, a inculpatului C. G. A. cu marfă a cărei proveniență nu a putut-o justifica și cu documente false, pentru diminuarea riscului depistării membrilor grupului, inculpatul N. D. a propus inculpaților C. G. A. și B. I. să racoleze alte persoane pentru a înființa societăți comerciale, care să fie folosite pentru întocmirea facturilor reflectând operațiuni nereale de vânzare către . și retrageri în numerar din conturi, dar care să predea apoi banii membrilor grupului.

Acceptând propunerea acestuia, în luna decembrie 2005, C. G. A., care locuise anterior într-un imobil închiriat împreună cu B. I. și D. D., l-a reîntâlnit pe D. D. la o sală de internet, unde acesta era angajat.

În cursul discuțiilor, astfel cum reiese din declarațiile acestora, D. D. a mărturisit coinculpatului că dorește să înființeze o societate comercială în domeniul informatic, însă nu are bani suficienți decât pentru constituirea societății. La rândul său, C. G. A. i-a relatat că el este administrator la . și face afaceri în domeniul cerealelor. Mai mult, pentru a-l „ajuta” să obțină banii necesari pentru funcționarea în domeniul dorit, C. G. A. i-a propus să „intre în afacerea cu cereale” pentru o scurtă perioadă, unde banii se câștigau mult mai ușor. C. G. A. i-a relatat că nu trebuia decât să întocmească niște documente și să ridice sume de bani din bancă, activitate pentru care era plătit cu 1% din sumele retrase în numerar de la bancă.

În luna iunie 2006, după înființarea ., inculpatul D. D. a reîntâlnit prin C. G. A., pe B. I. și l-a cunoscut pe N. D., aflând de la aceștia că vor face împreună tranzacții cu cereale în modul descris, întrucât aceștia se ocupau de activitatea ..

Astfel, din iunie 2006, . a devenit un alt „furnizor” important al . a fost. Tribunalul reține că activitatea . SRL a început efectiv în luna iunie 2006 deși societatea fusese înființată în decembrie 2005, deoarece din iunie a reînceput sezonul recoltărilor de cereale, până atunci inculpații neavând posibilitatea de a cumpăra cereale direct de la producători, ci numai de la societăți comerciale deținătoare, ceea ce nu corespundea interesului lor întrucât nu puteau obține profit din acest mod de lucru.

Pentru începerea activității, inculpatul D. D. a achiziționat de la tipografia . formulare cu regim special, pe care le-a ridicat personal (vol. 11 fila 134) și a deschis conturi bancare la BRD – GSG la 10.01.2006 și la Raiffeisen Bank la 26.06.2006 (vol. 11 fila 141 și urm.). Dacă pentru cel din urmă cont bancar D. D. a avut unicul specimen de semnătură, în cazul contului deschis la BRD – GSG au depus specimene atât D. D., cât și C. G. A.. Totodată, la 14.02.2006, prin procura specială autentificată sub nr. 268 la BNP V. B. D. D. l-a împuternicit pe C. G. A. să administreze interesele societății.

Dreptul de semnătură acordat lui C. G. A. a fost retras de D. D. . la data de 3.07.2006, când, potrivit susținerilor acestuia, a observat că C. G. A. a operat contul bancar fără a-l încunoștiința.

Din luna iunie 2006, consiliat în permanență de inculpatul C. G. A., D. D. a început să deruleze activitatea în modul convenit cu acesta și acceptat de D. D. încă de la primele discuții. Astfel, pe baza datelor ce i-au fost comunicate de C. G. A., D. D. a completat un număr de 55 facturi fiscale de vânzare către . și avize de însoțire având ca obiect produse cerealiere, în valoare totală de 2.234.308,37 lei (din care 356.738,31 lei TVA) fără a cumpăra și a vinde efectiv nici o marfă.

La momentul la care . vira „prețul mărfii” în cont, D. D. anunțat de C. G. A. sau de B. I., se deplasa la unitatea bancară, singur sau însoțit de primul și retrăgea suma integral, predând-o inculpatului C. G. A..

Pentru retragerea banilor din cont, D. D. completa și depunea la bancă borderouri de achiziție cereale și fier vechi de la persoane fizice pe baza copiilor unor acte de identitate primite de la C. G. A. în modul în care fusese învățat de acesta și de numitul M. A.. În acest sens, spre exemplu, inculpatul D. D. arată că ,,nu m-am ocupat niciodată de achizițile de cereale, nu cunosc personele din borderouri, datele din borderouri completate de mine mi-au fost indicate de M., pe bază de copii ale cărților de identitate”

Împrejurările descrise rezultă din declarațiile inculpatului D. D. coroborate cu următoarele:

În cursul urmăririi penale, existența persoanelor menționate în documentele de proveniență a mărfii – borderouri de achiziție a fost verificată (proces verbal aflat în vol. 1 filele 182-185) și adresa nr._/2006 a Serviciului de Evidență a Persoanelor aflată în vol. 2 fila 358), ocazie cu care s-a constatat că dintr-un total de 214 persoane, doar 27 corespund cu datele din evidența populației; în privința celorlalte, seriile și numerele actelor de identitate menționate în dreptul numelor producătorilor particulari fie nu au fost alocate niciodată, fie corespund unor persoane cu alt nume și prenume. A reieșit astfel că persoanele menționate ca fiind producătorii particulari de la care societatea părea a se fi aprovizionat cu marfă – cereale și fier vechi sunt fictive.

Dintre cele 27 persoane reale, au fost audiați ca martori în cursul urmăririi penale M. G., S. M.-L., D. T., C. M.-E., O. D.-R., P. M.,, T. N., D. C., M. G.-T., Eftincă N., S. N., I. G. (vol. 56 UP), precum și în cursul judecății. Aceștia au declarat fie că nu au avut teren în proprietate sau arendă, fie că nu au vândut niciodată marfă către .. În plus, s-a constatat că o mare parte a persoanelor audiate erau în acea perioadă conducători auto și efectuau transporturi pentru alte societăți decât cele în speță, necunoscându-i pe inculpați.

Sub aspectul modului de întocmire al borderourilor de achiziție, raportul de expertiză din cursul urmăririi penale (obiectivul nr. 2 pct. 4) a constatat că există borderouri de achiziție cu același număr, din aceeași dată, pentru aceeași sumă, în care figurează însă un număr diferit de persoane fizice evidențiate ca producători, dar și borderouri nesemnate de producători, ceea ce conduce la concluzia fictivității acestora.

Notele de intrare recepție nu au toate rubricile completate, nu menționează identitatea gestionarului și nu sunt semnate, fiind deci inapte să facă dovada intrării mărfurilor în gestiune.

Nu există nici o chitanță care să ateste plata prețului produselor agricole către persoanele fizice.

- Nici un document nu atestă transportul mărfii de la producătorul particular la . sau de la . la ., neexistând nici o comandă de transport sau contract pentru închirierea vreunui mijloc de transport, iar în extrasele de cont nu figurează nici o plata în favoarea vreunui transportator;

- Pretinsele livrări către . nu puteau fi realizate legal deoarece s-a constatat că în posesia lui D. D. existau toate cele trei exemplare ale avizului de expediție. Rezultă deci că nici un exemplar nu a fost remis cumpărătorului și că nici unul nu a însoțit transportul, cu toate că unele prezintă semnătura de primire a mărfii spre transport. În plus, pe majoritatea avizelor nu există semnătura de primire a mărfii, iar ca delegați figurează fie D. D., fie aceleași persoane care figurează pe borderourile de achiziție (ex. D. T., C. M., P. M., S. M.).

Referitor la același aspect este de observat că o mare parte a numerelor de înmatriculare a autovehiculelor menționate pe avizele de însoțire a mărfii sunt fie inexistente, fie au fost alocate unor vehicule improprii transportului de produse cerealiere, fiind autoturisme (proces verbal aflat la filele 179 – 181 vol. 1). Astfel, și din această perspectivă rezultă cu certitudine că transporturile respective de cereale între . și . nu au existat, și deci nu au existat nici achiziții de cereale de către . SRL.

- Din analiza rulajelor conturilor, rezultă că nu a fost făcută nici o plată vreunei societăți de transport; Or, nici o societate de transport nu ar fi efectuat serviciile respective fără plată, iar dacă ar fi efectuat plata, aceasta ar fi fost evidențiată în acte bancare și contabile, fiind deductibilă de la calculul TVA și profitului.

- Scopul economic al tranzacțiilor efectuate cu . lipsește, inculpații D. D. și C. G. A. efectuând retrageri de numerar în aceeași zi sau în ziua următoare alimentării contului, de aceeași valoare cu suma intrată în cont (minus comisionul băncii). Cu privire la acest aspect, inculpatul D. D. confirmă că ,,B. mă anunța telefonic că intră banii...ne întâlneam la bancă, completam factura cu datele indicate de B., acesta vira suma în contul Roby . pe borderouri de achiziție iar în exteriorul băncii predam banii lui B.”.

Din cele ce preced rezultă că inculpatul D. D. nu a achiziționat niciodată în fapt marfa pretins vândută către societatea administrată de B. I., că a sprijinit grupul infracțional organizat prin „producerea de documente justificative” pentru ., ajutând astfel „cumpărătorul” să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA – ul, a disimulat adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de B. I. prin plăsmuirea de borderouri de achiziții cereale și fier vechi de la persoane fizice, prin care a atestat în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . au fost folosite pentru achiziții de marfă de către societatea pe care o administra.

Referitor la modul în care inculpații D. D. și C. G. A. au utilizat borderourile de achiziție fictive, este de observat că, la fel ca și în cazul ., aceste înscrisuri au îndeplinit un dublu rol. Pe de o parte, le-au permis să ateste în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . au fost folosite pentru achiziții de marfă și astfel să disimuleze adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de reprezentantul . de altă parte, aceleași borderouri de achiziție depuse de învinuiți la unitățile bancare au servit la însușirea de sume de bani din contul societății pe care D. D. o administra.

O altă metodă folosită pentru însușirea sumelor de bani din conturile . a fost, ca și în cazul ., retragerea de numerar cu justificarea „plată salarii”. Verificările efectuate în cursul urmăririi penale cu privire la acest aspect au relevat următoarele:

Prin adresa nr. 698/2.03.2011 a Inspectoratului Teritorial de Muncă C., această instituție a comunicat că în perioada de existență a societății, aceasta a înregistrat la ITM C. un număr de 3 contracte individuale de muncă. Dintre persoanele ale căror date figurează în acestea, a fost identificat și audiat în calitate de martor I. S., care a negat atât faptul că ar fi fost salariat al societății, cât și faptul că semnătura depusă pe contractul de muncă i-ar aparține. Celelalte persoane care figurează ca salariați nu au putut fi audiate pentru ca nu a fost posibilă găsirea acestora ( vol.1 filele 286-301). Legat de același aspect, expertul a remarcat că nici un document justificativ nu demonstrează plata salariaților (ex. stat de plată).

Astfel, prin raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale s-a stabilit că inculpatul D. D. și-a însușit din conturile societății pe care o administra, atât pentru sine, cât și pentru membrii grupului infracțional organizat suma totală de 4.474.012 lei, iar inculpatul C. G. A. – administrator al sumelor de bani din contul . în baza împuternicirii primite de la administratorul statutar și-a însușit 49.700 lei.

În cursul cercetărilor, la data de 11.01.2007, D. D. a predat organelor de poliție documentele de evidență contabilă pe care le deținea (vol. 13 fila 1), respectiv facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii, documente de evidență din perioada iunie-august 2006, jurnale de cumpărări și registrul unic de control.

Totodată, s-au obținut de la ceilalți clienți ai . documentele care au stat la baza relațiilor comerciale cu această societate. Înscrisurile au fost înaintate iar administratorii unora din aceste societăți au susținut realitatea tranzacțiilor . În acest sens sunt declarațiile martorilor P. N. – administrator la ., M. T. - administrator la . M. A. - administrator la ..

Triunalul reține însă că raporturile comerciale cu aceste trei societăți au fost de aceeași natură cu cele realizate cu ., respectiv vânzări de cereale. Or, probele administrate au confirmat că niciodată inculpatul D. D. sau prepuși ai acestuia în cadrul . SRL nu au achiziționat real cereale, pentru a le revinde, nu au închiriat mijloace de transport, etc. Toate sumele primite în contul societății au fost retrase de îndată, rezultând că acest inculpat a îndeplinit, în activitățile de tranzacții cu cereale, numai rolul de intermediar în procurarea înscrisurilor care să faciliteze deducerea frauduloasă de TVA. Pe de altă parte, se constată că, cel puțin . și administratorul acestei societăți, M. A., apar în raporturi comerciale și cu celelalte societăți ale inculpaților, iar unii inculpați și martori îl indică pe M. ca fiind implicat activ în falsificarea borderourilor de achiziții cereale și a facturilor ce atestau operațiunile comerciale cu cereale.

Martorul M. a indicat în cursul judecății că îl cunoaște de mult timp pe inculpatul N. D., iar în privința raporturilor cu . SRL susține că s-a întâlnit personal cu D. D., negociau condițiile contractuale, etc, aspecte infirmate de acest inculpat, deși nu ar exista nici un motiv să mintă. În același timp, M. A. recunoaște că societatea sa desfdășura activități de cumpărare cereale de la producători, context în care nu rezultă interesul de a cumpăra, cu prețuri mai ridicate, și de la Roby .>

Față de aceste împrejurări, tribunalul reține că inculpatul D. D. a desfășurat și în relația cu Vulcomet Serv SRL, Profix Press G. SRL, și Grafiti Trading SRL același tip de activități ilegale ca cele în relația cu .. Această concluzie, care în prezetul dosar îl privește strict pe inculpatul D. D., nu poate fi infirmată de împrejurarea că nu s-au efectuat cercetări sau nu au fost trimiși în judecată și administratorii societăților comerciale indicate, deoarece situația juridică a inculpatului D. D. nu poate depinde, în defavoarea sa, de modul în care s-a efectuat urmărirea penală și administrarea probelor în cauză (în acest sens, tribunalul are în vedere că activitatea inculpatului astfel cum se reține constituie complicitate la evaziune fiscală efectuată de societățile Vulcomet Serv SRL, Profix Press G. SRL, și Grafiti Trading SRL, formă de participație ce atrage, în principiu, o răspundere penală mai ușoară decât cea de autorat)

În consecință, se apreciază că în cazul operațiunilor de vânzare către Vulcomet Serv SRL, Profix Press G. SRL, și Grafiti Trading SRL acestea sunt fictive iar bugetul de stat a fost prejudiciat prin evaziune fiscală comisă de aceste societăți, în aceeașți modalitate în care a procedat ., -inculpatul D. D. îndeplinind rolul de complice –iar în cadrul operațiunilor comerciale privind alte bunuri, cu celelalte societăți identificate în raportul de expertiză contabilă - Avicola Lumina SA, Steel Prod SRL, Metalica Med SRL, D. Car Prod SRL, Ecoledonet SRL, Fitro Wash SRL, Tempo Invest SRL G. Company SRL Cromas 2000 SRL, Miras International SRL - bugetul de stat a fost prejudiciat prin evaziune fiscală comisă în modalitatea neînregistrării veniturilor realizate de către inculpatul D. D., în calitate de administrator al . SRL.

Pentru determinarea stării de fapt fiscale a ., în cursul urmăririi penale a fost solicitată și obținută de la Administrația Finanțelor Publice situația depunerii declarațiilor fiscale (vol. 26 fila 3). Cu această ocazie, s-a constatat că societatea a depus declarația privind impozitul pe profit pentru trimestrul II/2006 și decontul de TVA numai pentru luna iunie 2006 cu sold negativ (de recuperat).

Pe baza acestor documente, raportul de expertiză contabilă din cursul urmăririi penale a concluzionat că în perioada decembrie 2005 – decembrie 2006, prin omisiunea înregistrării veniturilor realizate din vânzări către Avicola Lumina SA, Steel Prod SRL, Metalica Med SRL, D. Car Prod SRL, Ecoledonet SRL, Fitro Wash SRL, Tempo Invest SRL, Vulcomet Serv SRL, G. Company SRL, Profix Press G. SRL, Cromas 2000 SRL, Miras International SRL și Grafiti Trading SRL, . s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând bugetului consolidat de stat un prejudiciu de 1.114.184,36 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA (obiectivul 7 pct. 2 și obiectivul 8 pct. 2).

La data de 26.06.2008, urmare a solicitării Gărzii Financiare C., reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice C. – AFP – Activitatea de Control Fiscal efectuat o inspecție fiscală cu privire la activitatea desfășurată de . în perioada mai 2006 – august 2006 (vol. 2 fila 361 și urm.). Cu acest prilej s-a constatat că în intervalul menționat societatea a emis facturi fiscale către diverși clienți, fără a înregistra în evidența financiar contabilă veniturile realizate din vânzări, respectiv în registrul-jurnal, registrul cartea mare, registrul inventar, balanțe de verificare șa. Concluzionându-se că astfel s-a sustras de la plata impozitului pe profit în valoare de 541.925 lei și a TVA în sumă de 643.535 lei.

În ce privește activitatea ., administrată de inculpatul T. M. I., tribunalul reține următoarele:

În îndeplinirea rolului asumat în cadrul grupului infracțional organizat în cea de-a doua etapă de existență a acestuia, în luna mai 2006, inculpatul C. G. A. a propus inculpatului T. M. I., pe care îl cunoștea anterior, să constituie o societate comercială în domeniul tranzacțiilor cu cereale. Pentru a-l convinge, C. G. A. i-a relatat că „afacerea este foarte profitabilă”, că el însuși are o firmă prin care desfășoară același tip de tranzacții și că are „niște prieteni care îl ajută”, prieteni cu care îi va face cunoștință și inculpatului T. M. I..

Acceptând propunerea, T. M. I. a înființat, cu consilierea lui C. G. A., . și la scurt timp, prin intermediul aceluiași inculpat i-a cunoscut pe B. I. și N. D., cel din urmă fiindu-i descris și fiind perceput ca fiind „capul afacerii” și cel mai bun prieten al lui B. I. . În legătură cu B. I., T. M. I. a aflat că activează tot în domeniul cerealelor.

Imediat după constituirea . derularea activității. Potrivit propriei declarații, singura activitate pe care o desfășura inculpatul T. M. I. în cadrul societății era aceea de a sta la domiciliu și ori de câte ori era anunțat de N. D. sau B. I. că în contul firmei au intrat sume de bani, să se deplaseze la unitatea bancară, să-i retragă și să-i înmâneze inculpatului N. D. care aștepta în în parcarea băncii în autoturismul marca Opel Frontera nr._ . La fiecare retragere T. M. I. primea de la N. D. câte 500-600 lei. Tribunalul constată că acest inculpat descrie o situație absolut similară cu cea desfășurată de D. daniel sau S. C., inclusiv în privința sumelor de bani de care beneficiau de pe urma activităților indicate.

Scriptic și valoric, în intervalul mai – decembrie 2006 . apare ca fiind un important „furnizor” al ..

Pentru derularea activității curente a societății, inculpatul T. M. I. a ridicat personal de la tipografia . formulare cu regim special ( vol. 29 filele 43 și urm.) și a deschis conturi bancare (vol. 4) la BRD – GSG – Sucursala C. la 4.07.2006 și Raiffeisen Bank – Agenția Delfinarium la 24.07.2006, la ambele având unicul specimen de semnătură.

În perioada de activitate, fără a cumpăra în realitate vreo marfă, ., prin administrator T. M. I. s-a comportat ca emitent de documente justificative fictive (cu conținut nereal) pentru ., ajutând astfel această societate pretins cumpărătoare să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA – ul. Totodată, inculpatul a disimulat adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de B. I. prin plăsmuirea de borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice, atestând astfel în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . au fost folosite pentru achiziții de marfă de către societatea pe care o administra.

În acest sens se rețin următoarele împrejurări:

Singurele înscrisuri de proveniență a mărfii identificate în cazul . sunt, la fel ca și în cazul celorlalte societăți folosite de membrii grupului infracțional organizat, borderourile de achiziție cereale de la persoane fizice depuse de T. M. I. la societățile bancare.

În urma verificării realității persoanelor menționate pe aceste borderouri ca fiind producători agricoli, s-a stabilit că dintr-un total de 136 persoane, doar două persoane sunt reale. Dintre acestea, a fost audiat în calitate de martor S. H., care a declarat că deși a avut teren dat în arendă și primea anual diferite cantități de produse cerealiere, nu a vândut nici o marfă societăților în speță și nu cunoaște pe nici unul dintre inculpați. Prin urmare, în totalitate, consemnările din borderourile de achiziții sunt nereale, dovedindu-se că . nu a cumpărat cereale d ela acele persoane.

Nici unul dintre borderouri nu este însoțit de bonuri de cântar, nu există nici o notă de intrare-recepție și nici vreo chitanță de plată a persoanelor fizice producători agricoli. Nu există nici o dovadă a intrării mărfii în gestiunea ., rezultând, și din acest punct de vedere, că . nu a achiziționat cereale.

Sub aspectul modului de întocmire, expertul contabil din cursul urmăririi penale a remarcat, ca și în cazul celorlalte firme implicate, că există borderouri fără număr de înregistrare, iar pe unele dintre acestea sunt erori aritmetice în privința cantității mărfii, a prețului de achiziție și a sumei totale.

Nu a fost identificată nici o factură emisă de vreo societate de transport sau vreun virament bancar în favoarea unei asemenea societăți, comenzi/contracte pentru închirierea mijloacelor de transport ori pentru efectuarea de servicii de transport, iar avizele de însoțire emise de . către . nu poartă semnătura de primire a mărfii de către delegat.

Rezultă deci cu evidență că nici o marfă nu a fost cumpărată de . și nici transportată de la această societate la ..

Și în acest caz, lipsește scopul economic al tranzacțiilor efectuate cu ., inculpatul T. M. I. efectuând retrageri de numerar în aceeași zi cu cea a alimentării contului, de valori foarte apropiate cu suma intrată în cont, aspect ce rezultă din analiza rulajelor conturilor.

Cu toate acestea, T. M. I. a emis în favoarea . un număr de 56 facturi fiscale în valoare totală de 3.131.942,42 lei, atestând în mod nereal că marfa provine de la . și că a fost vândută către societatea administrată de B. I..

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C. prin adresa nr. 766/2.09.2011 (vol. 55 fila 2) . a depus declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat și decontul de TVA numai pentru trimestrul II/2006, declarând un impozit pe profit în sumă de 2997 lei și TVA de plată 0 lei.

În cursul cercetărilor penale, inculpatul T. M. I. nu a pus la dispoziția organelor de urmărire penală documentele de evidență contabilă ale societății, iar din declarația sa rezultă că nu s-a preocupat de organizarea și ținerea acestei evidențe.

D. urmare, expertiza contabilă din cursul urmăririi penale a fost efectuată pe baza extraselor de cont. Raportul întocmit a constatat că . a efectuat vânzări de produse cerealiere și către alte societăți comerciale (. .) și a estimat că a dobândit din acestea venituri în valoare de 3.470.232,82 lei. Tribunalul reține, ca și în cazul . SRL și a inculpatului D. D., că probele dosarului sunt în sensul că T. M. I. nu a achiziționat real nici o cantitate de cereale, prin urmare nici tranzacțiile în același domeni derulate cu . . nu pot fi reale; de altfel, ar fi de neînțeles motivul pentru care acest inculpat ar fi desfășurat activități reale pentru unele societăți, și ar fi emis facturi false sub aspectul conținutului pentru .. Nu mai puțin, dacă inculpatul ar fi desfășurat activități reale în raporturile cu . Grafitti, avea tot interesul să indice aceasta, deoarece prin reconsiderarea veniturilor și cheltuielilor, situația sa juridică ar fi fost mult mai ușoară. Aceleași considerente se rețin și în ceea ce îi privește pe D. D. și S. C..

Raportat la valoarea totală a veniturilor obținute de . atât de la ., cât și de la celelalte societăți comerciale cumpărătoare, în sumă de 7.197.244,30 lei, expertul din cursul urmăririi penale a stabilit (obiectivul nr. 8 pct.3) că acesta a cauzat bugetului consolidat de stat un prejudiciu de 2.113.349,80 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA, din care trebuie scăzută suma de 2997 lei, pe care inculpatul i-a declarat la organele fiscale și deci nu s-a sustras cu privire la plata acesteia.

De asemenea, independent de activitatea prin care T. M. I. a sprijinit grupul infracțional organizat, în mod repetat, în perioada 3.07 – 6.10.2006 acesta și-a însușit din conturile bancare ale ., societate pe care o administra, atât pentru sine, cât și pentru inculpatul N. D. suma totală de 7.126.565 lei (a se vedea obiectivul nr. 9 pct.3 al raportului de expertiză contabilă).

În ce privește activitatea . SRL, administrată de inculpatul S. C., tribunalul reține următoarele:

În luna iulie 2006, martorul S. D. zis „B.” a propus inculpatului S. C. să înființeze o societate comercială, urmând ca pentru îndeplinirea funcției de administrator să fie remunerat.

Este de menționat că S. D. era o veche cunoștință a inculpatului N. D., care în anul 2004, desfășurase, potrivit acestui martor, activități de coordonare a . C., administrată de S. D., absolut similare celor descrise de inculpații din prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește traseul și circuitul banilor, modalitatea de retragere cash din contul bancar, comisionul dat celui ce retrăgea banii. Activitatea ilicită desfășurată de N. D. și S. D. alături de alte persoane prin folosirea . formează obiectul dosarului înregistrat la S. Teritorial C. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sub nr. 90 D/P/2007 (vol. 1, filele 307-340).

D. fiind că în acea perioadă nu dobândea venituri, S. C. a acceptat propunerea și la începutul lunii august 2006 a constituit . SRL cu consilierea numitului S. D..

La scurt timp, prin intermediul lui S. D., l-a cunoscut pe B. I. și a aflat de la acesta că pentru obținerea a 500 lei/săptămână nu trebuie decât să completeze unele documente, să retragă sume de bani din bancă și să îi înmâneze lui B. I..

Sub coordonarea acestuia, în intervalul octombrie – decembrie 2006 inculpatul S. C. a completat facturi fiscale în numele . SRL în favoarea . și borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice. Pe baza borderourilor, S. C., însoțit de B. I., retrăgea integral din contul bancar sumele de bani virate de .. Banii erau apoi predați de S. C. inculpatului B. I., care părăsea sediul băncii în compania lui N. D., la volanul autoturismului marca Opel Frontera nr. GBY.

La data de 27.12.2006 (vol. 20 filele 3-9), lucrătorii de poliție aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-au deplasat în mun. C., în zona intersecției .. Tomis, unde funcționează sucursala C. a Piraeus Bank. În jurul orei 09.10 în sediul băncii a fost observat intrând inculpatul B. I. care, după ce s-a întâlnit cu inculpatul N. D. (cel din urmă sosind cu auto Opel Frontera nr._ ), a verificat dacă în contul . a intrat vreo sumă de bani. Primind un răspuns negativ, acesta a părăsit sediul, revenind în jurul orei 11.05. De această dată, a aflat că în cont au intrat aprox 36.000 lei, bani pe care i-a virat în contul . SRL și apoi a părăsit din nou incinta. La scurt timp, în același sediu bancar a intrat S. C., care a solicitat ridicarea întregii sume de bani aflate în contul societății. Astfel, la casierie, i s-a eliberat suma de 36.400 lei, pe care a introdus-o într-o pungă albă din plastic și a părăsit unitatea bancară.

În fața sediului, S. C. a predat punga conținând suma de bani inculpatului B. I., iar cei doi s-au despărțit. B. I. s-a îndreptat pe . zonei peninsulare, unde a urcat în autoturismul marca Opel Frontera nr._, având asupra sa punga primită de la S. C..

În timp ce o echipă de polițiști a pornit în urmărirea autoturismului Opel Frontera, o altă echipă a oprit și legitimat pe S. C. pe . Grădinii de V. Tomis. Asupra acestuia a fost găsită o servietă din material textil, conținând documente bancare și documente de evidență contabilă primară aparținând . cărților de identitate aparținând numiților S. N., S. H., B. Lucreția și Leseanu V., precum și suma de 500 lei (vol. 24 fila 1 și urm.). Se confirmă astfel atât una din modalitățile prin care inculpații cunoșteau datele de identificare a unor persoane, pentru a le înscrie în borderourile de achiziții, cât și faptul că pentru operațiunea de retragere de numerar efectuată S. C. a beneficiat de 500 lei.

Lucrătorii de poliție aflați în urmărirea autovehiculului, au sesizat deplasarea acestuia pe traseul ., ., .. B.. În dreptul stației de carburanți Lukoil din zona Autogării Sud, B. I. a fost observat coborând din autoturism, fără a mai avea asupra sa punga conținând suma de bani. Auto a continuat deplasarea pe . Decembrie 1918, . intersecției Trocadero, conducătorul autoturismului marca Opel Frontera a fost avertizat prin semnale sonore și luminoase de auto inscripționat cu însemnele poliției, oprind la semafor, în coloană. La somația lucrătorilor de poliție care s-au apropiat de vehiculul de teren, conducătorul acestuia a lovit pe unul dintre ofițeri, auto Opel Frontera a forțat blocajul, a lovit un alt auto oprit în fața sa și a continuat deplasarea în viteză, cu un alt ofițer de poliție agățat de portiera mașinii.

Blocarea sa și imobilizarea conducătorului auto au fost reușite pe .-se că la volan s-a aflat inculpatul N. D.. În autoturism a fost găsită punga din material plastic primită de B. I. de la S. C., conținând 34.900 lei în fișicuri legate cu bandă de hârtie inscripționată „Piraeus Bank Romania”. În torpedoul autoturismului au fost descoperite un set de avize de însoțire a mărfii emise pentru ., o parte completate, precum și bilanțul contabil al aceleiași societăți.

Surprinderea în flagrant efectuată la data de 27.12.2006 a demonstrat faptul că sumele înmânate de inculpatul S. C. lui B. I. erau remise de cel din urmă inculpatului N. D..

Revenind la activitatea desfășurată de S. prin . SRL, se reține că, pentru începerea activității, S. C. a ridicat personal formulare cu regim special și a deschis conturi la Raiffeisen Bank la 18.08.2006, BRD – GSG la 9.10.2006, Banca Transilvania la 7.12.2006 și Piraeus Bank la 13.12.2006 (vol. 5-6), la toate având unicul specimen de semnătură. Deschiderea conturilor din luna decembrie 2006, cu puțin înainte de a se realiza flagrantul și a se stopa întreaga activitate infracțională, indică voința inculpaților de a continua pe mai departe activitatea infracțională, încercând însă să își ia măsuri de precauție și să nu fie depistați prin folosirea îndelungată a aceluiași cont bancar, la aceeași bancă.

În perioada de activitate, fără a cumpăra vreo marfă, . SRL, prin administrator S. C. s-a comportat ca „producător de documente justificative” pentru ., ajutând astfel „cumpărătorul” să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA – ul. Totodată, inculpatul S. a disimulat adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală comisă de inculpatul B. I. prin plăsmuirea de borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice, atestând astfel în mod nereal că sumele cu care . a creditat conturile bancare ale . SRL au fost folosite pentru achiziții de marfă de către societatea pe care o administra.

Tribunalul reține în acest sens următoarele:

Singurele înscrisuri de proveniență a mărfii în cazul . SRL sunt, la fel ca și în cazul celorlalte societăți folosite de membrii grupului infracțional organizat, borderourile de achiziție cereale de la persoane fizice depuse de inculpat la societățile bancare.

În urma verificării realității persoanelor menționate pe aceste borderouri ca fiind producători agricoli, s-a stabilit că dintr-un total de 166 persoane, sunt inexistente 19 persoane. Dintre persoanele identificate ca fiind reale, au fost audiați ca martori: M. G., L. V.,, C. F., T. S., D. I., T. T.,, P. C., C. G., V. G., C. C. R., P. A., C. P., S. S., B. G., S. N., C. T., M. E., S. H., A. G., C. I., D. M., M. M., C. Ș., B. M. și Toică G.; totodată, pe bază de procese verbale, s-a constatat imposibilitatea audierii numiților C. L.-L., C. C., M. G., C. G. și B. Lucreția. Martorii audiați au declarat fie că nu au terenuri în proprietate sau posesie, fie că, având suprafețe de teren, nu au vândut niciodată societăților în speță și nici nu cunosc pe vreunul dintre inculpați. În plus, o parte a martorilor (ex.: A. G., C. I., D. M., M. M., C. Ș., B. M. și Toică G.) au declarat că în perioada 2005 – 2006 au fost conducători auto angajați la diferite societăți, însă nu au efectuat transporturi pentru societățile administrate de învinuiți.

Nici unul dintre borderouri nu este însoțit de bonuri de cântar, notele de intrare-recepție nu sunt întocmite pentru toate achizițiile, numerele acestora nu sunt în ordine cronologică și nu poartă semnătura de primire vreunui gestionar. De asemenea nu există nici o chitanță de plată a persoanelor fizice producători agricoli. În consecință, nu există nici o dovadă a intrării mărfii în gestiunea . SRL.

Nu a fost identificată nici o factură emisă de vreo societate de transport sau vreun virament bancar în favoarea unei asemenea societăți, comenzi/contracte pentru închirierea mijloacelor de transport ori pentru efectuarea de servicii de transport.

Rezultă deci că nici o marfă nu a fost cumpărată de . SRL și nici transportată de la această societate la ..

Și în acest caz, lipsește scopul economic al tranzacțiilor efectuate cu ., inculpatul S. C. efectuând retrageri de numerar în aceeași zi sau cel mai târziu în ziua următoare celei a alimentării contului, de valori foarte apropiate cu suma intrată în cont, aspect ce rezultă din analiza rulajelor conturilor. Din probe –inclusiv cele care conturează surprinderea în flagrant –rezultă că inculpatul nu retrăgea banii în interesul societății sale, nu avea intenția de a-i folosi la efectuarea unor operațiuni reale viitoare prin intermediul societății, ci îi remitea mai departe unor persoane străine de societate.

S. C. a emis, în aceste condiții, în favoarea ., un număr de 93 facturi fiscale în valoare totală de 4.694.239,94 lei, atestând în mod nereal că marfa provine de la . SRL și că a fost vândută către societatea administrată de inculpatul B. I., documente care au permis . să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA în mod nejustificat.

La momentul la care . vira „prețul mărfii” în contul . SRL, S. C., însoțit de B. I., se deplasa la unitatea bancară și, pe baza borderourilor de achiziții plăsmuite retrăgea suma integral, predând-o inculpatului B. I..

Prin raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale s-a concluzionat că S. C. și-a însușit din conturile societății pe care o administra suma totală de 7.383.743 lei, atât pentru sine, cât și în folosul membrilor grupului infracțional organizat.

Cu ocazia executării surprinderii în flagrant a inculpatului S. C., la data de 27.12.2006 asupra acestuia au fost identificate o . documente financiar contabile (vol. 24 fila 1). O altă parte a acestora a fost predată organelor de poliție de către persoana care, potrivit susținerilor învinuitului, se ocupa de contabilitatea societății, numita Corleanca M. la 28.12.2006 (proces verbal aflat la fila 7 din vol. 24).

Totodată, s-a verificat de la ceilalți clienți ai . SRL (exceptând .) realitatea tranzacțiilor. În acest sens sunt declarațiile martorilor M. A., C. P. și C. N., administratori ai . și . . Ca și în cazul societăților administrate de inculpații D. D. și T. M. I., tribunalul reține, pentru considerente similare, că ansamblul probelor și a modului de concepere a activității infracționale, coroborate cu lipsa oricărei activități reale a inculpatului S. în sensul achiziției unor cantități de cereale, dar și cu faptul că cele două societăți apar și în alte relații comerciale conturate ca fiind frauduloase, confirmă faptul că facturile fiscale și plățile prin cont bancar dintre . Grafitti, . au la bază operațiuni comerciale reale. Declarația martorului C. paulică din cursul judecății apare ca fiind lipsită de date reale, câtă vreme acesta nu a fost înmăsură să indice elemente concrete ale relațiilor comerciale din care să rezulte realitatea lor.

Pentru determinarea stării de fapt fiscale a . SRL, a fost solicitată și obținută de la Administrația Finanțelor Publice a municipiului C. situația depunerii declarațiilor fiscale (vol. 25 fila 344). Cu această ocazie, s-a constatat că societatea a depus declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat pentru perioada august – noiembrie 2006 și decontul de TVA numai pentru trimestrul III/2006 cu sold negativ (de recuperat).

Pe baza acestor documente, raportul de expertiză efectuat la UP a concluzionat că în perioada octombrie 2006 – decembrie 2006, prin omisiunea înregistrării veniturilor realizate din vânzări către Grafiti Trading SRL, ., ., . și ., . SRL s-a sustras de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând bugetului consolidat de stat un prejudiciu de 1.956.679,45 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA (obiectivul 7 pct. 1 și obiectivul 8 pct. 1).

La data de 11.07.2007 urmare a solicitării Secției Regionale de Poliție Transporturi C., reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice C. – AFP – Inspecție Fiscală efectuat o inspecție fiscală cu privire la activitatea desfășurată de . SRL în perioada august 2006 – decembrie 2006 (vol. 25 fila 113 și urm.). Cu acest prilej s-a constatat că în intervalul menționat societatea a emis facturi fiscale către diverși clienți, fără a înregistra în evidența financiar contabilă veniturile realizate din vânzări, respectiv în registrul-jurnal, registrul cartea mare, registrul inventar, balanțe de verificare șa. și astfel s-a sustras de la plata impozitului pe profit și a TVA în sumă totală de 3.819.149 lei.

În ce privește activitatea ., administrată de inculpatul B. I., tribunalul reține următoarele:

După constituirea ., inculpatul B. I. a ridicat de la . facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii (vol. 19 fila 160) și, la îndrumările inculpatului N. D., a deschis conturi bancare la BRD – GSG – Sucursala C. la 7.10.2005, la Raiffeisen Bank – Sucursala C. la 19.10.2005, la Banca Transilvania – Sucursala C. la 7.12.2006 și la Piraeus Bank – Sucursala C. la 13.12.2006, având unicul specimen de semnătură.

După crearea cadrului activității, . a început să desfășoare tranzacții comerciale cu produse cerealiere. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului B. I., după găsirea clienților de către el sau inculpatul N. D., aceștia virau în contul . diferite sume de bani cu titlul de avans sau preț marfă. De regulă în aceeași zi, inculpatul B. I. vira mai departe aceeași sumă de bani în conturile . (în perioada octombrie 2005 – noiembrie 2005), . (în perioada iunie 2006 – decembrie 2006), . (în perioada mai 2006 – decembrie 2006), . SRL (în perioada iunie 2006 – decembrie 2006). Din conturile acestor societăți, banii erau retrași în numerar integral de inculpații C. G. A., de D. D. sau C. G. A., de T. M. I. și respectiv de S. C. și erau înmânați direct sau indirect prin B. I., inculpatului N. D., care o distribuia între membrii grupului, cei care sprijineau grupul, conform înțelegerii, sau pentru a cumpăra marfă din nou.

Potrivit declarației inculpatului B. I., produsele cerealiere erau achiziționate de el împreună cu inculpatul N. D. direct de la producători persoane fizice sau, mai rar, de la alte societăți comerciale „la negru”, fără a se încheia vreun înscris în acest sens. În scopul identificării persoanelor de la care se făceau achiziții, N. D. folosea serviciile mai multor prepuși, „cunoscuți” ai săi din diferite zone ale țării.

Transportul mărfii astfel achiziționate se făcea direct „din câmp” la punctele indicate de clienții ..

În schimb, în evidența contabilă a societății, de care se ocupa contabilul Hnatiuc R., se înregistrau ca documente de proveniență a mărfii facturile fiscale emise de ., ., . și . SRL.

Împrejurările relatate de inculpatul B. I. se coroborează cu aspecte rezultând din alte mijloace de probă administrate. Astfel:

La data de 27.11.2006, fiind solicitate de la Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice C. materialele deținute în legătură cu ., a fost primită în copie solicitarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice V. nr. 8215/16.10.2006 de efectuare a unei inspecții fiscale a activității . (vol. 19 filele 63 – 71). Cererea a fost motivată de faptul că în urma controlului inopinat efectuat la 6.10.2006 la . SRL Bacău, punctul de lucru din ., organele de control au constatat că societatea controlată a efectuat, în numele . C., achiziții de floarea soarelui de la diverse persoane fizice, cantități care ulterior au fost livrate pe bază de avize de însoțire a mărfii către societatea constănțeană.

Constatarea a fost făcută pe baza faptului că de la punctul de lucru verificat a fost ridicat un caiet în care sunt evidențiate olograf de o persoană necunoscută achiziții făcute în perioada 24.09 – 28.09.2006 de la diferite persoane fizice pentru .. Aceleași mențiuni atestă că în această perioadă au fost cumpărate 245,50 tone produse cerealiere, care au fost transportate către . cu diferite mijloace de transport, banii folosiți pentru achiziții și transport în sumă totală de 193.000 lei fiind avansați în numerar de persoana fizică „Zavadi din C.”.

Cu ocazia aceluiași control, la punctul de lucru au fost identificate și ridicate avizele de însoțire a mărfii . nr._ și_ -_ în original, avize care au fost eliberate pentru . (vol. 19 fila 91).

Verificările organelor fiscale au relevat că la punctul de lucru al . SRL Bacău nu existau borderouri de achiziții întocmite în nume propriu sau în numele ., iar produsele cerealiere au fost cumpărate fără documente de proveniență și fără eliberarea vreunei chitanțe de persoane fizice care nu au nici o legătură cu vreuna dintre cele două societăți.

În același timp, Direcția Generală a Finanțelor Publice V. a solicitat instituției omonime din jud. Bacău efectuarea unui control încrucișat la . SRL Bacău. Ca urmare, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău a procedat la verificarea modului de înregistrare în evidența financiar – contabilă a societății a cantităților de floarea soarelui achiziționate și livrate (vol. 34 filele 251 și urm.). Prin procesul verbal nr. 9089 încheiat la 27.11.2006 reprezentanții organului fiscal au constatat că la control nu au fost prezentate documente din care să rezulte că în perioada 1.09 – 31.10.2006 . SRL Bacău a avut relații economice cu . C.. În plus, în nota explicativă, asociatul I. G., care avea și calitatea de șef al punctului de lucru Mihăilești a negat existența relațiilor comerciale cu ., faptul că agenda cu mențiuni olografe găsită la sediul punctului ar aparține . SRL Bacău sau vreunui angajat al acesteia și a pretins că nu are cunoștință despre proveniența avizelor de însoțire a mărfii identificate la același sediu.

Constatările Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice V. și Bacău confirmă deci faptul că achizițiile . se făceau în modul descris de inculpatul B. I..

Rulajul operațiunilor bancare ale . și documentele depuse la unitățile bancare cu ocazia efectuării tranzacțiilor dovedesc faptul că circuitul financiar al sumelor rulate de societate este cel descris de B. I.. Se remarcă astfel că operațiunile de creditare ale conturilor bancare erau făcute cu sume reprezentând avans sau preț marfă, debitarea acestora fiind efectuată în aceeași zi sau în următoarea cu sume foarte apropiate ca valoare către ., ., . sau . SRL.

Rezultă deci că, urmărind îndeplinirea scopurilor grupului infracțional organizat, inculpatul B. I., în calitate de administrator la . a disimulat adevărata natură a sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală prin transferuri bancare în conturile ., ., . sau . SRL cu titlul de preț al mărfii care în realitate nu a fost achiziționată de la acestea.

La data de 29.12.2006 au fost ridicate de la contabilul Hnatiuc R. documentele de evidență contabilă ale . (vol. 20 fila 14), iar inculpatul B. I. a predat organelor de poliție (vol. 28 filele 5-6) actele financiar-contabile pe care le deținea. Analiza acestora a relevat faptul că în documentele contabile sunt înregistrate achiziții de la ., . evidența contabilă a societății nu acoperă întreaga perioadă de activitate economică.

În același context, tribunalul reține că la data de 27.12.2006 – data prinderii în flagrant a inculpaților N. D., B. I. și S. C., cu ocazia controlului autoturismului marca Opel Frontera nr._ condus de N. D. (vol. 20 fila 8), în torpedo au fost descoperite, alături de alte înscrisuri, documente financiar-contabile aparținând ., respectiv un set de avize de însoțire a mărfii (toate cele trei exemplarele), dintre care primele patru completate cronologic (exemplarele roșu și verde), precum și bilanțurile contabile ale aceleiași societăți din 31.12.2005 și 30.06.2006 înregistrate la Direcția Generală a Finanțelor Publice C.. Referitor la bilanțurile menționate, este de observat că în procesul verbal de ridicare de înscrisuri de la contabilul Hnatiuc R., s-a consemnat și declarația acestuia că nu poate pune la dispoziție bilanțurile contabile ale . din decembrie 2005 și iunie 2006 întrucât în prima parte a lunii noiembrie 2006 le-a predat administratorului societății, care i-a adus la cunoștință că îi sunt necesare pentru închirierea unui spațiu de depozitare.

În același sens pledează și declarațiile reprezentanților clienților . audiați în calitate de martori în cursul urmăririi penale. Astfel, dacă martorii S. R. F. (.), B. D. (.), D. A. C. (.), S. V. (.) și S. A.(. SRL) au recunoscut din planșa foto pe inculpatul B. I. ca fiind persoana care reprezenta . în relația comercială, martorul E. P. C. (. SRL) a indicat fără ezitare din aceeași planșă pe inculpatul N. D. ca reprezentant al ..

În plus, declarațiile inculpaților D. D., S. C. și T. M. I. descriu relația de prietenie dintre N. D., B. I. și C. G. A., îl plasează pe inculpatul N. D. în fața sediului unității bancare de unde cei trei efectuau retragerile în numerar staționând în auto marca Opel Frontera nr._ și chiar se referă la N. D. ca fiind „capul afacerii”.

Toate aceste împrejurări coroborate cu surprinderea în flagrant a inculpatului N. D. după primirea sumelor de bani retrase de S. C. din contul . SRL și înmânate acestuia prin intermediul lui B. I. la data de 27.12.2006, precum și atitudinea adoptată de N. D. la momentul depistării sale în trafic, când a agresat un ofițer de poliție și a încercat să ucidă un alt ofițer, dovedesc că, fără a avea vreo calitate în cadrul ., inculpatul N. D. se ocupa, alături de B. I., de activitatea comercială a societății, că a determinat și ajutat prin consilierea acordată pentru B. I. să comită infracțiunile de evaziune fiscală și de spălare a banilor și că acesta a dobândit direct de la ceilalți inculpați, în mod repetat, sume de bani, cunoscând că provin din infracțiunea de evaziune fiscală în modalitatea evidențierii în actele contabile și în alte documente contabile de cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, modalitate concepută chiar de la momentul constituirii grupului.

În cursul urmăririi penale, în vederea determinării activității comerciale desfășurate de . și a stării de fapt fiscale a acestei persoane juridice a fost ridicată evidența financiar – contabilă a societății și, pe baza celor comunicate de Administrația Finanțelor Publice C. (vol.26 fila 150), s-a stabilit că a depus declarațiile fiscale trimestrial, cu excepția decontului de TVA aferent trimestrului IV 2005 și a declarațiilor aferente ultimului trimestru al anului 2006.

Din examinarea documentelor contabile și de evidență primară ale . a rezultat în esență că în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006 societatea s-a aprovizionat scriptic cu produse cerealiere de la ., ., . și . SRL pe bază de facturi fiscale și a revândut marfa către alte societăți comerciale. În perioada de referință valoarea totală a achizițiilor a fost de 7.142.421,12 lei (din care de la „furnizorii” persoane juridice a fost de 6.967.777 lei), în timp ce valoarea totală a veniturilor a fost de 14.526.397,37 lei.

Pe parcursul procesului penal s-a stabilit că în actele contabile și în documentele legale în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006 . a înregistrat cheltuieli cu prețul mărfii care nu au la bază operațiuni reale. Argumentele ce susțin această afirmație rezultă din cele prezentate mai sus referitor la activitatea ., dar și din analiza activității ., ., ., și . SRL, astfel cum a fost prezentată.

Din cele de mai sus, rezultă că în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006 . prin administrator B. I., determinat și ajutat de inculpatul N. D., a înregistrat în actele contabile și în documentele legale cheltuieli cu prețul mărfii care nu au la bază operațiuni reale pe baza unor facturi fiscale care atestau în mod nereal că marfa provenea de la ., ., ., și . SRL, deși în realitate era achiziționată de N. și B. I. de la persoane fizice, și în același timp nu a înregistrat operațiunile real efectuate –cumpărările de cereale de la persoane fizice și veniturile rezultate din vânzarea acestora către societățile exportatoare -în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Raportul de expertiză contabilă din cursul urmăririi penale (obiectivul nr. 11) a constatat că în acest mod, . a cauzat bugetului de stat un prejudiciu total de 4.259.589 lei, reprezentând impozit pe profit (1.947.241 lei) și TVA (2.312.348 lei).

Din actele obținute în cursul urmăririi penale s-a constatat că . întocmit balanțe de verificare pentru perioada octombrie 2005 – octombrie 2006. Pentru intervalul octombrie 2005 – septembrie 2006, societatea a depus la organul fiscal teritorial ,,Declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat”, iar pentru anul 2005 a depus declarația privind impozitul pe profit. De asemenea a întocmit jurnalele pentru vânzări și pentru cumpărări doar pentru perioada octombrie 2005 – septembrie 2006. Nu au fost întocmite jurnale de TVA pentru lunile noiembrie și decembrie 2006. Rezultă deci că în actele contabile și alte documente legale . înregistrat numai în parte veniturile obținute.

Pe baza documentelor financiar-contabile predate la 29.12.2006 de către inculpatul B. I. și a evidenței contabile ridicate de la numitul Hnatiuc R., expertul contabil de la UP (obiectivul nr. 5) a stabilit că în perioada de activitate, respectiv în intervalul octombrie 2005 – decembrie 2006 . realizat venituri din vânzări către clienții săi în valoare totală de 14.526.397,37 lei (inclusiv TVA). Aferent acestora, societatea trebuia să declare organelor fiscale un impozit pe profit în sumă de 1.010.396 lei și TVA de plată în cuantum de 1.199.846 lei (obiectivul nr. 10). În declarațiile fiscale însă . a declarat numai suma totală de 70.661 lei (41.286 lei impozit pe profit și 29.375 lei TVA), prejudiciul cauzat bugetului de stat prin evaziune fiscală în modalitatea omisiunii în parte a evidențierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a veniturilor realizate fiind de 2.139.581 lei.

La o concluzie similară au ajuns și reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice C. – AFP – Inspecție Fiscală la data de 20.07.2007 cu ocazia inspecției fiscale ce a cuprins perioada octombrie 2005 – decembrie 2006 (vol. Fila 80 și urm.). În procesul verbal încheiat cu acest prilej s-a stabilit că în intervalul menționat . a emis către diverși clienți 350 facturi fiscale, dar și faptul că din totalul facturilor achiziționate de B. I. lipsesc 42 facturi fiscale. Luându-se în considerare numai lunile octombrie – decembrie 2006 s-a stabilit că . nu a înregistrat în evidența contabilă venituri în sumă de 4.480.871 lei, concluzionându-se că astfel a diminuat creanța fiscală cu 2.526.305 lei (1.238.664 lei impozit pe profit și 1.287.641 lei TVA).

Un alt aspect remarcat de expertul contabil în privința activității desfășurate de . a fost acela că din conturile bancare ale societății inculpatul B. I. a retras în numerar și și-a însușit suma de 300.238 lei, invocând cheltuieli diverse sau utilizând ca și în cazul celorlalte societăți folosite de membrii grupului, borderouri de achiziții cereale plăsmuite.

Referitor la „cheltuielile diverse”, este de reținut că nu există nici un document justificativ al efectuării acestora, iar registrul de casă nu a fost întocmit în ordine cronologică și pentru întreaga perioadă de activitate a societății.

Verificările efectuate cu privire la persoanele fizice menționate în borderourile de achiziții au condus la concluzia că 13 dintre acestea figurează cu serii și numere ale actelor de identitate care fie nu au fost alocate, fie aparțin altor persoane.

Dintre persoanele identificate ca fiind reale au fost audiați în calitate de martori: M. G., L. V., C. F., T. S., D. I., C. P., S. S., S. N., Ș. N., C. T., M. E., S. H., A. G., C. I., D. M., M. M., C. Ș., B. M. și Toică G., care au declarat că fie nu au deținut niciodată terenuri agricole, fie au avut asemenea terenuri date în arendă, de vânzarea produselor ocupându-se arendașul.

În plus, nu există nici o chitanță care să dovedească plata persoanelor fizice – producători particulari.

Constituirea grupului infracțional organizat

Analiza datelor de mai sus conduce la concluzia existenței unui mod de acțiune unic și unitar în raporturile fiecărei societăți aparent furnizoare cu societatea Sicomar Unic SRL, în raporturile acestor societăți cu unitățile bancare –în ce privește modul de justificare a retragerilor de numerar, data retragerii corelat cu data intrării banilor în cont –în ceea ce privește completarea corelată a facturilor și ordinelor de plată, dar și în ceea ce privește relațiile stabilite între inculpați, înțelegerile dintre ei pentru a proceda unitar la activități din care să obțină sume de bani, conceperea modului de a acționa astfel încât să beneficieze în final de sume de bani care ar fi trebuit raportate și constituite în impozite și taxe cptre bugetul de stat.

Astfel, rezultă că în luna septembrie 2005, inculpații N. D., B. I. și C. G. A., au constituit un grup infracțional organizat în cadrul căruia până în luna decembrie 2006 au acționat în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani pentru a obține beneficii financiare. În acest interval de timp grupul a avut continuitate, iar membrii săi au îndeplinit roluri prestabilite.

După ce N. D. l-a cunoscut într-un local public pe B. I. și între cei doi s-au născut legături de strânsă amiciție, N. D. i-a propus lui B. I. să înființeze o societate comercială prin intermediul căreia să desfășoare activități de vânzare-cumpărare cereale, ceea ce le-ar aduce importante beneficii materiale. Încă din această perioadă N. D. i-a relatat lui B. I. aspecte legate de viitoarea desfășurare a activității.

Cu această ocazie, B. I. a luat la cunoștință că cerealele vor fi achiziționate de el și de inculpatul N. D., actele de justificare a provenienței mărfii urmând să fie întocmite însă de C. G. A. ca emanând de la . C., pentru a da posibilitatea . C. (societate ce urma a fi constituită de B. I.) să diminueze impozitul pe profit și să deducă TVA de plată. Potrivit propunerii, ”profitul” urma să fie împărțit în mod egal între membrii. Ansamblul probator, inclusiv raportul de expertiză fiscală efectuat în cursul judecății, confirmă întru totul acest mod de lucru, ceea ce denotă că activitatea inculpaților a fost atent concepută și efectuată, premeditat, deci a necesitat un acord de voință prealabil al inculpaților, o împărțire a sarcinilor acestora, o susținere materială și morală reciprocă pentru a ajunge la scopul dorit.

Împrejurarea că aceste aspecte au fost convenite încă din faza incipientă a existenței grupului infracțional organizat rezultă din declarațiile inculpatului B. I., precum și din faptul că se dovedește că cele relatate se confirmă în modul de desfășurare a activității ilicite.

În întreaga perioadă de activitate, respectiv octombrie 2005 – decembrie 2006, membrii grupului au procedat în această manieră, prin folosirea facturilor fiscale reflectând operațiuni fictive de aprovizionare cu marfă, succesiv de la . C., . C., . C. și . SRL C., în realitate cerealele fiind achiziționate direct pentru .. S-a disimulat astfel realitatea prin crearea aparenței existenței unor operațiuni comerciale între . C. și societățile menționate, operațiuni care în fapt nu există (art. 2 lit. g din legea 241/2005 ,,operațiune fictivă –disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există”.)

După o scurtă perioadă, în scopul evitării expunerii membrilor grupului, din inițiativa lui N. D., inculpații B. I. și C. G. A. au început să racoleze alte persoane pentru a înființa societăți comerciale, care să fie folosite pentru întocmirea facturilor reflectând operațiuni nereale, retrageri în numerar din conturi și care să predea apoi banii membrilor grupului, contra unor sume modice.

Una dintre persoanele racolate în acest scop a fost D. D. care locuise anterior împreună cu C. G. A. și B. I.. Acesta a fost determinat de primul să înființeze . SRL C. și, în cunoștință de cauză, să ajute prin facturile fiscale completate în fals pe membrii grupului la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. Chiar de la constituirea societății, D. D. a beneficiat de îndrumarea inculpatului C. G. A., prin intermediul căruia a semnat contractul de comodat pentru locația unde va declara sediul social, a primit îndrumări legate de modul de obținere a formularelor cu regim special și de celelalte formalități necesare constituirii.

Din luna iunie 2006 și până în august 2006, D. D. a sprijinit grupul infracțional organizat, primind în schimb sume modice de bani. Potrivit declarației sale, acesta a fost „consiliat” în activitatea sa de C. G. A., care îi spunea ce trebuie să scrie pe facturile fiscale completate în numele ., era anunțat de acesta sau de B. I. când în cont intrau sume de bani, iar sumele retrase le înmâna de asemenea inculpatului C. G. A.. În compania celor doi l-a observat și pe inculpatul N. D. la volanul autovehiculului de teren marca Opel Frontera. Inculpatul D. D. a confirmat în cursul cercetării judecătorești această situație de fapt prin aceea că a recunoscut situația de fapt astfel cum a fost reținută în rechizitoriu.

În luna mai 2006, inculpatul C. G. A. a racolat în același scop și pe T. M. I. pe care l-a determinat să înființeze . că va face afaceri cu cereale cu el și cu „niște prieteni care îl ajută”. Prin C. G. A., inculpatul T. M. I. l-a cunoscut pe B. I., iar de la cei doi a aflat că N. D. este „capul” afacerii, adică cel care dispune asupra modului de acțiune. De altfel, pe cel din urmă l-a observat la volanul auto Opel Frontera nr._ însoțit în permanență de B. I., cei doi fiind foarte buni prieteni.

T. M. I., în calitate de asociat unic și administrator la . a ajutat prin facturile fiscale completate în fals pe membrii grupului la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în perioada iulie - septembrie 2006, sub directa coordonare a inculpaților B. I. și N. D.. În momentul în care în contul bancar al . se virau bani din contul ., unul dintre cei doi îl anunța pe T. M. I., acesta retrăgea integral suma și o înmâna lui N. D., primind în schimb 500-600 lei la fiecare retragere.

O altă persoană racolată în vederea sprijinirii grupului infracțional organizat a fost inculpatul S. C.. La începutul lunii august 2006, la propunerea numitului S. D. (apropiat al lui N. D.), S. C. a constituit . SRL. La scurt timp, prin intermediul lui S. D., S. l-a cunoscut pe B. I., sub coordonarea căruia, în intervalul octombrie – decembrie 2006 a completat facturi fiscale în numele societății și borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice, fără ca în fapt să achiziționeze o asemenea marfă. Pe baza borderourilor, S. C., însoțit de B. I., retrăgea integral din contul bancar sumele de bani virate de .. Banii erau apoi predați de S. C. inculpatului B. I., care apoi îi înmâna lui N. D.. Pentru această activitate, S. C. primea câte 500 lei pe săptămână.

Astfel, în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006, . C. a înregistrat succesiv achiziții de marfă de la . C., administrată de C. G. A., de la . SRL administrată de D. D., de la ., administrată de T. M. I. și de la . SRL administrată de S. C., cu toate că marfa era cumpărată pentru . C. de către inculpații B. I. și N. D., ultimul neavând nici o calitate în societate. După revânzarea mărfii de către ., prețul era plătit de societățile cumpărătoare în contul societăților vânzătoare și imediat sumele erau transferate integral din contul bancar al . în cel al uneia dintre cele patru societăți, după caz. În aceeași zi erau retrase în totalitate în numerar de C., D., T. ori S. pe baza unor borderouri de achiziție cereale plăsmuite sau cu titlul de salarii, deși societățile nu aveau în mod real nici un angajat. Ulterior banii erau predați lui N. D. care împărțea beneficiile rezultate.

Pe de altă parte, ., . SRL, ., . SRL nu înregistrau și nu declarau aceste operațiuni, inculpații administratori limitându-se doar la completarea de facturi fiscale pentru a ajuta . C. să comită infracțiunea de evaziune fiscală în modalitatea omisiunii evidențierii operațiunilor comerciale real efectuate (cumpărările de cereale de la producători) și în același timp a evidențierii de cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale (cele pretins provenite de la cele 4 societăți furnizoare).

S-a constatat însă din actele contabile examinate atât prin expertiza din cursul urmăririi penale cât și prin cea din cursul judecății, că ., . SRL și . SRL au efectuat tranzacții asemănătoare celor cu ., de valori mai reduse, și cu alte societăți comerciale: ., ., ., ., ., ori au înregistrat în contabilitate cheltuieli cu achiziția unor mărfuri în legătură cu care nu există dovada existenței lor (pentru .). Având în vedere situația reținută mai sus, potrivit căreia în nici un moment societățile ., . SRL, . și . SRL nu au efectuat real achiziții de cereale, precum și declarațiile unor inculpați sau martori ( D. D., S. C., S. D.) prin care aceștia arată că în activitatea infracțională legată de cereale și de inculpatul N. D. au fost implicate și alte persoane, tribunalul reține că nu pot fi considerate reale tranzacțiile scriptice cu societățile de mai sus, ci ansamblul situației dovedește că și acele operațiuni comerciale sunt nereale .

Aspecte care susțin concluziile privind legăturile formate între membrii grupului infracțional organizat și inculpații care i-au sprijinit în activitatea infracțională rezultă și din analiza desfășurătoarelor convorbirilor telefonice purtate între inculpați (vol. 1 filele 206-285). Cu titlu de exemplu, în perioada 8.07 – 30.11.2006 B. I. a purtat numai de pe un singur număr de apel 45 convorbiri cu N. D., iar în intervalul 14.09 – 25.11.2006, de pe un alt număr de telefon B. I. a purtat 16 convorbiri cu S. C..

Este de asemenea de menționat că între înscrisurile predate de inculpatul B. I. la data de 29.12.2006 inventariate la data de 25.01.2007 au fost identificate documente aparținând ., . și . SRL, care în condițiile desfășurării unei activități comerciale licite ar fi trebuit să se găsească în posesia lui C. G. A., T. M. I. și S. C..

În plus se constată și împrejurarea că pe borderourile de achiziții cereale de la persoane fizice folosite de inculpații care au sprijinit activitatea grupului infracțional organizat pentru a efectua retragerile de numerar din conturile bancare se regăsesc nume ale acelorași persoane, în condițiile în care aceste persoane au negat că ar fi vândut marfă vreuneia dintre societățile în speță ori că i-ar cunoaște pe inculpați. (M. G. și S. N. figurează pe borderouri ale ., . și . SRL, iar S. H. apare pe borderouri aparținând ., . și . SRL). De altfel copii ale cărților de identitate ale acestor persoane au fost identificate în posesia inculpatului B. I., dar și în posesia inculpatului S. C., însoțite de însemnări olografe în care apar alte nume și numere ale actelor de identitate folosite în cadrul borderourilor de achiziții atât de către ., cât și de . SRL.

Aspecte legate de modul în care B. I. relaționa cu S. C. și cu D. D. rezultă din procesul verbal încheiat la data de 20.12.2006 de către lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului de Poliție Maritimă Port C., în care s-a consemnat declarația numitului D. O., conducător auto al autoturismului taxi nr._, care a transportat pe B. I. și pe S. C. la data de 18.12.2006, cu ocazia verificării contului . SRL deschis la Piraeus Bank. După despărțirea de S. C., B. I. a fost condus de același taximetrist la o locație de unde a fost preluat D. D., cei doi coborând împreună pe . (vol. 20 filele 1-2).

Față de cele de mai sus, tribunalul reține că se confirmă constituirea grupului infracțional organizat și faptul că rolurile membrilor grupului s-au cristalizat, acestea fiind în general menținute pe întreaga durată de existență a grupului.

Astfel, N. D. și-a asumat sarcina de organizator, el coordonând întreaga activitate infracțională prin consultațiile permanente date inculpatului B. I. referitoare la activitatea . C., dar și prin dispozițiile date persoanelor care au sprijinit activitatea infracțională, direct sau prin intermediul inculpaților B. I. și C. G. A.. De asemenea, acesta primea sumele de bani obținute din comiterea infracțiunilor de la B. I., C. G. A. și direct de la T. M. I..

La rândul său, B. I. acționând sub directa îndrumare a organizatorului a comis în mod nemijlocit infracțiunea de evaziune fiscală în modalitatea evidențierii în actele contabile sau alte documente legale de cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, în calitate de administrator la . C.. Ulterior, acesta s-a ocupat îndeaproape de supravegherea activității . și . SRL C., în sensul că îi consilia pe T. M. I. și S. C. cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală și îi însoțea la bancă pentru efectuarea retragerilor de numerar. De asemenea, primea sumele de bani retrase în numerar din contul . SRL C. de către S. C. și de a le preda lui N. D..

Cel de-al treilea membru al grupului infracțional organizat, inculpatul C. G. A. a îndeplinit în prima etapă de existență a grupului rolul de a completa, în calitate de administrator la . C. facturi fiscale de vânzare către . C. pentru a crea aparența că marfa provine din această relație comercială.

În următoarea etapă, C. G. A. a racolat pe D. D. și pe T. M. I. pentru a sprijini activitatea grupului, s-a ocupat de supravegherea activității ., în sensul că l-a consiliat pe D. D. cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală și a primit de la acesta sumele retrase în numerar din contul . pentru a le preda inculpatului N. D., de asemenea a efectuat și personal operațiuni în contul . SRL.

Cu referire expresă la reținerea faptelor în sarcina inculpatului N. D., și la apărările acestuia, tribunalul reține următoarele:

-potrivit declarației martorului E. P. C., dată în cursul judecății –ca și în cursul UP –rezultă că acesta l-a observat de mai multe ori pe N. D., pe care îl cunoștea anterior, venind la sediul societății sale însoțind alte persoane (între care martorul l-a recunoscut pe B. I. aflat în sală) cu scopul de a aduce marfă sau de a încheia contracte referitoasre la vânzarea de cereale. Or, singurele activități în acest domeniu desfășurate de B. I. au fost în legătură cu ., astfel încât nu pot fi reținute susținerile inculpatului N. potrivit cărora nu cunoaște și nu a avut nici o legătură cu activitatea acestei societăți. De asemenea, inculpatul N. D., în urma declarației acestui martor, nu a indicat în apărare care ar fi persoanele pe care le-a însoțit, altele decât inculpatul B. I., la biroul ., astfel încât să se considere că martorul l-a observat într-o împrejurare fără legătură cu ..

-împrejurarea că ceilalți administratori ai societăților exportatoare nu l-au remarcat pe inculpatul N. nu prezintă relevanță probatorie în sensul că acesta nu ar fi fost implicat în activitatea ., ci poate fi explicată prin aceea că martorii nu-l cunoșteau, nu au intrat în contact direct cu el, neavând interes, etc.

-martorul S. D. (care confirmă că i se spune ,,D. B.”, persoană despre care menționează alți inculpați) indică în cursul judecății aspecte esențiale din care rezultă modul de lucru al inculpatului N. D., astfel: ,,N. D. mi-a spus să-mi fac firmă”, N. m-a rugat să-l ajut pe C. să înființeze societate comercială”, ,,N. D. m-a ajutat în sensul că m-a pus în legătură cu persoane importante, care dispuneau de bani și care îmi virau acești bani în contul societății mele, după care eu le restituiam banii”, ,,N. mergea cu mine atunci când retrăgeam banii din contul bancar”, ,,Nu am desfășurat pe societatea mea activități comerciale, ci doar completam acte…la început am fost învățat cum să completez actele respective de către N.”, ,,Banii pe care îi scoteam din bancă îi lua N. și-i ducea el mai departe, după care venea și-mi dădea și mie o parte”, ,,N. mi-a spus să caut să înființăm firme noi, deoarece dacă rulam prea mulți bani pe o firmă veche se sesiza fiscul”, ,,Eu nu l-am pus în legătură pe N. cu ceilalți inculpați întrucât el a cerut lucrul acesta, și anume să stea în ,,umbră”, ,,Nu poate confirma nimeni că eu îi remiteam bani lui N., pentru că nu avea cine să vadă”, ,,În ziua când a fost arestat N. a încetat activitatea societății mele”.

Practic, acest martor indică în sinteză tot ceea ce se confirmă prin alte probe în prezentul dosar, și reliefează că inculpatul N. D. era persoana care coordona întreaga activitate, care avea legături cu persoanele care puteau avansa banii necesari începerii activității evazioniste, tot el prelua banii și îi dirija mai departe, indica modul de lucru astfel încât să nu fie depistați de ,,fisc”, toate acestea de așa manieră încât să existe cât mai puține probe cu privire la implicarea sa (,,stătea în umbră”). Este relevant pentru implicarea inculpatului N. în aceste activități chiar și faptul că activitatea firmei martorului a încetat în ziua arestării lui N., rezultând că în lipsa acestuia activitatea nu putea continua.

Corelația perfectă între ceea ce a declarat acest martor din proprie inițiativă și ceea ce reflectă ansamblul probator demonstrează și sinceritatea martorului –în condițiile în care nu rezultă nici un motiv pentru care martorul ar fi dat declarații false incriminatoare la adresa lui N. D., și nici acesta din urmă nu indică vreun astfel de motiv.

-un alt aspect al legăturii inculpatului N. D. cu activitatea celorlalți inculpați – pe care pretinde că nu-i cunoaște –este faptul că s-a constatat că acesta a purtat mai multe convorbiri telefonice de pe postul său telefonic nu numai cu B. I., ci și cu alți inculpați.

-apărarea inculpatului potrivit căreia suma găsită asupra lui la data flagrantului ar reprezenta un împrumut pe care i l-a dat inculpatului B. I. nu poate fi reținută, pe de o parte pentru că B. I. nu confirmă acest aspect deși nu ar fi avut nici un interes contrar, iar pe de altă parte pentru că, dacă ar fi fost așa, inculpatul N. nu ar fi avut o reacție atât de gravă încât să încerce să scape de controlul poliției chiar cu riscul comiterii unui omor deosebit de grav –pentru care a și fost condamnat. Realitatea este că inculpatul și-a dat seama că găsirea banilor asupra sa (cu banderola băncii) constituie o probă directă a implicării sale în activitatea de evaziune fiscală, și a încercat cu orice risc să evite acea constatare.

-în condițiile în care N. afirmă că nu îi cunoaște pe T., S. și D., este explicabil faptul că aceștia îl cunosc pe el –indicând în acest sens și amănunte –numai prin prisma împrejurării că l-au observat, ori s-au întâlnit cu el, ori au participat la discuții legate d eel, în legătură cu activitatea infracțională. Deci, susținerile lui N. nu pot fi reținute ca reprezentând adevărul.

În cursul judecății a fost efectuată o expertiză fiscală pentru stabilirea prejudiciilor reale create bugetului de stat prin acțiunile inculpaților, precum și pentru stabilirea mecanismelor de producere, contribuția fiecărui inculpat la producerea unor prejudicii, aceste aspecte interesând atât încadrările juridice cât și responsabilitatea civilă.

Au fost stabilite următoarele obiective generale:

1.Stabilirea regimului fiscal al ., ., ., . pentru perioada octombrie 2005 –decembrie 2006, respectiv dacă aceste societăți beneficiau de scutire de la plata TVA pe toată sau pe o parte din perioada indicată; în funcție de rezultat, calculele și evaluările din obiectivele următoare vor ține seama de eventualul regim de scutire de la plata TVA. De asemenea, se vor rectifica corespunzător și concluziile expertizei inițiale.

Acest obiectiv a urmărit calcularea corectă a obligațiilor fiscale către stat constând în impozitul pe profit ori impozitul pe venit, în funcție de regimul fiscal al societăților pe diferite perioade de timp, întrucât impozitul pe profit diferă, ca valoare, de impozitul pe venit. Expertul fiscal a identificat diferențele și a stabilit valorile corecte.

2.Stabilirea împrejurării dacă societățile comerciale ., ., ., . și . și-au prevăzut și înregistrat în contabilitate cheltuieli cu provizioane sau alte sume deductibile din profit. În caz afirmativ, calculele și evaluările din obiectivele următoare vor ține seama de acest tip de cheltuieli deductibile, la calculul profitului și impozitului pe profit . De asemenea, se vor rectifica corespunzător și concluziile expertizei inițiale.

Acest obiectiv a fost introdus la cererea inculpaților, care au susținut că cheltuielile cu provizioanele sunt deductibile și trebuie să diminueze corespunzător calculul profitului și a impozitului pe profit. Tribunalul reține, ca și concluziile expertului fiscal, că, în condițiile în care inculpații nu au constituit efectiv provizioane, nu s epoate deduce din profit o valoare ipotetică a provizioanelor ce puteau fi constituite, ci legea este în sensul că se deduc provizioanele (adică banii) efectiv constituite și scoase astfel din valoarea profitului general. În cauză, inculpații nu au constituit astfel de provizioane, astfel încât apărarea lor este nefondată .

3.Stabilirea prețurilor medii practicate de producătorii agricoli la vânzarea cereralelor și plantelor tehnice ce au făcut obiectul tranzacțiilor celor 5 societăți comerciale indicate mai sus (., ., ., . și .), pentru perioada iunie 2005 –decembrie 2006, cu stabilirea fluctuațiilor de preț relevante pentru diferite intervale de timp din cadrul perioadei indicate.

Baza de informații pentru stabilirea acestor prețuri medii de vânzare va fi compusă din datele solicitate la silozuri din raza județelor C., Călărași, Ialomița, B., Tulcea, referitoare la prețurile de cumpărare de la producători, datele afișate pe internet, orice alte surse identificate de expert și argumentate ca fiind obiective, expertul fiscal fiind delegat de către instanță să obțină informațiile respective.

Acest obiectiv a fost dispus pentru ca expertul fiscal să aibă la dispoziție și să folosească valori estimate pentru prețurile de cumpărare –reală –de către . a cerealelor de la persoane fizice (producători), în condițiile în care estimarea și reconstituirea operațiunilor comerciale și a contabilității acestei societăți se referă nu numai la venituri, ci și la cheltuieli.

4.Stabilirea corelației dintre cantitățile, tipurile de cereale/plante tehnice, datele vânzării/achiziției lor pentru vânzarea/cumpărarea cerealelor și plantelor tehnice de către fiecare din cele 5 societăți comerciale indicate și de către beneficiarii acestora, respectiv stabilirea următoarelor situații:

-dacă sunt identificate cantități de bunuri vândute de o societate comercială, deși nu există documente justificative de cumpărare anterioară; în cazul cerealelor și plantelor tehnice pentru care există documente de vânzare, se va considera că acele cantități, pentru care nu există documente justificative de cumpărare anterioară, au fost achiziționate de la producători;

-dacă sunt identificate cantități de bunuri cumpărate ce nu figurează a fi vândute ;

Datele tranzacțiilor, cantitățile, tipurile de cereale/plante tehnice sau alte bunuri ce figurează în facturile emise de cele 5 societăți comerciale indicate, vor fi considerate cele ce rezultă din facturile respective .

În cazul în care vor fi identificate cantități de bunuri vândute de o societate deși nu există documente anterioare de cumpărare a lor (cu excepția cerealelor/plantelor tehnice), veniturile aferente vânzării vor fi considerate ca neavând cheltuieli deductibile:

În cazul în care vor fi identificate cantități de bunuri ce figurează achiziționate dar nevândute, operațiunea de cumpărare va fi considerată fictivă (fără excepții) și nu vor fi luate în calcul eventualele cheltuieli aferente acesteia.

Cu privire la cele de mai sus, vor fi verificate în mod deosebit achizițiile și vânzările de soia efectuate de . .

De asemenea, vor fi verificate datele din anexa nr 18, în special cu referire la omisiunea evidențierii achizițiilor de cereale/plante tehnice ale . de la ..

Acest obiectiv a fost stabilit pentru a se putea identifica, în esență, realitatea sau nerealitatea unor tranzacții, în funcție de existența/inexistența unor documente doveditoare. Lipsa unor documente doveditoare de cumpărare a unor bunuri, coroborată cu realitatea vânzării ulterioare a acestora, semnifică faptul că bunurile respective au fost cumpărare fără factură, deci nu ar fi trebuit dedus TVA. Operațiunile multiple cu soia efectuate de ., astfel cum sunt prezentate în anexele raportului de expertiză din cursul urmăririi penale, au atras atenția în mod special, urmând a fi verificată realitatea acestor operațiuni. De asemenea, instanța a constatat că expertul contabil din cursul urmăririi penale a omis să analizeze achizițiile de cereale (în sens larg, incluzând și plantele tehnice, cum ar fi soia) de la . SRL, astfel încât, din acest punct d evedere, expertiza din cursul urmăririi penale este incompletă.

În ce privește documentele de achiziție a unor bunuri, pentru care nu există dovezi că au fost și vândute, rezultă că astfel de documente nu reflectă realitatea, și sunt documente procurate special pentru înregistrarea unor cheltuieli fictive, deoarece societățile inculpaților nu aveau nici un fel de activitate productivă proprie și nici spații de depozitare, prin urmare fiind imposibil și ilogic să achiziționeze real niște bunuri, pe care apoi să nu le valorifice mai departe.

5.Calculele referitoare la ., indicate de obiectivele următoare, vor fi efectuate unitar, în corelație unele cu altele.

Obiective referitoare la . :

În referire la anexa nr 1 din raportul de expertiză inițial :

-Refacerea calculelor pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile comerciale dintre . și ., și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a cerealelor/plantelor tehnice respective, de la producători agricoli, de către .;

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor determinate la obiectivul general nr 3.

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile generale ale ., aplicabile unic la toate operațiunile comerciale ce fac obiectul prezentui supliment de expertiză .

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de . conform datelor de mai sus (pentru relația cu .)

Acest obiectiv a fost dispus pentru a se stabili fiscal situația reală probată, și anume aceea că în fapt . este cea care a achiziționat și vândut cereale și plante tehnice, urmând deci a se stabili cheltuielile reale de achiziție, veniturile, profitul și impozitul pe profit, precum și TVA de plată. În același timp, responsabilitatea . SRL și a inculpatului S. C. a putut fi stabilită individual, separat de cea a inculpaților C., D. și T., atât valoric cât și din punct de vedere al formei de participație –care, în raport cu . a fost complicitatea, și nu autoratul.

În referire la anexa nr 2 din raportul de expertiză inițial :

-În referire la vânzările de cereale/plante tehnice, vor fi refăcute calculele pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile comerciale dintre . și ., ., și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a cerealelor/plantelor tehnice respective, de la producători agricoli, de către ., .;

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile, pentru ., . cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor stabilite la obiectivul general nr 3.

-la efectuarea calculelor, estimarea cheltuielilor generale ale ., . aferente achizițiilor respective, precum și estimarea veniturilor acestor societăți aferente vânzării cantităților de cereale/plante tehnice, similar vânzărilor efectuate de .;

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de ., . conform datelor de mai sus (pentru relația cu .), raportat exclusiv la operațiunile din anexa 2.

Acest obiectiv a avut în vedere situația stabilită probatoriu dar și în temeiul principiului ,,in dubio pro reo”, potrivit căreia . SRL nu a avut raporturi comerciale reale de vânzări cereale cu ., SC Germini Agro SRL, prin urmare calculele urmând a stabili care a fost prejudiciul creat statului ca urmare a evaziunii create de aceste două societăți, și nu de Speranța General . proprie. În mod corespunzător, calculele urmează aceeași procedură ca și la ..

În referire la vânzările de tablă, mașini, cărbune, truse :

-verificarea existenței documentelor de proveniență în patrimoniul . a acestor bunuri, iar în cazul inexistenței acestora, va fi aplicată regula de la obiectivul general nr 4.

Acest obiectiv a fost stabilit pentru a se verifica realitatea operațiunilor comerciale reliefate în anexele la expertiza din cursul urmăririi penale, privind vânzări de tablă, mașini, cărbune, truse (de scule). Față de natura bunurilor acestor bunuri materiale, acestea pot fi obiectul une i tranzacții reale, dar pot fi și obiectul unei spălări de bani în varianta furtului acestor bunuri –cel mai probabil din portul C. –și includerea apoi în circuitul comercial, cu punct de pornire . SRL. Or, lipsa unor documente justificative de cumpărare a acestor bunuri –în condițiile în care inculpatul nu avea nici un motiv să le ascundă sau distrugă, dacă ar fi fost reale –semnifică faptul că bunurile respective au fost obținute fără cheltuieli, deci nu se justifică deducerea acestor cheltuieli menționate în actele contabile.

Pentru toată activitatea ., calcularea impozitului pe profit și a TVA de plată către buget datorate luând în considerare ipotezele de mai sus, cu includerea ca deductibile a cheltuielilor generale ale societății prezentate în anexa nr 4.

Obiective referitoare la . :

În referire la anexa nr 5:

-Refacerea calculelor pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile comerciale dintre . și ., și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a cerealelor/plantelor tehnice respective, de la producători agricoli, de către .;

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor determinate la obiectivul general nr 3.

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile generale ale ., aplicabile unic la toate operațiunile comerciale ce fac obiectul prezentui supliment de expertiză .

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de . conform datelor de mai sus (pentru relația cu .)

Raționamentul acestui obiectiv este identic cu cel de la . SRL. Se impune ca pentru . să se considere ca deductibile toate cheltuielile reale făcute pentru achiziția și revânzarea cerealelor.

În referire la anexa nr 6:

-Refacerea calculelor pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile comerciale dintre . și SC Vulcomet, ., .,, și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a cerealelor/plantelor tehnice respective, de la producători agricoli, de către aceste trei societăți comerciale;

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile, pentru ., . și ., cheltuielile cu achiziția cerealelor/plantelor tehnice stabilite conform prețurilor stabilite la obiectivul general nr 3.

-la efectuarea calculelor, estimarea cheltuielilor generale ale ., . și . aferente achizițiilor respective, precum și estimarea veniturilor din vânzarea cerealelor/plantelor tehnice, similar celor ale .;

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de ., . și . conform datelor de mai sus (pentru relația cu .), raportat exclusiv la operațiunile din anexa 6.

De asemenea, scopul acestui obiectiv este similar celui explicat la . SRL, întrucât operațiunile comerciale cu cele trei societăți indicate nu pot fi reale.

În referire la vânzările altor tipuri de bunuri :

-verificarea existenței documentelor de proveniență în patrimoniul . a acestor bunuri, iar în cazul inexistenței acestora, va fi aplicată regula de la obiectivul general nr 4.

-verificarea documentelor de proveniență în patrimoniul . a bunurilor vândute către . (anexa 7), iar în cazul inexistenței acestora, va fi aplicată regula de la obiectivul general nr 4 pentru ambele societăți.

Cu referire la acest obiectiv, expertul fiscal a constatat că sunt fictive vânzările de la Crisma-.>

Pentru toată activitatea ., calcularea impozitului pe profit și a TVA de plată către buget datorate, luând în considerare ipotezele de mai sus, cu includerea ca deductibile a cheltuielilor generale ale societății prezentate în anexa nr 8, cu excepția cheltuielilor de transport cu transtaxi.

Tribunalul a apreciat că inculpatul D., prin faptul că nu a realizat operațiuni comerciale reale, nu are nici justificarea deplasărilor în interesul . SRL cu taxi, deci aceste cheltuieli nu sunt deductibile deoarece au fost efectuate în interes personal.

Obiective referitoare la . :

În referire la anexa nr 13:

-Refacerea calculelor pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile comerciale dintre . și ., și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a cerealelor/plantelor tehnice respective, de la producători agricoli, de către .;

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor stabilite la obiectivul general nr 3.

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile generale ale ., aplicabile unic la toate operațiunile comerciale ce fac obiectul prezentui supliment de expertiză .

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de . conform datelor de mai sus (pentru relația cu .)

În referire la anexa nr 14:

Vor fi aplicate aceleași solicitări similare celor pentru anexa nr 13 și celor pentru ., . ;

Pentru toată activitatea ., calcularea impozitului pe profit și a TVA de plată către buget datorate, luând în considerare ipotezele de mai sus .

Obiectivele sunt similare celor pentru celelalte societăți ,,furnizoare”, nefiind necesare explicații suplimentare.

Obiective referitoare la . :

În referire la anexa nr 10:

-Refacerea calculelor considerând ca fiind deductibile cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor stabilite la obiectivul general nr 3 .

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind nedeductibile cheltuielile aferente operațiunilor comerciale indicate la pozițiile nr 1, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81 din anexa nr 10, în măsura în care nu sunt identificate documente justificative de proveniență a bunurilor în patrimoniul ..

-la efectuarea calculelor, considerarea ca fiind deductibile cheltuielile generale ale ., stabilite în anexa nr 12, cu excepția poziției nr 7 (chelt cu plata salariilor) în măsura în care nu sunt identificate documente de plată a salariilor .

-calculul TVA de plată către buget și a impozitului pe profit, datorate de . conform datelor de mai sus .

-stabilirea faptului dacă prin întocmirea actelor comerciale de către . referitoare la operațiunile ce se încadrează în ipotezele de la obiectivul general nr 4, s-a determinat necalcularea plății către stat a unor sume reprezentând impozit pe profit și TVA, de către alte societăți comerciale, și în caz afirmativ, calculul estimativ al acestor sume pe baza informațiilor din dosar referitoare la operațiuni similare .

Situația . diferită, în parte, de cea a celorlalte societăți furnizoare pentru ., deoarece acesată societate a fost înființată anterior de ., inculpatul C. G. A. a desfășurat activități comerciale reale cu o multitudine de alte societăți comerciale, astfel încât acestea au un regim juridic diferit de cele în relația cu .. În anexa 10 la raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale instanța a identificat o . operațiuni comerciale a căror realitate trebuie verificată, întrucât în funcție de aceasta cheltuielile respective pot fi sau nu deductibile. Lipsa documentelor justificative de proveniență în patrimoniul . conduce la concluzia că aceste bunuri fie nu au existat și au fost înregistrate doar pentru micșorarea profitului, fie au fost procurate într-o modalitate ilicită, fără cheltuieli legale, și apoi au fost introduse în circuitul economic.

Față de împrejurarea că această societate a desfășurat activități reale cu alte societăți, se mențin cheltuielile deductibile înregistrate în contabilitate, cu excepția cheltuielilor cu salariile, pentru care s-a stabilit din probe că sunt fictive, deoarece societatea nu a avut angajați reali.

Obiective referitoare la . :

-Refacerea calculelor referitoare la TVA de plată către buget și impozit pe profit, pentru ipoteza considerării ca fiind fictive operațiunile de achiziție cereale/plante tehnice de la ., ., . și . și a considerării ca fiind reale a acelorași operațiuni de cumpărare a acestor bunuri, de către . de la producătorii agricoli.

-considerarea ca fiind deductibile cheltuielile cu achiziția cerealelor /plantelor tehnice stabilite conform prețurilor determinate la obiectivul general nr 3.

-considerarea ca fiind cheltuieli deductibile a cheltuielilor indicate în anexa 19 .

Cheltuielile cu achiziția cerealelor și plantelor tehnice de la persoane fizice (fără factură) trebuie luate în considerare ca fiind deductibile, deoarece prin faptul că . a vândut în mod real cantitățile respective către societățile exportatoare, se confirmă faptul că aceste cereale au existat în realitate, și deci a trebuit ca . să facă cheltuieli pentru achiziția lor. De asemenea, considerând că . a desfășurat activități reale prin cumpărarea și apoi vânzarea de cereale, se admite că a făcut și alte cheltuieli conexe reale, acestea fiind deci deductibile.

Obiective finale

A)Refacerea situațiilor privind obligațiile de plată către bugetul statului a impozitului pe profit și TVA, pentru: ., ., ., . și ., prezentate în anexele 20, 21, 22, 23 și 38 ale raportului de expertiză inițial,având în vedere obiectivele de mai sus.

B)Indicare valoare obligații de plată impozit pe profit și TVA evidențiate de cele 5 societăți comerciale în documentele contabile ale anilor 2005 -2006 și raportate către organele fiscale, și stabilirea diferenței între obligațiile de plată neevidențiate și neraportate –conform concluziilor la obiectivele de mai sus –și obligațiile de plată evidențiate și raportate la termenele legale, pentru anii 2005 -2006 .

Aceste două obiective, precum și obiectivul final de la litera E, urmăresc stabilirea realității în ceea ce privește prejudiciile create prin neraportarea/raportarea fictivă a unor operațiuni și/sau înregistrarea fictivă a unor cheltuieli sau alte operațiuni, astfel încât cuantumul obligațiilor datorate statului să fie acelea care s-ar fi datorat dacă activitățile ar fi fost înregistrate corect în contabilitate, conform celor întâmplate în realitate.

De asemenea, întrucât infracțiunea de evaziune fiscală privește numai acele acte prin care se disimulează obligațiile de plată, urmează a fi excluse din calcul acele obligații de plată care au fost raportate, chiar dacă nu au fost achitate, acest din urmă aspect constituind o problemă de executare fiscală, și nu o infracțiune de evaziune fiscală.

C) Prezentarea concluziilor expertului fiscal referitoare la legalitatea modului de calcul a obligațiilor bugetare conform obiectivelor de mai sus.

D)Prezentarea concluziilor expertului fiscal referitoare la corectitudinea concluziilor și calculelor expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale, cu efectuarea eventualelor corecții de calcul .

Aceste două obiective au fost incluse pentru ca expertul fiscal să confirme sau să infirme temeinicia raționamentului instanței atunci când a stabilit obiectivele de mai sus, întrucât, în caz contrar, exista riscul ca expertul să efectueze expertiza respectând întocmai dispozițiile instanței, deși aceste dispoziții ar fi eronate din punct de vedere contabil și fiscal. De asemenea, s-a impus verificarea concluziilor expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale, pentru a se putea aprecia în ce măsură aceasta poate fi utilizată ca mijloc valabil de probă în stabilirea situației de fapt.

E)Prezentarea concluziilor expertului fiscal, cu efectuarea calculelor, după caz, referitoare la modul corect de determinare a impozitului pe profit și a TVA de plată către stat stabilite pentru fiecare din cele societăți comerciale indicate, în funcție de datele dosarului, astfel încât să se reconstituie operațiunile comerciale reale, să se stabilească veniturile reale neînregistrate și cheltuielile fictive înregistrate sau alte operațiuni fictive înregistrate, toate acestea cu consecința diminuării obligațiilor fiscale.

Pentru dispunerea expetizei fiscale, tribunalul a mai apreciat ca fiind necesar și util acest mijloc de probă la stabilirea situației de fapt, având în vedere următoarele aspecte esențiale:

-expertiza efectuată în cursul urmăririi penale a fost efectuată de un expert care nu are calitatea de expert fiscal, în condițiile în care expertiza se referă esențial la probleme de natură fiscală –determinare TVA și impozit pe profit

-se constată că expertul contabil nu a avut în vedere, la calcularea sumelor, eventualele cheltuieli cu achiziționarea cerealelor ;

-se constată că expertul contabil a omis introducerea unor date în unele calcule și anexe, aspect ce ar putea atrage erori de calcul

Tribunalul a apreciat că prin expertiza ce se va efectua trebuie să se poată stabili eventuala răspundere civilă a fiecărui inculpat, pentru activitățile proprii ce-i sunt imputate, având în vedere că obiectivele expertizei fiscale au fost stabilite pornind de la elemente de fapt rezultate prin administrarea probelor în cursul procesului penal .

Referitor la legalitatea modului de calcul a obligațiilor bugetare, expertul fiscal a indicat următoarele reguli și prevederi legale aplicabile în speță:

-sunt incidente prevederile art. 65 Codului de procedură fiscală referitoare la estimarea bazei de impunere, conform cărora ,,Dacă organul fiscal nu poate determina mărimea bazei de impunere, acesta trebuie să o estimeze. Estimarea constă în identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale. În situațiile în care, potrivit legii, organele fiscale sunt îndreptățite să estimeze baza de impunere, acestea vor avea în vedere prețul de piață al tranzacției sau bunului impozabil, astfel cum este definit de Codul fiscal ”

-Prevederile Ordinului nr 3389/14 11 2011 preivind stabilirea prin estimare a bazei de impunere sunt în același sens, astfel:

,,Stabilirea prin estimare a bazei d eimpunere pentru impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat al statului se efectuează de organele de inspecție fiscală în situații cum ar fi:

-documentele și informațiile prezentate în cursul inspecției fiscale sunt incorecte sau incomplete;

-documentele și informațiile solicitate nu există sau nu sunt puse la dispoziția organelor de inspecție fiscală.

Pentru estimarea bazei de impunere organele de inspecție fiscală vor identifica acele elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale.

Stabilirea bazei de impunere se va face prin estimarea atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor aferente acestora.”

Expertul fiscal a concluzionat, în temeiul acestor dispoziții, că expertul contabil judiciar desemnat în cursul urmăririi penale nu a procedat, când a stabilit baza de impunere, la estimarea atât a veniturilor cât și a cheltuielilor. Prin faptul că nu a estimat cheltuielile cu prețul de piață al tranzacțiilor, acesta nu a fost în măsură să stabilească situația fiscală cât mai aproape de cea reală, supraevaluând astfel obligațiile de plată datorate bugetului de stat.

Tribunalul apreciază concluziile expertului fiscal ca fiind corect fundamentate, având în vedere următoarele considerente:

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin 1 lit b) și c) din Legea nr 241/2005:

Potrivit acestui text, constituie infracțiunea de evaziune fiscală ,,omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în acte contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”, respectiv ,,evidențierea în acte contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

Din cadrul Legii nr 241/2005 tribunalul mai reține și dispozițiile art. 2 lit b) și f) cu următorul conținut:

-contribuabil –orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat;

-operațiune fictivă –disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există.

Pentru înțelegerea sensului acestor texte de lege, tribunalul reține că este necesar a fi coroborate cu dispozițiile următoarelor acte normative:

Codul civil 1864 în vigoare la data faptelor, astfel:

-art. 942 –Contratul este acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânșii un raport juridic.

-art. 948 –Condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt:

1.capacitatea de a contracta;

2.consimțământul valabil al părții ce se obligă;

3.un obiect determinat;

4.o cauză licită.

-art 966 –Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect.

Conform art. 6 din Legea contabilității nr 82/1991 republicată, ,,Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Art. 11 din același act normativ prevede că ,,Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise”.

În ce privește dispozițiile Codului fiscal relevante în cauza de față, tribunalul reține următoarele:

-art. 7 pct 1-activitate –orice activitate desfășurată de către o persoană în scopul obținerii de venituri.

-art 126 –Sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată :,,În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată”

-art. 128 –Prin livrare de bunuri se înțelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acționează în numele acestuia.

-art. 129 –Se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.

Tribunalul reține că trebuie făcută distincție între operațiunile comerciale/economico-financiare și documentele care se întocmesc pentru consemnarea lor. Aceste documente –în speță facturile comerciale, avizele de expediție și documentele de plată a prețului –nu constituie însăși operațiunea comercială producătoare de venit, ci constituie un înscris doveditor al existenței acesteia.

Dovezile –respectiv documentele contabile justificative –nu au însă un caracter absolut și de necombătut, ci au un caracter relativ, putându-se stabili falsitatea lor și în consecință falsitatea/inexistența operațiunilor comerciale certificate în cuprinsul lor.

De altfel, această ipoteză este expres indicată de legea evaziunii fiscale, atunci când definește operațiunea fictivă și când admite că pot exista operațiuni fictive –inclusiv menționarea de cheltuieli fictive. Tot astfel, Codul de procedură fiscală conține o . prevederi din care se deduce că pot exista situații în care starea de fapt conturată din actele justificative întocmite nu este cea reală, în acele cazuri organele fiscale fiind îndreptățite să stabilească starea de fapt reală prin intermediul altor mijloace de probă sau prin reconsiderarea celor existente.(art. 4, art. 5 alin 2, art. 13 Cod procedură fiscală, art. 11 Cod fiscal, etc). Evident, în cazul unui proces penal, responsabilitatea stabilirii stării de fapt reale –și implicit a refacerii calculelor astfel încât să reflecte realitatea –revine organelor judiciare, cu ajutorul experților în domeniu.

Față de cele de mai sus, tribunalul reține că întocmirea facturilor fiscale, a avizelor de expediție întocmite de către inculpați în numele ., . SRL, ., . SRL, și corelativ a documentelor bancare de plată a prețului pentru bunuri livrate/prestări de servicii efectuate, întocmite de societatea beneficiară ., nu certifică în mod absolut, prin ele însele, realitatea operațiunilor comerciale menționate în cuprinsul lor.

Conform dispozițiilor legale menționate mai sus, operațiunile comerciale sunt în fapt contracte încheiate, care, spre a fi valabile, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 948 cod civil 1864, printre care consimțământul valabil și cauza licită.

Or, în speță, tribunalul reține că inculpații C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C., pe de o parte, și B. I., pe de altă parte, nu puteau exprima un consimțământ valabil cu privire la contractele reflectate în facturile emise, câtă vreme aveau conștiința faptului că societățile lor nu dețin mărfurile tranzacționate.

În același timp, cauza raporturilor juridice dintre societățile de mai sus este una ilicită, deoarece acestea, prin reprezentanții lor legali, nu s-au angajat la derularea unor raporturi comerciale reale ci s-au angajat la completarea unor documente justificative comerciale, la retragerea unor sume din contul bancar și remiterea lor altor persoane, contra unor sume modice la fiecare retragere, angajament care nu este unul licit comercial ci este unul ilicit, interzis de legea penală.

Operațiunile economico-financiare (în sensul legii contabilității) sau operațiunile comerciale (în sensul Legii nr 241/2005) sunt acele activități de fapt, reale, prin care se realizează transferul posesiei unor mărfuri (concomitent cu dreptul de proprietate) de la un posesor la altul, sau se efectuează un serviciu în beneficiul altei persoane. În concret, în cazul societăților inculpaților, operațiunile comerciale ar fi trebuit să constea în: preluarea sub control a unor autocamioane de transport, operațiunile fizice de încărcare a acestora cu cereale/ mărfuri indicate în facturi, deplasarea mărfurilor de la locul de încărcare la locul de descărcare indicat de beneficiarul bunurilor, descărcarea și recepționarea mărfurilor, etc.

Prin urmare, acestea sunt tipurile de activități producătoare de venituri, pentru care există obligativitatea evidențierii lor în acte contabile . Simpla completare a unor facturi fiscale cu date false nu constituie o activitate comercială producătoare de venituri.

Având în vedere situația de fapt reținută, și anume aceea că inculpații C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C., prin intermediul ., . SRL, ., . SRL, nu au obținut dreptul de proprietate asupra cantităților de mărfuri menționate ca fiind vândute de societățile lor, tribunalul reține că aceste societăți nu au desfășurat ele însele operațiuni comerciale producătoare de venituri pentru care inculpații aveau obligația înregistrării în contabilitate.

În legătură cu sumele de bani virate în conturile bancare ale ., . SRL, ., . SRL, tribunalul reține că acestea nu constituie venituri realizate din activități economice, ci plăți nedatorate efectuate de alte societăți –cu preponderență de ., sume pe care inculpații ar fi trebuit să le restituie pe aceeași cale societăților plătitoare, conform art. 992 Cod civil 1864 (Cel ce, din eroare sau cu știință, primește aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit). Retragerea din conturi a acestor sume, folosind documente justificative false, reprezintă o faptă materială distinctă de cea de spălare de bani ori d ecea de evaziune fiscală, și anume întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare –tocmai raportat la obligația legală a administratorilor de a se abține de la untilizarea în interes propriu a banilor ce trebuiau să rămână în cont până la elucidarea dreptului societății asupra lor.

Rezumând cele de mai sus, tribunalul reține următoarele aspecte, care au făcut obiectul de principiu al expertizei fiscale:

-Obligațiile de plată către bugetul de stat rezultate din infracțiuni de evaziune fiscală trebuie să fie aceleași cu obligațiile de plată care ar fi fost datorate dacă operațiunile comerciale se declarau și se efectuau în mod legal.

-Dacă înscrisurile contabile lipsesc, sunt incomplete sau false, organul competent procedează la reconstituirea cât mai aproape de realitate a operațiunilor ce s-au desfășurat în realitate, cu luarea în considerare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor. Or, cu referire la cauza de față, este de necontestat că . a efectuat cheltuieli cu achiziția cantităților de cereale pe care le-a vândut mai departe către societățile exportatoare, deoarece nu se poate presupune că le-a primit gratuit sau le-a sustras. Astfel, prețul stabilit prin evaluare ca fiind achitat pentru achiziția cerealelor de la persoane fizice (,,din câmp”) trebuie dedus ca și cheltuială din calculul profitului și TVA, câtă vreme ar fi fost dedus și dacă operațiunile ar fi fost declarate și înregistrate corect. Aceasta este eroarea esențială făcută în cadrul expertizei din cursul urmăririi penale, care a luat ca bază de calcul pentru calcularea TVA și impozitului pe profit numai veniturile, ca și cum nu ar fi existat nici o cheltuială pentru achiziția cerealelor. Ca atare, această expertiză nu poate reflecta realitatea, urmând a fi avută în vedere pentru stabilirea situației de fapt expertiza fiscală efectuată în cursul judecății.

În schimb, tribunalul reține că toate elementele constatatoare din cuprinsul expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale, stabilite pe baza actelor contabile aflate la dosar, sunt valabile și pot fi folosite în stabilirea situației d efapt, întrucât nu implică folosirea unor modalități de calcul care au putut fi eronate.

Cu privire la concluziile stabilite prin expertiza fiscală asupra prejudiciilor cauzate bugetului de stat prin activitatea fiecărei societăți comerciale implicate, se constată următoarele:

Cu privire la .:

-a declarat impozit pe profit în sumă de 29.985 lei, în timp ce impozitul pe profit real de declarat era în sumă de 3293 lei; astfel are de recuperat impozit pe profit în sumă de_ lei;

-a declarat TVA de plată în sumă de 41.286 lei, în timp ce TVA real de declarat era în sumă de 2.218.710 lei; astfel, a eludat bugetul de stat cu suma de 2.177.424 lei.

În privința contribuției celorlalte societăți comerciale la producerea prejudiciului rezultat din mascarea TVA de plată prin operațiuni comerciale false, se constată următoarele:

-. SRL a contribuit la necalcularea TVA în sumă de 734.039 lei (anexa SG1, p. 223 vol 3 instanță)

-. contribuit la necalcularea TVA în sumă de 333.734 lei (anexa R1, p. 230 vol 3 instanță)

-. la necalcularea TVA în sumă de 536.113 lei (anexa T1, p. 238 vol 3 instanță)

Rezultă că diferența dintre 2.177.424 lei (TVA total eludat) și 1.603.886(734.039+333.734+536.113) a fost determinată prin operațiuni de același tip efectuate prin intermediul altor societăți comerciale.

Cu privire la . SRL:

-a declarat impozit pe profit 0 lei, în timp ce impozitul pe profit propriu al acestei societăți era de 57.945 lei, eludând astfel cu această sumă bugetul de stat.

-a declarat ca având de recuperat TVA în sumă de 44 lei, în timp ce TVA datorat statului a fost în sumă de 68.810 lei, sumă cu care a prejudiciat bugetul de stat.(anexa SG3, fila 227 vol 3)

În privința contribuției acestei societăți la producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin ajutarea . și .–în aceeași modalitate în care a ajutat . –să mascheze TVA de plată către stat, se constată următoarele:

-TVA aferent ce trebuia declarat de . dacă . SRL nu emitea facturi nereale către această societate este în sumă de 294.634 lei (anexa SG2, fila 226 vol 3);

--TVA aferent ce trebuia declarat de . dacă . SRL nu emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 6738 lei (anexa SG 2, fila 226 vol 3)

Cu privire la . SRL:

-a declarat impozit pe profit la organele fiscale în sumă de 7721 lei, în timp ce impozitul pe profit real de declarat era de 167.033 lei, diferența nedeclarată fiind de 159.407 lei, ce constituie prejudiciu pentru bugetul statului.

-a declarat ca având TVA de recuperat în sumă de 10.227 lei, iar în realitate avea de plată TVA în sumă de 219.057 lei.

În privința contribuției acestei societăți la producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin ajutarea ., SC Profix Press Group SRL și .–în aceeași modalitate în care a ajutat . –să mascheze TVA de plată către stat, se constată următoarele:

-TVA aferent ce trebuia declarat de . . emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 16.398 lei (anexa R 2, fila 231 vol 3)

-TVA aferent ce trebuia declarat de . SRL dacă . emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 13.117 lei (anexa R 2, fila 232 vol 3)

-TVA aferent ce trebuia declarat de . dacă . SRL nu emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 27.185 lei (anexa SG2, fila 233 vol 3);

Cu privire la .:

-a declarat impozit pe venit 0 lei, în timp ce impozitul real de declarat și de plată era de 67.964 lei;

-a declarat TVA de plată 0 lei, în timp ce TVA real de plată era de 429.876 lei. Aceste două sume se constuie ca prejudiciu propriu creat bugetului de stat de societatea de mai sus.

În privința contribuției acestei societăți la producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin înregistrarea unor vânzări fictive către . SRL, pentru care nu se efectuează deduceri, se constată următoarele:

- Impozitul pe profit aferent ce trebuia declarat de . dacă nu emitea facturi nereale de vânzare bunuri către . SRL este în sumă de 52.468 lei (anexa C 4, fila 245 vol 3)

- TVA nedeductibil fiscal ce trebuia declarat de . veniturilor obținute din vânzări fictive către ., pentru care nu s-au identificat documente justificative de cumpărare, este în sumă de 62.305 lei. (anexa C 4, fila 245 vol 3)

Cu privire la .:

-a declarat impozit pe profit către organele fiscale în sumă de 2997 lei, însă în realitate avea de declarat impozit pe profit 0 (deoarece nu a desfășurat nici o activitate reală)

-a declarat TVA de plată ca fiind 0, declarație ce corespunde realității.

Astfel, . nu a prejudicit bugetul de stat prin activitatea reală proprie.

În privința contribuției acestei societăți la producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin ajutarea . și .–în aceeași modalitate în care a ajutat . –să mascheze TVA de plată către stat, se constată următoarele:

-TVA aferent ce trebuia declarat de . dacă . nu emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 151.610 lei (anexa T 2, fila 239 vol 3)

-TVA aferent ce trebuia declarat de . . nu emitea facturi neerale către această societate este în sumă de 302.956 lei (anexa T 2, fila 239 vol 3).

În privința contribuției fiecărui inculpat la producerea acestor prejudicii, tribunalul reține următoarele:

A-inculpatul N. D.l-a instigat pe inculpatul B. I. să efectueze activitățile care au condus la eludarea, de către ., a raportării și plății TVA datorat în sumă de 2.177.424 lei (echivalent a 646.120 euro, la cursul existent la 27.12.2006 - data epuizării activității infracționale, respectiv 3,3691 lei/1 euro).

În privința activităților desfășurate de inculpații C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C. în relația cu alte societăți comerciale decât . și în privința propriilor înregistrări și raportări contabile, tribunalul reține că nu există suficiente mijloace de probă pentru a contura participația inculpatului N. D. la acestea, prin urmare, în temeiul principiului prezumției de nevinovăție și ,,in dubio pro reo”, nu va reține contribuția inculpatului N. D. la aceste fapte.

B-inculpatul B. I. a contribuit în calitate de autor (administrator al .) la producerea prejudiciului în sumă de 2.177.424 lei reprezentând TVA datorat.

De asemenea, inculpatul B. I. a mai contribuit, în calitate de complice la producerea altor prejudicii, astfel:

1)-l-a îndrumat pe inculpatul S. C. în activitatea frauduloasă a . SRL, ce a condus la fraudarea bugetului de stat cu sumele de 57.945 lei și 68.810 lei –impozit pe profit și TVA ce trebuiau plătite de această societate din activitatea proprie (exceptând ajutorul la evaziunea fiscală făcută de .)

2)-l-a îndrumat pe S. C. în activitatea frauduloasă a . SRL prin care aceasta, la rândul ei, a ajutat . și . să eludeze bugetul de stat cu sumele de 294.634 lei și 6738 lei.

3)-l-a sprijinit moral pe inculpatul D. D. în activitatea frauduloasă a . SRL ce a condus la fraudarea bugetului de stat cu sumele de 159.407 lei și 219.057 lei –impozit pe profit și TVA ce trebuiau plătite de această societate din activitatea proprie (exceptând ajutorul la evaziunea fiscală făcută de .)

4)-l-a sprijinit moral pe D. D. în activitatea frauduloasă prin care . SRL, la rândul ei, a ajutat ., SC Profix Press Group SRL și . să eludeze bugetul de stat cu sumele de 16.398 lei, 13.117 lei și 27.185 lei.

5)- l-a îndrumat pe T. M. I. în activitatea frauduloasă a . prin care aceasta, la rândul ei, a ajutat . și . să eludeze bugetul de stat cu sumele de 151.610 lei și 302.956 lei.

Prejudiciul total creat bugetului statului la care a contribuit inculpatul B. I. este de 3.495.281 lei, echivalent sumei de 1.037.175 euro.

C-Inculpatul C. G. A. a contribuit, în calitate de autor, (administrator al .) la producerea prejudiciului în sumă totală de 612.613 lei (67.964+429.876+62.305+52.468) reprezentând impozit pe profit și TVA datorat de societatea . din activitățile proprii reale (exceptând ajutorul documentar dat .).

De asemenea, inculpatul C. G. A. a mai contribuit, în calitate de complice, la producerea altor prejudicii, astfel:

1)-a dat ajutor material și moral inculpatului B. I. pentru eludarea bugetului de stat cu suma de 2.177.424 lei TVA datorat de ..

2)-l-a îndrumat și sprijinit moral pe inculpatul D. D. pentru ca acesta să realizeze acte materiale prin care . ., SC Profix Press Group SRL și . cu ajutorul . SRL, să se sustragă de la plata TVA și impozit pe profit în sumă totală de 435.164 lei (159.407+219.057+16.398+13.117+27.185)

Prejudiciul total creat bugetului statului la care a contribuit inculpatul C. G. A. este de 3.110.428 lei, echivalent sumei de 922.975 euro.

D-Inculpatul S. C. a contribuit, în calitate de autor (administrator al . SRL) la la producerea prejudiciului în sumă totală de 126.755 lei (57.945+68.810) reprezentând impozit pe profit și TVA datorat de societatea . proprii reale (exceptând ajutorul documentar dat .).

De asemenea, inculpatul S. C. a mai contribuit, în calitate de complice, la producerea altor prejudicii, astfel:

1)-a dat ajutor material și moral inculpatului B. I. pentru sustragerea de la plata TVA în sumă de 734.039 lei (o parte din TVA datorat de . din relația cu . SRL)

2)-a dat ajutor material reprezentanților . și . pentru a ascunde obligațiile de plată TVA în sume de 294.634 lei și 6738 lei (total 301.372 lei)

Prejudiciul total creat bugetului statului la care a contribuit inculpatul S. C. este de 1.162.166 lei, echivalent sumei de 344.856 euro.

E-Inculpatul D. D. a contribuit, în calitate de autor (administrator al . SRL) la producerea prejudiciului în sumă totală de 378.464 lei (159.407+219.057) reprezentând impozit pe profit și TVA datorat de societatea . SRL din activitățile proprii reale (exceptând ajutorul documentar dat .).

De asemenea, inculpatul D. D. a mai contribuit, în calitate de complice, la producerea altor prejudicii, astfel:

1)-a dat ajutor material și moral inculpatului B. I. pentru sustragerea de la plata TVA în sumă de 333.734 lei (o parte din TVA datorat de . din relația cu . SRL)

2)-a dat ajutor material reprezentanților ., SC Profix Press Group SRL și . pentru a ascunde obligațiile de plată TVA în sume de 16.398 lei, 13.117 lei și 27.185 lei (total 56.700 lei)

Prejudiciul total creat bugetului statului la care a contribuit inculpatul S. C. este de 768.898 lei, echivalent sumei de 228.159 euro.

F-Inculpatul T. M. I. a contribuit, numai în calitate de complice, la următoarele fapte:

1)-a dat ajutor material și moral inculpatului B. I. pentru sustragerea de la plata TVA în sumă de 536.113 lei (o parte din TVA datorat de . din relația cu .)

2)-a dat ajutor material reprezentanților . și . pentru a ascunde obligațiile de plată TVA în sume de 151.610 lei și 302.956 lei (total 454.566 lei)

Prejudiciul total creat bugetului statului la care a contribuit inculpatul T. M. I. este de 990.679 lei, echivalent sumei de 293.970 euro.

Prin constatările expertizei efectuate în cursul urmăririi penale, tribunalul reține că inculpații B. I., C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C., în perioada octombrie 2005 –decembrie 2006 –în funcție de perioada de activitate a fiecăruia - și-au însușit fără drept, în interesul lor și pentru altul, a unor sume de bani prin retragerea în numerar din conturile bancare ale societăților pe care le administrau (respectiv suma de 300.238 lei de către B., suma de 2.866.352 lei din contul . și 49.700 lei din contul ., de către C., suma de 4.474.012 lei de către D., suma de 7.126.565 lei de către T. și suma de 7.383.743 lei de către S.) . Aceste retrageri au fost efectuate invariabil folosindu-se înscrisuri justificative false –borderouri de achiziție cereale și fier vechi, ștate de plată pentru salarii, cheltuieli diverse neidentificate și nejustificate–prin urmare inculpații neavând dreptul, pe baza acelor înscrisuri, să-și însușească sumele respective de bani. Mai rezultă că sumele retrase nu au fost folosite pentru continuarea activității reale a societăților respective, ci au fost remise în interesul desfășurării activității de către . –care, cu banii respectivi, cumpăra din nou cereale de la producători și o vindea pe bază de facturi false către exportatori.

Tribunalul reține că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare în formă continuată prev. de art 295 Cod penal cu aplicarea art. 308 alin.1 și 2 Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal.

Situația de fapt a fost reținută pe baza probelor analizate anterior.

În ce privește incadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților:

1)Referitor la posibilitatea ca încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni să se realizeze potrivit legii penale mai favorabile în raport de acea infracțiune, și nu prin aplicarea unei singure legi penale pentru întreaga activitate infracțională ce cuprinde o multitudine de infracțiuni pentru fiecare inculpat, tribunalul reține următoarele:

Art.5 Cod penal, cu denumirea marginală ,,Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”, în alin. 1 are următorul conținut: „(1)În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Prin decizia nr 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în Dosarul nr._ și s-a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Din cuprinsul deciziei indicate se constată că instanța constituțională face analiza aplicării legii penale mai favorabile în raport de o (singură) infracțiune, și nu în raport de un ansamblu de infracțiuni judecate împreună.

De altfel, și art. 5 Cod penal se referă la săvârșirea ,,infracțiunii”, și nu la săvârșirea ,,infracțiunilor”, prin urmare textul referindu-se la aplicarea legii penale mai favorabile în raport cu fiecare infracțiune în parte dedusă judecății.

Un principiu definitoriu al modului de aplicare a legii penale mai favorabile, desprins și din decizia Curții Constituționale, este principiul egalității de tratament juridic (sau al nediscriminării) în cazul situațiilor identice sau similare .

Astfel, se stipulează că, ,,având rolul de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, Curtea Constituțională nu poate ignora și alte consecințe de sorginte constituțională, cum ar fi exigențele ce țin de lipsa discriminării infractorului, fie ea, în acest caz, pozitivă, care nu numai că justifică, dar impun aplicarea unui tratament identic. Aceasta presupune că suspecții/inculpații care au comis fapte sub imperiul legii vechi dar care vor fi judecați sub imperiul legii noi trebuie să aibă, în funcție de legea mai favorabilă, o situație juridică identică, ori cu cei condamnați anterior potrivit legii vechi, ori cu cei ce vor săvârși infracțiuni potrivit legii noi, nefiind permisă o a treia formă de tratament sancționator ce combină dispoziții din ambele coduri”.

Or, în raport de aceste exigențe constituționale, se poate constata că numai aplicarea legii penale mai favorabile în raport cu fiecare infracțiune în parte asigură egalitatea infractorilor în fața legii, nu și aplicarea unei singure legi mai multor infracțiuni judecate în același timp.

Astfel, presupunând că unul din autorii mai multor fapte concurente este judecat într-o singură cauză cu privire la toate acestea, în timp ce al doilea autor este judecat separat, în două sau mai multe procese, pentru fiecare infracțiune în parte, se poate constata că rezultatul judecății fiecăruia este diferit. Infractorul judecat unitar va putea suferi aplicarea unei legi defavorabile pentru una sau mai multe din infracțiuni, pentru a se ,,asigura” aplicarea unei singure legi penale care va fi aleasă –de exemplu –în raport cu infracțiunea ce atrage pedeapsa cea mai grea, în timp ce infractorul judecat separat pentru fiecare infracțiune va beneficia de aplicarea legii penale mai favorabile raportată strict la fiecare infracțiune judecată. Ulterior, pentru acest al doilea infractor vor fi contopite pedepsele definitiv aplicate, iar, neexistând temei pentru ca acestea să poată fi modificate astfel încât în cadrul contopirii să existe pedepse aplicate în temeiul unei singure legi, pedeapsa rezultantă va fi net diferită în al doilea caz față de primul caz.

În schimb, dacă, în cadrul judecății în aceeași cauză, se aplică pedepsele pentru fiecare infracțiune în parte în raport de legea penală mai favorabilă, se asigură egalitatea de tratament juridic indiferent că infracțiunile sunt judecate împreună ori separat.

Un al doilea argument se desprinde din prevederile art. 4 Cod penal, ce reglementează aplicarea legii penale de dezincriminare. Se poate constata că aplicarea unei singure legi, ca lege penală mai favorabilă, unei pluralități de infracțiuni din care una dezincriminată potrivit noii legi, ar putea conduce la menținerea ca infracțiune a acestei fapte dezincriminate în cazul în care legea penală mai favorabilă, în ansamblu, ar fi legea veche, ceea ce ar contraveni voinței legiuitorului. Numai aplicarea legii penale mai favorabile fiecărei infracțiuni în parte ar satisface întotdeauna eficiența dezincriminării unor fapte.

Argumentul potrivit căruia este necesară aplicarea unei singure legi penale tuturor infracțiunilor judecate în concurs pentru că, altfel, nu s-ar putea respecta principiul unei singure legi penal mai favorabile atunci când s-ar aplica dispozițiile de contopire a pedepselor concurente, nu este corect. Este de observat că pot exista –și există –situații în care un infractor este condamnat separat și definitiv pentru mai multe infracțiuni care sunt în concurs, din care unele încadrate potrivit legii vechi, iar altele potrivit legii noi. Ulterior, în faza de executare a pedepselor, acestea trebuie contopite. În această fază ulterioră, în care nu se mai intervine asupra încadrării juridice ori a cuantumului pedepselor aplicate, fiecare încadrare juridică rămâne astfel cum a fost stabilită definitiv. Aceasta nu înseamnă că operațiunea juridică de contopire a pedepselor este imposibil ori nelegal de efectuat, ci este de admis că legea prevede și permite posibilitatea contopirii unei pedepse încadrate sub legea veche cu o pedeapsă încadrată sub legea nouă.

Astfel fiind, din moment ce pot fi contopite două pedepse aplicate prin hotărâri separate pentru infracțiuni concurente, încadrate sub legi diferite, atunci pot fi contopite și două pedepse aplicate prin aceeași hotărâre pentru infracțiuni concurente, încadrate sub legi diferite, în funcție de legea mai favorabilă fiecărei infracțiuni. Nu se poate face diferență de tratament juridic în funcție de comportamentul organului judiciar –și anume diligența de a descoperi și judeca împreună sau separat infracțiunile concurente, dispoziția de disjungere, etc.

De asemenea, este incorect argumentul potrivit căruia art. 10 din Legea nr 187/2012 se interpretează în sensul că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii vechi atunci când toate infracțiunile din structura pluralității au fost comise sub legea veche –și că, prin extindere, ar fi obligatoriu ca toate aceste infracțiuni să primească încadrarea juridică a legii vechi.

Astfel, art. 10 precitat prevede că ,,Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una din infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”.

În primul rând, se poate constata că textul reglementează numai o situație din mai multe posibile, și nu și-a propus să se extindă, pe cale de interpretare, la celelalte situații-dacă ar fi fost așa, ar fi reglementat expres și aceste cazuri ; în al doilea rând, se poate constata că există situația în care toate infracțiunile din pluralitate, comise sub legea veche, să primească încadrarea juridică a legii penale noi, ca lege mai favorabilă, caz în care nu se poate susține că pedepsele ar putea fi aplicate potrivit legii noi dar tratamentul sacționator al pluralității de infracțiuni s-ar aplica, prin interpretarea ,,per a contrario” a art. 10, potrivit legii vechi.

În al treilea rând, însuși acest text indică fără echivoc faptul că există și sunt permise situațiile în care să se aplice o pedeapsă potrivit legii noi, iar alte pedepse să fie stabilite potrivit legii vechi, ,,mai favorabile”. Cu alte cuvinte, textul indică implicit că fiecare pedeapsă se aplică individual în temeiul legii penale mai favorabile pentru acea infracțiune, fără a se ține cont de încadrarea juridică a unei alte infracțiuni.

În concluzie, tribunalul reține că, prin decizia nr 265/2014, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat și nu interzice, nici expres nici implicit, aplicarea legii penale mai favorabile raportat la fiecare infracțiune din concurs în parte, și totdată, reține că interpretarea prevederilor legale impune aplicarea legii penale mai favorabile fiecărei infracțiuni în parte, o altă soluție înfrângând principiul nediscriminării dar și prevederile directe ale art. 4, art. 5 din Codul penal și art. 10 din legea de punere în aplicare a Codului penal.

Modalitatea de contopire a pedepselor astfel aplicate, în sensul satisfacerii unicității legii penale mai favorabile, constituie o chestiune distinctă .

2)În ce privește încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală:

Inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de evaziune fiscală, reținându-se în concurs art. 9 lit b) și art. 9 lit c) din Legea nr 241/2005.

Potrivit acestor texte, constituie infracțiunea de evaziune fiscală ,,omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în acte contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”, respectiv ,,evidențierea în acte contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

Împărțirea acestor modalități de săvârșire a infracțiunii în două texte distincte nu are semnificația că săvârșirea faptelor printr-o modalitate exclude săvârșirea prin cealaltă modalitate. Desigur, pot fi situații în care evaziunea fiscală se săvârșește numai într-una din cele două modalități expuse, dar pot fi și situații în care actele materiale întrunesc în același timp ambele modalități de săvârșire.

Un argument de text al acestei concluzii este acela că anterior, în cuprinsul Legii nr 87/1994, cele două modalități prevăzute în prezent la art. 9 lit b) și c) erau incluse într-un singur text, al art. 13 din Legea nr 87/1994, ceea ce confirmă faptul că se poate săvârși o singură infracțiune de evaziune fiscală prin utilizarea ambelor modalități –în caz contrar, cele două modalități nu ar fi putut fi incluse într-un singur text.

În cauza de față, tribunalul reține că inculpații au săvârșit faptele atât prin omisiunea evidențierii în acte contabile a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, cât și prin evidențierea în acte contabile a unor cheltuieli fără bază reală ori a altor operațiuni fictive. În concret, inculpatul B. I. a omis evidențierea operațiunilor comerciale de cumpărare cereale de la persoane fizice și în același timp a evidențiat în contabilitate cheltuieli și operațiuni fictive pretins efectuate cu celelalte societăți comerciale. Ambele modalități de săvârșire au avut același obiect material și au condus la același rezultat, respectiv la același prejudiciu, motiv pentru care nu se pot reține două infracțiuni separate în concurs.

Corelativ, inculpații C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C. au săvârșit unele dintre fapte atât prin omiterea evidențierii în contabilitate a operațiunilor și veniturilor realizate de societățile lor –inclusiv a sumelor de bani transferate în contul bancar, cât și prin evidențierea în facturi a unor operațiuni nereale –vânzarea de cereale către . sau vânzarea unor bunuri către alte societăți, de asemenea efectul patrimonial asupra bugetului de stat fiind unic.

În altă ordine de idei, din ansamblul desfășurării activității infracționale a inculpaților –neîntrerupt pe anumite perioade de timp, sprijinindu-se unii pe alții, prin modalități faptice identice sau absolut similare, –tribunalul reține că toți inculpații au luat o singură rezoluție infracțională de a desfășura astfel de activități încât să obțină sume de bani din evaziune fiscală.

Potrivit art. 41 alin. 2 Cod penal, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Un alt principiu al dreptului penal este acela că, dacă o persoană săvârșește acte materiale ale infracțiunii continuate, din care unele în calitate de autor și altele în calitate de instigator sau complice, actele de instigare și/sau complicitate se absorb în cele de autorat.

Mai rezultă, din practica judiciară unitară referitoare la alte infracțiuni –cum ar fi furtul, furtul calificat, tâlhăria, omorul calificat, înșelăciunea, etc –că săvârșirea mai multor acte materiale ale infracțiunii continuate, din care unele încadrate într-o modalitate normativă iar altele încadrate în altă modalitate normativă, ori săvârșirea unei fapte în mai multe modalități normative deodată, nu atrag reținerea mai multor infracțiuni în concurs, ci reținerea unei singure infracțiuni având ca încadrare juridică toate modalitățile normative săvârșite. Spre exemplu, avem un singur furt calificat în formă continuată, din care unele fapte prin efracție, altele pe timp de noapte iar altele de către mai multe persoane împreună, etc, avem o singură înșelăciune săvârșită atât prin folosire de calități mincinoase cât și prin folosire de cecuri fără acoperire ori în convenții, ș.a.m.d..

Ca atare, și în cazul faptelor de evaziune fiscală săvârșite de aceeași persoană după adoptarea unei unice rezoluții infracționale, avem o singură infracțiune de evaziune fiscală în formă continuată săvârșită prin mai multe modalități diferite dar similare, compatibile cu un unic rezultat produs.

Similaritatea modalităților prevăzute la lit b) și c) ale art. 9 din lege constă în aceea că faptele se săvârșesc cu ocazia și în legătură cu obligația întocmirii corecte a actelor contabile sau a altor documente legale.

Pentru considerentele expuse, tribunalul reține că încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală pentru care au fost trimiși inculpații în judecată trebuie să se realizeze într-o singură infracțiune în formă continuată prevăzută de art. 9 lit b) și c) din Legea nr 241/2005, în forma autoratului pentru inculpații B. I., C. G. A., D. D. și S. C. (în care se includ și actele de complicitate), în forma instigării pentru inculpatul N. D., și în forma complicității pentru inculpatul T. M. I. (care nu a săvârșit nici un act de autor în raport cu evazionarea bugetului prin intermediul direct al societății sale).

De asemenea, încadrarea juridică în formele agravate ale infracțiunii, prevăzute de alin 2 și 3 ale art. 9, va ține cont de prejudiciul –în echivalent în euro- la care a contribuit fiecare inculpat în parte.

În ce privește încadrarea juridică conform legii penale mai favorabile, tribunalul reține că legea penală mai favorabiă se examinează în ansamblul tuturor dispozițiilor aplicabile infracțiunii și infractorului respectiv; prin urmare, prin lege penală mai favorabilă nu se înțelege, în cazul de față, doar legea nr 241/2005, deoarece aceasta nu poate fi aplicată singular infracțiunii, ci însoțită de dispozițiile incidente din partea generală a Codului penal.

Printre dispozițiile din partea generală a Codului penal, cea care are efectul hotărâtor mai mult sau mai puțin agravant este instituția contopirii pedepselor în caz de concurs de infracțiuni.

Astfel, evaluând în ansamblu pedeapsa rezultantă ce s-ar aplica concursului de infracțiuni săvârșite de fiecare inculpat, prin prisma aplicării dispozițiilor art. 33-34 lit b) Cod penal 1969, respectiv ale art. 39 lit b) Cod penal, tribunalul apreciază că legea penală mai favorabilă este legea veche –Legea nr 241/2005 în forma în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor, combinată cu Codul penal 1969 la aceeași dată –întrucât se apreciază că la pedeapsa cea mai grea ce se va aplica pentru infracțiunea de evaziune fiscală se impune adăugarea unui spor de pedeapsă care nu va depăși sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse contopite în cea mai grea.

3)În ce privește încadrarea juridică a faptei de însușire a produsului infracțiunii de evaziune fiscală, reținută ca infracțiune de spălare a banilor în sarcina inculpatului N. D.:

Art. 29 lit c) din Legea nr 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor incriminează o situație aparent identică cu cea incriminată de infracțiunea de tăinuire.

Astfel, art. 29 lit c) –fost art. 23 lit c) din aceeași lege –stipulează că ,,constituie infracțiunea de spălare a banilor dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni”. În același timp, art. 270 Cod penal prevede că constituie infracțiunea de tăinuire ,,primirea dobândirea, transformarea sau înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală...”

Ca situație de fapt, inculpatul N. D. a dobândit bani cunoscând că aceștia provin din infracțiunea de evaziune fiscală. Ca atare, ambele texte ar fi, ipotetic, aplicabile.

Împrejurarea că cele două prevederi legale coexistă conduce însă la concluzia că între infracțiunea de spălare a banilor și tăinuire trebuie să existe un element definitoriu de departajare, fapta –în concret a inculpatului N. –neputând fi încadrabilă în același timp în două texte distincte, cu efecte sancționatorii ce prezintă mari deosebiri.

Astfel, examinând infracțiunea de spălare a banilor în contextul legii care o reglementează și din care face parte integrantă, tribunalul constată că spălarea banilor se referă la acele activități desfășurate în modalitățile specifice definite și reglementate de această lege, dintre care cea mai evidentă este cea a tranzacțiilor efectuate prin conturi bancare și prin intermediul persoanelor juridice indicate la art. 8 din lege. Prin urmare, numai dobândirea într-o astfel de modalitate, care să creeze aparența unui temei legal al intrării în posesie a banilor sau bunurilor respective, constituie infracțiunea de spălare a banilor.

În ce îl privește pe inculpatul N. D., tribunalul constată că acesta a intrat în posesia sumelor de bani prin remitere directă de B. I. sau de oricare alt inculpat, și nu prin intermediul unei modalități care să disimuleze ilicitul operațiunii –cum ar fi prin virament bancar însoțit de înscrisuri false care să ateste nereal un drept al inculpatului de a primi banii respectivi.

Față de aceste considerente, tribunalul reține că încadrarea juridică corectă a faptelor inculpatului N. D. este cea a tăinuirii, și nu cea a spălării banilor.

În ce privește încadrarea juridică a tăinuirii, reține că legea penală mai favorabilă este legea nouă, care prevede limite de pedeapsă mai reduse.

4)În ceea ce privește încadrarea juridică a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat:

Tribunalul reține că legea penală mai favorabilă este legea nouă- art. 367 Cod penal –în raport de limitele de pedeapsă, urmând a reține alineatul 1 sau alineatul 2 al acestui text în funcție de încadrarea juridică pentru infracțiunea de evaziune fiscală în alin 2 sau 3 al art. 9, în raport de care pedeapsa prevăzută de lege este mai mică sau mai mare de 10 ani închisoare.

5)În ce privește încadrarea juridică a infracțiunii de delapidare:

În raport de maximul pedepsei prevăzut de lege, tribunalul va reține că legea penală mai favorabilă este legea nouă –art. 295 Cod penal cu aplicarea art. 308 Cod penal, întrucât prevede o pedeapsă mai ușoară.

6)În ce privește încadrarea juridică a infracțiunii de spălare a banilor:

În raport de limita maximă de pedeapsă, tribunalul reține că legea penală mai favorabilă este legea nouă, aplicabilă după modificarea survenită prin Legea nr 187/2012.

7) În ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni:

Tribunalul reține că sporul de pedeapsă aplicabil în cazul concursului de infracțiuni face corp comun cu pedeapsa cea mai grea aplicată și constituie o majorare și un element accesoriu acesteia, prin urmare legea aplicabilă pentru rezolvarea concursului de infracțiuni este legea care a fost folosită pentru aplicarea pedepsei celei mai grele, în acest mod respectându-se decizia Curții Constituționale și sensul art 5 Cod penal potrivit căreia se aplică în integralitate o singură lege, apreciată ca fiind mai favorabilă în raprot cu rezultatul final obținut. În ce privește împrejurarea că celelalte pedepse mai ușoare au fost aplicate în temeiul unei alte legi considerată mai ușoară în raport cu infracțiunile respective, aceasta nu prezintă relevanță, deoarece din momentul în care aceste pedepse sunt stabilite, legea considerată mai ușoară pentru ele devine inactivă, iar singura lege aplicabilă rămâne cea în temeiul căreia s-a aplicat pedeapsa cea mai grea și totodată se va aplica și sporul de pedeapsă. Tribunalul mai reține că, în considerarea aplicării unei singure legi ca lege penală mai favorabilă, este inadmisibil a se aplica pedepasa principală în baza unei legi iar sporul de pedeapsă -unit cu aceasta- în temeiul altei legi.

ÎN D.

Faptele inculpaților N. D., B. I. și C. G. A. care în luna septembrie 2005, s-au constituit într-un grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii de infracțiuni de evaziune fiscală prin intermediul ., cu complicitatea ., iar ulterior și a ., ., și . SRL și de spălare banilor proveniți din aceasta, pentru obținerea de beneficii financiare, infracțiunea de evaziune fiscală în scopul pentru care s-au constituit fiind prevăzută de lege cu o pedeapsă mai mare de 10 ani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal.

Faptele inculpaților D. D., T. M. I. și S. C., care în perioada iunie 2006 – decembrie 2006 –fiecare potrivit activității scriptice a societății sale ,astfel cum s-a indicat mai sus -, au sprijinit grupul infracțional organizat constituit de N. D., B. I. și C. G. A. prin aceea că, în calitate de administratori la ., . și . SRL, au ajutat pe inculpatul B. I. (administrator la .) să omită evidențierea în actele contabile a operațiunilor reale de cumpărare de cereale de la producători și totodată să evidențieze, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli cu prețul mărfii care nu au la bază operațiuni reale, prin întocmirea unor facturi fiscale care atestau în mod nereal că marfa provenea de la cele trei societăți și că a fost vândută către ., deși în realitate era achiziționată de N. D. și B. I. de la alte persoane, precum și de a disimula adevărata natură a circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală prin plăsmuirea de borderouri de achiziții cereale și fier vechi, atestând în mod nereal că sumele primite în cont au fost folosite pentru achiziții de marfă de către . . și . SRL, infracțiunea de evaziune fiscală în scopul pentru care au sprijinit aceștia fiind prevăzută de lege cu o pedeapsă de 10 ani închisoare întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal.

Faptele inculpatului N. D. care în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a determinat și l-a ajutat, prin sfaturile date și prin consiliere, pe B. I., în calitate de administrator la . să omită evidențierea operațiunilor reale efectuate și să evidențieze, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli cu prețul mărfii care nu au la bază operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma echivalentă celei de 646.120 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la evaziune fiscală prev. de art. 25 C.P.. rap. la art. 9 alin. 1 lit. b și c și alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.

Faptele inculpatului B. I. care, în calitate de administrator la ., în perioada octombrie 2005 – decembrie 2006, a omis evidențierea operațiunilor reale și veniturilor realizate efectuate privind achiziția de cereale de la persoane fizice și a evidențiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli cu prețul mărfii care nu au la bază operațiuni reale pe baza unor facturi fiscale care atestau în mod nereal că marfa provenea de la ., ., ., și . SRL, deși în realitate era achiziționată de N. D. și B. I. de la persoane fizice, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma echivalentă a 1.037.175 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit b) și c) și alin 3 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1968.

Faptele inculpaților C. G. A., D. D., și S. C. care în calitate de administratori la ., . SRL, și . SRL, în perioada octombrie –noiembrie 2005, iunie –august 2006 și respectiv octombrie –decembrie 2006, au omis în parte să evidențieze, în actele contabile sau în alte documente legale, veniturile realizate, și au evidențiat operațiuni nereale în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale a societăților lor și a altor societăți comerciale, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu sumele echivalente a 922.975 euro, 228.159 euro și respectiv 344.856 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și c și alin. 3 (pentru C.) respectiv alin. 2 (pentru D. și S.) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen 1968.

Faptele inculpatului T. M. I. care în calitate de administrator al ., în perioada mai-decembrie 2006, a omis să evidențieze, în actele contabile sau în alte documente legale, veniturile realizate, și a evidențiat operațiuni nereale în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale a altor societăți comerciale, cu consecința prejudicierii bugetului de stat cu suma echivalentă a 293.970 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal 1968 raportat la art. 9 alin. 1 lit. b și c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen 1968.

Faptele inculpatului N. D., care în perioada octombrie 2005 –decembrie 2006 a dobândit în mod direct, prin remitere manuală, sume de bani, cunoscând că provin din infracțiunea de evaziune fiscală săvârșită de B. I., în calitate de administrator la . întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire în formă continuată prev de art. art.270 Cod penal, cu aplicarea art. 36 alin. 1 Cod penal.

Faptele inculpatului N. D. care, în perioada octombrie 2005 –decembrie 2006, l-a îndemnat și dirijat pe inculpatul B. I. să disimuleze adevărata natură a provenienței și circulației sumelor de bani provenind din evaziune fiscală, prin transferul acestora în conturile bancare ale ., ., ., și . SRL cu titlul de preț al unei mărfi care nu a fost în realitate achiziționată de la acestea, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la spălare de bani prevăzută de art 25 Cod penal 1969 raportat la art. 23 lit b) din Legea nr 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 37 lit b) Cod penal 1969. În cazul inculpatului N. D., care se află în stare de recidivă postexecutorie, legea penală mai favorabilă este legea veche, în raport de efectele mai grave pe care le-ar atrage reținerea recidivei potrivit noului Cod penal (art. 41 -43 Cod penal).

Faptele inculpaților B. I., C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administratori la ., ., . SRL, . octombrie 2005 – decembrie 2006, au disimulat adevărata natură a provenienței și circulației sumelor de bani provenind din infracțiunea de evaziune fiscală, prin transferuri bancare din conturile . în conturile ., . de preț al mărfii care în realitate nu a fost achiziționată de la acestea, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de spălare a banilor prev de art. art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal.

Faptele inculpaților B. I., C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C. care, în perioada octombrie 2005 –decembrie 2006 și-au însușit fără drept, în interesul lor și pentru altul, a unor sume de bani retrase în numerar din conturile bancare ale societăților pe care le administrau (respectiv suma de 300.238 lei de către B., suma de 2.866.352 lei din contul ..700 lei din contul ., de către C., suma de 4.474.012 lei de către D., suma de 7.126.565 lei de către T. și suma de 7.383.743 lei de către S.) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare în formă continuată prev. de art 295 Cod penal cu aplicarea art. 308 alin.1 și 2 Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal.

Faptele inculpaților B. I. și T. M. I. care în calitate de administratori la . și respectiv la . sustras de la efectuarea verificărilor financiare și fiscale prin declararea inexactă, la data de 04 10 2005 și respectiv 29 05 2006, cu privire la sediul social, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev de art. 9 lit f) din Legea nr 241/2005, în acest caz legea penală mai favorabilă fiind legea veche, având în vedere limitele de pedeapsă dar și pedepsele complementare și accesorii ce pot fi aplicate.

Faptele inculpaților D. D. și S. C. care, în calitate de administratori la . respectiv . de 12.12.2005 și respectiv la data de 11 08 2006, cu rea credință, au declarat că în spațiul destinat sediului social și în afara sa nu desfășoară nici una dintre activitățile ce constituie obiectul de activitate al societății, declarații în baza cărora s-au făcut mențiuni în registrul comerțului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de efectuarea de declarații inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o mențiune în registrul comerțului, prevăzute de art. 48 din Legea nr 26/1990. Având în vedere data săvârșirii faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune și termenul prescripției speciale a răspunderii penale prev de art. 122 și 124 Cod penal 1968, tribunalul va constata ca fiind prescrisă răspunderea penală pentru aceste două infracțiuni.

În temeiul art. 386 Cod procedură penală tribunalul va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor, în sensul celor de mai sus, și în considerarea faptului că încadrările juridice expuse sunt în conformitate cu art. 5 cod penal privind alegerea legii penale celei mai favorabile inculpatului pentru infracțiunea respectivă.

În baza acestor texte de lege inculpații vor fi condamnați, urmând ca la stabilirea și aplicarea pedepselor să se țină seama de dispozițiile privind individualizarea acestora, prevăzute, după caz, de dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal 1968 sau de cele ale art. 74 Cod penal.

Individualizarea pedepselor :

Potrivit art. 52 Cod penal 1968, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni . Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială .

De asemenea, potrivit art. 72 Cod penal 1968, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală .

În mod asemănător, art. 74 Cod penal prevede criteriile de individualizare a pedepselor.

Ca mijloc specific de coerciție penală, de represiune, pedeapsa implică în mod necesar o suferință (aflecțiune) ce se realizează în timpul executării ei ; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv și retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât și cu gradul de periculozitate al infractorului . Funcția coercitiv –aflectivă a pedepsei se realizează prin aptitudinea pedepsei penale de a se manifesta ca o măsură cu caracter represiv supunându-l pe inculpat la o suferință morală prin privațiune de libertate .

Pedeapsa nu reprezintă numai un mijloc de constrângere a infractorului, dar și un mijloc de reeducare al acestuia ; totodată, pedeapsa se aplică în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât de condamnat cât și de către ceilalți destinatari ai legii penale .

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei . Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate, față de ceilalți membri ai societății .

Ținând seama de acesteaspecte, tribunalul reține, în ceea ce-i privește pe inculpații N. D., Baoriu I., C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C., următoarele:

În ce privește gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, tribunalul îl apreciază ca fiind deosebit de ridicat, având în vedere conjunctura economică grea a statului –de notorietate în acest sens -la data săvârșirii faptelor, percepția publică despre efectele evaziunii fiscale și a infracțiunilor conexe acesteia –cum ar fi spălarea banilor - și dezavuarea publică a acestora, împrejurările concrete în care s-au petrecut faptele –în legătură cu activități comerciale de volum deosebit de mare, valoarea deosebit de mare a prejudiciului produs -și actele materiale concrete ale inculpaților de săvârșire a infracțiunilor (constând în repetabilitate, planificare, coordonare, insistență, luarea măsurilor pentru a nu fi descoperiți etc) .

Evaziunea fiscală de o astfel de anvergură constituie o reală amenințare pentru fucționarea statului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție socială, pune în pericol bazele materiale și morale ale societății . În același sens se poate aprecia și asupra faptelor de spălare a banilor, delapidare și tăinuire, ca infracțiuni conexe celei de evaziune fiscală (în cazul de față).

De aceea, tribunalul apreciază că se impune sancționarea fermă a faptelorreținute în sarcină, cu pedepse orientate către limitele maxime prevăzute de lege, însă individualizate în raport cu actele materiale proprii ale fiecărui inculpat, într-un mod care să descurajeze fenomenul, să atragă atenția posibililor alți făptuitori asupra dimensiunii răspunderii penale atrase de astfel de fapte, dar și la un nivel care să constituie o sancțiune proporțională cu infracțiunile săvârșite și cu periculozitatea inculpaților .

În ce privește actele materiale multiple și aflate în legătură unele cu altele, efectuate de inculpați, acestea relevă existența unei pregătiri și premeditări care să asigure realizarea faptelor, și să conducă la scopul final urmărit –beneficierea de sumele de bani obținute ca urmare a manoperelor dolosive în redactarea înscrisurilor contabile în omisiunea menționării operațiunilor comerciale ori menționarea unor operațiuni și cheltuieli fictive, în redactarea și folosirea unor documente falsificate pentru retragerea banilor, etc.

Tribunalul apreciază că toate aceste elemente atrag o răspundere penală sporită, și necesită aplicarea unor pedepse într-un cuantum care să reprezinte un echivalent retributiv și aflectiv corespunzător .

În ce privește persoana inculpaților, de asemenea tribunalul reține că unele circumstanțele personale ce-i caracterizează pe aceștia –în special pe inculpatul N. D. - impun aplicarea unor pedepse într-un cuantum sporit, pentru a asigura scopul preventiv –educativ și coercitiv al acesteia .

Modul în care au săvârșit faptele inculpații relevă că aceștia nu au luat o hotărâre de moment, intempestivă și neanalizată, izolată în raport cu sistemul lor de valorizare socială, ci au luat o hotărâre care îi definește într-o anumită măsură concepția socială, și astfel fiind, nu se poate susține că au avut o astfel de conduită anterioară încât să justifice reținerea de circumstanțe atenuante .

Pentru inculpatul N. D., tribunalul va reține starea de agravare a pedepselor constând în recidiva postexecutorie în care se află inculpatul, și care conturează periculozitatea sa socială sporită.

Din punct de vedere al conștientizării caracterului penal al faptelor, și al urmăririi/acceptării încălcării normelor de drept, tribunalul reține că toți inculpații au realizat împrejurarea că săvârșesc fapte penale, aceasta rezultând din activitățile de completare a facturilor fiscale cu operațiuni/date despre care cunoșteau că societățile lor nu le-au efectuat, din activitățile de completare a borderourilor de achiziții cereale cu date false ale unor persoane, ori cu date reale obținute fraudulos, din activitățiel de falsificare a semnăturilor persoanelor indicate în borderouri-în acest sens sunt declarațiile mai multor inculpați -din activitățile de retragere a sumelor de bani din conturi și remiterea lor către persoane ce nu aveau nici o calitate să le dețină și folosească, din însuși modul conspirat în care inculpații au acționat, toate acestea dovedint cu certitudine că inculpații au acționat cu forma de vinovăție a intenției directe.

În ce privește comportamentul inculpaților în timpul procesului, tribunalul reține că, exceptându-l pe inculpatul D. D. care a recunoscut faptele și vinovăția sa și a solicitat judecarea cauzei în procedura prevăzută de art. 320¹ Cod procedură penală 1968/art. 375 Cod procedură penală, ceilalți inuclpați au adoptat un comportament procesual mergând de la eschivarea totală de la răspundere penală prin susțineri neconforme cu realitatea (N. D.) la încercarea de inducere în eroare a organelor judiciare prin inventarea unei persoane care de fapt era N. (B.) și până la sustragerea de la urmărire penală și de la judecată plecând într-o locație necunoscută, în condițiile în care cunoștea despre declanșarea urmăririi penale împotriva sa (T.). Inculpatul S. Crsitian a dat declarații realtiv sincere în cursul judecății, încercând însă să acrediteze ideea că el nu a cunoscut caracterul ilegal al actviităților sale ci a avut reprezentarea –de la B. –că acestea ar fi legale, susținere care nu poate fi luată în considerare având în vedere nivelul educației inculpatului, accesul la mass-media, informațiile generale disponibile oricărei persoane prin care își putea reprezenta ce obligații are în calitate de administrator al unei societăți comerciale, și putea constata neconcprdanța flagrantă între aceste obligații și activitățile pe casre le desfășura el. De asemenea, declarația sa nu este concordantă cu cea de la urmărirea penală în ce privește activitățile desfășurate –cunoscute de el –de către N. D..

Pentru inculpatul D. D., tribunalul va stabili pedepsele după reducerea cu o treime a limitelor legale ale acestora.

Astfel, în esență, tribunalul va aplica pedepse sporite pentru inculpatul N. D., în considerarea faptului că acesta a inițiat, organizat și dirijat întreaga activitate infracțională, prin urmare contribuția sa a fost de cea mai mare însemnătate la săvârșirea infracțiunilor. De asemenea, pedpsele vor fi sporite și în considerarea cuantumului mare al prejudiciului la care a contrin’buit acest inculpat, dar și în considerarea stării de recidivă.

De asemenea, pentru inculpatul B. I. tribunalul va aplica pedepse într-un cuantum mare, având în vedere activitatea sa continuată pe întreaga perioadă octombrie 2005 –decembrie 2006, actele materiale de mare importanță efectuate de acest inculpat, care au condus la producerea celei mai mari părți a prejudiciului, activitățile complexe de complicitate efectuate de acest inculpat în raport cu ceilalți, și nu în ultimul rând prejudiciul creat prin contribuția sa-care este cel mai mare dintre cele stabilite pentru fiecare inculpat în parte.

Pentru inculpatul C. G. A. se va ține seama, ca și la primii doi inculpați, de contribuția sa activă în cadrul grupului infracțional, faptul că a recrutat și dirijat doi alți inculpați, ca și prejudiciul cauzat cu contribuția sa, de asemenea deosebit de mare (peste 500.000 euro).

În ce îi privește pe inculpații D. D., T. M. I. și S. C., tribunalul va avea în vedere perioadele mai scurte de activitate infracțională a acestora, contribuția lor mai redusă la concepția activității, acești inculpați fiind practic doar executanți ai dispozițiilor celorlalți, împrejurarea că majoritatea activității lor (întreaga, pentru T.) a fost de complicitate la evaziune fiscală și nu de autorat, că ,,doar” au sprijinit și nu au constituit grupul infracțional, iar prejudiciile produse au fost sensibil mai mici decât cele ale primilor trei inculpați –cel mai mic fiind produs cu contribuția lui D. D., care beneficiază și de reducerea limitelor de pedeapsă ca urmare a unui comportament procesual sincer.

Pentru considerentele expuse va aplica inculpaților pedepse cu închisoare –cu excepția infracțiunilor constatate ca fiind prescrise –urmând a se stabili încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni în raport de art. 5 Cod penal privind alegerea legii penale mai favorabile, și a se aplica pedeapsa cea mai grea, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, care va fi sporită în temeiul art. 34 lit b) cod penal 1968 cu sporuri de pedeapsă care să reflecte includerea în pedeapsa rezultantă a celorlalte pedpese, astfel ca inculpații să nu beneficieze aparent de o impunitate de facto pentru săvârșirea celorlalte infracțiuni, astfel încât cuantumul final al pedepsei rezultante să fie mai redus decât cel care ar fi fost stabilit dacă pedeapsa cea mai grea și sporul de pedeapsă ar fi fost aplicate în temeiul noului Cod penal.

Pentru infracțiunile de evaziune fiscală, spălare a banilor, precum și pentru toate infracțiunile încadrate potrivit actualului Cod penal, va aplica pedepse complementare corespunzătoare faptelor săvârșite.

De asemenea, tribunalul va interzice inculpaților, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a și lit b) Cod penal, și exercițiul dreptului de a fi tutore sau curator, prev de art. 64 lit e) Cod penal 1968.

Tribunalul apreciază că inculpații sunt nedemni de a exercita aceste drepturi în raport de natura infracțiunilor comise, rezultând că nu au calitățile necesare pentru a putea reprezenta interesele generale ale cetățenilor în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, ori funcții care să le prilejuiască pe viitor reiterarea comportamentului infracțional în raport cu patrimoniul altor persoane, știut fiind că însărcinarea de tutore sau curator implică și administrarea bunurilor celui pus sub tutelă sau curatelă.

Exercițiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepătată, responsabilitatea față de propriile fapte și conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentanții autorităților, caracteristici pe care inculpații nu le dețin având în vedere infracțiunile grave comise.

Întrucât în cursul judecății inculpatul T. M. I. a fost arestat în lipsă, iar mandatul de arestare preventivă nu a fost încă executat, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală tribunalul va menține măsura arestării preventive a inculpatului T. M. I., luată în lipsă și neexecutată, dispusă prin încheierea din 13 noiembrie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul penal nr_, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr 3/13 11 2012.

LATURA CIVILĂ

Prin adresa nr._/22.05.2012 (vol.58 filele 3-5) Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice C. s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele stabilite prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale, solicitând ca obligarea la plata acestor sume să se facă în solidar și de către părțile responsabile civilmente în cazul . și ..

În ce privește acțiunea civilă față de părțile responsabile civilmente, tribunalul o va respinge ca inadmisibilă pentru lipsa calității procesuale pasive, având în vedere că cele două societăți nu mai au personalitate juridică la data soluționării cauzei, fiind dizolvate și radiate din Registrul Comerțului.

Față de perioada săvârșirii faptelor ilicite, când în vigoare era Codul Civil 1864, tribunalul reține că temeiul de drept material al acțiunii civile îl constituie dispozițiile art. 998 și 1003 Cod civil 1864, care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, precum și răspunderea civilă solidară.

Față de situația de fapt reținută mai sus, tribunalul constată că prin faptele lor ilicit delictuale, inculpații au produs prejudicii materiale bugetului statului, constituit parte civilă prin reprezentant ANAF –DGFP C.. În consecință, vor fi obligați la plata despăgubirilor pentru aceste prejudicii, în măsura în care au contribuit la producerea lor.

Tribunalul reține că, în speță, există solidaritate între diferiți inculpați, în funcție de contribuția comună la crearea unui anumit prejudiciu, astfel încât se impune obligarea acestora în solidar la plata despăgubirilor către partea civilă S. R. .

Acțiunea civilă urmează a fi admisă în parte, acvând în vedere concluziile raportului de expertiză fiscală care nu confirmă în totalitate cuantumul prejudiciului stabilit încursul urmăririi penale, nici ca valoare generală dar nici ca persoane responsabile.

Partea civilă a solicitat în cererea de constituire recuperarea atât a pagubei create cât și a beneficiului nerealizat, acesta din urmă constând, în funcție de specificul fiscal al sumelor datorate, în dobânzile și penalitățile de întârziere calculate potrivit Codului de procedură fiscală. Având în vedere data ultimelor acțiuni infracționale, precum și data până la care inculpații puteau să depună balanțele și bilanțul cuprinzând datele reale referitoare la calculul impozitului pe profit și a TVA de plată către buget, tribunalul va acorda sumele reprezentând beneficiul nerealizat începând cu data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului.

Tribunalul reține că sumele de bani ce constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor, delapidare și respectiv tăinuire sunt în același timp obiectul material al infracțiunilor de evaziune fiscală, deoarece aceleași sume au făcut, pe rând, obiectul infracțiunii de evaziune fiscală, al infracțiunii de spălare a banilor, al celei de delapidare și în sfârșit al infracțiunii de tăinuire, astfel încât inculpații vor fi obligați o singură dată la plata acestora.

Pentru considerentele expuse, și având în vedere concluziile raportului de expertiză fiscală, situația de fapt prin care s-au stabilit asocierile dintre inculpați în producerea diferitelor prejudicii, tribunalul va obliga în solidar la plata către partea civilă S. R. a următoarelor sume și pe următorii inculpați:

Va obliga în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și S. C., să plătească părții civile S. R. suma de 734.039 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Va obliga în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și D. D. să plătească părții civile suma de 333.734 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere

Va obliga în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și T. M. I. să plătească părții civile suma de 536.113 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere;

Va obliga în solidar pe inculpații N. D., B. I. și C. G. A. să plătească părții civile suma de 573.538 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere ;

Va obliga pe inculpatul C. G. A. să plătească părții civile suma de_ lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere

Va obliga în solidar pe inculpații C. G. A. și D. D. să plătească părții civile suma de 114.773 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere

Va obliga în solidar pe inculpații S. C. și B. I. să plătească părții civile suma de 428.127 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere

Va obliga în solidar pe inculpații D. D., C. G. A. și B. I. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 435.164 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere

Va obliga în solidar pe inculpații T. M. I. și B. I. să plătească părții civile suma de 454.566 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere .

Prin ordonanța nr. 2093/P/2006 din 08.01.2007 (vol.6 filele 224-225) a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. a fost luată măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de bani aparținând inculpaților N. D., B. I. și S. C. și a părților responsabile civilmente . și . SRL. Urmare a măsurii dispuse prin adresa nr.112 din 12.01.2007 (vol.6 fila 229) B.R.D.-G.S.G. a comunicat faptul că în contul inculpatului S. C. s-a blocat suma de 3,79 lei, iar în contul . a fost blocată suma de 1.269,65 lei. Piraeus Bank (fila 230), Banca Comercială Română (fila 235), Raiffeisen Bank (fila 237) și Finansbank (fila 261) au comunicat că a fost adusă la îndeplinire măsura sechestrului, inculpații și părțile responsabile civilmente fiind identificați ca și clienți ai acestor unități bancare.

Prin ordonanța nr. nr. 2093/P/2006 din 10.01.2007 (vol. 6 filele 267-268) a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. a fost luată măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de 34.900 lei și respectiv 500 lei, indisponibilizate la Trezoreria C. potrivit chitanțelor . nr._ din 03.01.2007 și . nr._ din 03.01.2007, sume ridicate de la inculpații N. D. și S. C. cu ocazia surprinderii în flagrant.

La camera de corpuri delicte a fost depus un telefon mobil găsit în closetul arestului, rezultând din cercetări că el aparținea inculpatului N. D.. Asupra acestui obiect nu s-a dispus o măsură de indisponibilizare, iar telefonul respectiv nu face parte din mijloacele materiale de probă.

Având în vedere soluția de admitere a acțiunii civile și de obligare a inculpaților la plata unor despăgubiri, în baza art. 404 alin. 4 lit c) Cod procedură penală tribunalul va menține sechestrul asigurător aplicat prin ordonanța nr 2093/P/2006 din 08 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. asupra sumelor de bani ce aparțin inculpaților B. I., S. C. și N. D., aflate în conturi bancare.

Pentru aceleași considerente, va menține sechestrul asigurator aplicat prin ordonanța nr 2093/P/2006 din 10 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. asupra sumei de 34.900 lei ridicată de la inculpatul N. D. și asupra sumei de 500 lei ridicată de la inculpatul S. C., indisponibilizate la Trezoreria C. potrivit chitanțelor . nr_ din 03 01 2007 și . nr_ din 03 01 2007.

Întrucât în posesia organelor de urmărire penală se află un bun mobil aparținând inculpatului N. D., ce are o valoare economică, în baza art. 249 Cod procedură penală tribunalul va dispune luarea sechestrului asigurator asupra unui telefon mobil marca Siemens A70 Benq IMEI__ 7, cu acumulator marca TESAN seria_ ridicat de la inculpatul N. D. și depus la camera de corpuri delicte a Poliției Transporturi C. cu dovada . nr_ din 02 oct. 2007.

Măsura luării sechestrului asigurătoriu este executorie.

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpații N. D., B. I., C. G. A., S. C. și T. M. I. să plătească statului câte 6000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare (din care câte 5000 lei fiecare efectuate în cursul urmăririi penale), și va obliga pe inculpatul D. D., care a determinat cheltuieli judiciare restrânse în cursul judecății, având în vedere solicitarea de judecare a cauzei în procedura recunoașterii vinovăției și solicitând a nu se administra probe, să plătească statului suma de 5200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 386 Cod procedură penală:

Dispune schimbarea încadrării juridice a unor fapte reținute în sarcina inculpaților, după cum urmează:

1. Referitor la inculpatul N. D.:

-Din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art.25 Cod penal 1969 rap.la art. 9 alin. 1 lit.c) si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.25 Cod penal 1969 rap. la art. art.9 lit. b) si c) si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.c) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.270 Cod penal, cu aplicarea art. 36 alin. 1 Cod penal și art. 5 cod penal.

1. Referitor la inculpatul B. I.:

-Din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din două infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969 și respectiv art. 9 alin.1 lit. c si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, într-o singură infracțiune prevăzută de art.9 alin. 1 lit. b si c si alin. 3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art.215¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art 5 Cod penal;

1. Referitor la inculpatul C. G. A.:

-Din infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunile prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit c) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, de art. 9 lit b) și alin 2 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969, și respectiv de art. 25 Cod penal 1969 rap la art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit c) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 9 lit b) și c) și alin 3 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

-Din infracțiunea prevăzută de art.215¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal;

1. Referitor la inculpatul D. D.:

-Din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunile prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit c) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, și de art. 9 lit b) și alin 2 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 9 lit b) și c) și alin 2 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

-Din infracțiunea prevăzută de art.215¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 cod penal și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

1. Referitor la inculpatul T. M. I.:

-Din infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunile prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit c) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, și de art. 9 lit b) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit b) și c) și alin 2 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

-Din infracțiunea prevăzută de art.215¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

1. Referitor la inculpatul S. C.:

-Din infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunile prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 rap la art. 9 lit c) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, și de art. 9 lit b) și alin 3 din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969, într-o singură infracțiune prevăzută de art. 9 lit b) și c) și alin 2 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

-Din infracțiunea prevăzută de art.215¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal;

-Din infracțiunea prevăzută de art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, în infracțiunea prevăzută de art.29 lit.b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal.

A). Cu privire la inculpatul N. D.:

a)În baza art. 367 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41-43 alin. 5 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul N. D. (fiul lui M. și T., născut la 08 10 1965, CNP_, domiciliat în . nr 102, ., etaj 2, apart. 22, jud C.) la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

b)În baza art. 25 Cod penal 1969 rap.la art. art.9 lit. b) si c) si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, art. 37 lit b) cod penal 1969 și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul N. D. la pedeapsa de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la evaziune fiscală în formă continuată.

c)În baza art. 270 Cod penal, cu aplicarea art. 36 alin. 1 Cod penal, art. 41-43 alin. 5 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul N. D. la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

d)În baza art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 23 lit b) din Legea nr 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, art. 37 lit b) Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul N. D. la pedeapsa de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul N. D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 15 (cincisprezece) ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

B).Cu privire la inculpatul B. I.:

a)În baza art. 367 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul B. I. (fiul lui G. și M., născut la 17 03 1982, CNP_, domiciliat în ., jud C.) la pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

b)În baza art. 9 alin. 1 lit. b) si c) si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul B. I. la pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

c)În baza art. 295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul B. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) și k) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

d)În baza art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul B. I. la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

e)În baza art. 9 lit f) din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul B. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul B. I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 13 (treisprezece) ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

C. Cu privire la inculpatul C. G. A.:

a)În baza art. 367 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul C. G. A. (fiul lui I. și M., născut la 05 06 1985, CNP_, domiciliat în ., ., jud C.) la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

b)În baza art. 9 lit b) și c) și alin 3 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul C. G. A. la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

c)În baza art. 295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul C. G. A. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) și k) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

d)În baza art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul C. G. A. la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul C. G. A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969 și de art. 66 lit k) Cod penal, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 11 (unsprezece) ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969 și de art. 66 lit k) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

D.Cu privire la inculpatul D. D.:

a)În baza art. 367 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal.

Condamnă pe inculpatul D. D. (fiul lui M. și V., născut la 09 06 1985, CNP_, domiciliat în mun. C., . 25, jud C.) la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

b)În baza art. 9 lit b) și c) și alin 2 din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală 1969 și art. 5 cod penal:

Condamnă pe inculpatul D. D. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

c)În baza art. 295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul D. D. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) și k) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

d)În baza art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul D. D. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

f)În baza art. 17 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit f) Cod procedură penală:

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de efectuare cu rea credință de declarații inexacte la Registrul Comerțului, prevăzută de art. 48 din Legea nr 26/1990.

În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul D. D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 1 an și 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

E.Cu privire la inculpatul T. M. I.:

a)În baza art. 367 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal.

Condamnă pe inculpatul T. M. I. (fiul lui N. și T., născut la 29 09 1982, CNP_, domiciliat în mun. C., ., ., apart. 22, jud C.) la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

b)În baza art. 26 Cod penal 1969 rap.la art.9 lit.b) si c) si alin.2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul T. M. I. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

d)În baza art. 295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul T. M. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) și k) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

e)În baza art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul T. M. I. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

f)În baza art. 9 lit f) din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul T. M. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul T. M. I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală:

Menține măsura arestării preventive a inculpatului T. M. I., luată în lipsă și neexecutată, dispusă prin încheierea din 13 noiembrie 2012 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul penal nr_, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr 3/13 11 2012.

F.Cu privire la inculpatul S. C.:

a)În baza art. 367 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal.

Condamnă pe inculpatul S. C. (fiul lui G. și L., născut la 29 10 1985, CNP_, domiciliat în sat C., ., nr 26, jud C.) la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

c)În baza art. 9 lit. b) și c) si alin.2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

d)În baza art. 295 Cod penal, cu aplicarea art.308 Cod penal, art. 36 Cod penal și art. 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) și k) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

e)În baza art. 29 lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.36 alin.1 Cod penal și art 5 Cod penal:

Condamnă pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit a), b), f) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

f)În baza art. 17 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit f) Cod procedură penală:

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de efectuare cu rea credință de declarații inexacte la Registrul Comerțului, prevăzută de art. 48 din Legea nr 26/1990.

În baza art. 33 lit a-art. 34 lit b) și 35 Cod penal 1969:

Contopește pedepsele și dispune ca inculpatul S. C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal, pe care o sporește în temeiul art. 34 lit b) Cod penal 1969 cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969, și de art. 66 lit k) Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal 1969 interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a II-a, lit b) și lit e) Cod penal 1969.

Acțiunea civilă:

În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 998 -1003 Cod civil 1864:

Admite în parte acțiunea civilă a părții civile S. R. prin ANAF –DGFP C. formulată împotriva inculpaților N. D., B. I., C. G. A., D. D., T. M. I. și S. C..

Obligă în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și S. C., să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 734.039 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și D. D. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 333.734 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații N. D., B. I., C. G. A. și T. M. I. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 536.113 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații N. D., B. I. și C. G. A. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 573.538 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă pe inculpatul C. G. A. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de_ lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații C. G. A. și D. D. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 114.773 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații S. C. și B. I. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 428.127 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații D. D., C. G. A. și B. I. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 435.164 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Obligă în solidar pe inculpații T. M. I. și B. I. să plătească părții civile S. R. prin ANAF suma de 454.566 lei reprezentând despăgubiri civile precum și dobânzile și penalitățile de întârziere calculate la această sumă potrivit Codului de procedură fiscală, de la data de 01 ianuarie 2007 și până la achitarea debitului;

Respinge, ca inadmisibilă pentru lipsa calității procesuale pasive, acțiunea civilă formulată de partea civilă S. R. prin ANAF împotriva părților responsabile civilmente . și . C..

În baza art. 404 alin. 4 lit c) Cod procedură penală:

Menține sechestrul asigurător aplicat prin ordonanța nr 2093/P/2006 din 08 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. asupra sumelor de bani ce aparțin inculpaților B. I., S. C. și N. D., aflate în conturi bancare.

Menține sechestrul asigurator aplicat prin ordonanța nr 2093/P/2006 din 10 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. asupra sumei de 34.900 lei ridicată de la inculpatul N. D. și asupra sumei de 500 lei ridicată de la inculpatul S. C., indisponibilizate la Trezoreria C. potrivit chitanțelor . nr_ din 03 01 2007 și . nr_ din 03 01 2007.

În baza art. 249 Cod procedură penală:

Dispune luarea sechestrului asigurator asupra unui telefon mobil marca Siemens A70 Benq IMEI__ 7, cu acumulator marca TESAN seria_ ridicat de la inculpatul N. D. și depus la camera de corpuri delicte a Poliției Transporturi C. cu dovada . nr_ din 02 oct. 2007.

Executorie în ce privește luarea măsurii sechestrului asigurător.

În baza art. 272 Cod procedură penală:

Dispune avansarea sumei de 2000 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C., reprezentând onorariile avocaților numiți din oficiu D. M. (500 lei), R. T. E. (500 lei), P. G. (500 lei), Bușuricu I. (500 lei).

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală:

Obligă pe inculpații N. D., B. I., C. G. A., S. C. și T. M. I. să plătească statului câte 6000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpatul D. D. să plătească statului suma de 5200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Cu apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunțată în ședință publică azi 28 noiembrie 2014.

PREȘEDINTE DE COMPLET,GREFIER,

T. V. GheorgheIulia B.

red.jud.T.V.G./2 ex./06 martie 2015

.>