Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 618/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 618/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 23339/212/2014/a4
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.618
Ședința din camera de consiliu din data de 24.09.2014
P.: L. L.
GREFIER: C. C.
Cu participarea Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prinPROCUROR: C. B.
S-au luat în examinare contestațiile formulate de P. DE PE L. JUDECATORIA CONSTANTA și de contestatorul inculpat D. S. – fiul lui N. și G., născut la data de 18.03.1995, deținut în P. P. Albă, împotriva încheierii din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea disp.art.358 Cod de pr.penală, se prezintă contestatorul inculpat D. S., în stare de deținere, asistat de avocat ales N. A., prezent intimatul inculpat O. E., în stare de deținere, asistat de avocat ales O. G., în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 263 Cod de pr.penală.
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța întreabă părțile dacă au cereri de formulat și constatând că nu sunt, constată contestațiile în stare de judecată și acordă cuvântul părților, în susținerea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că, contestația vizează neluarea măsurii arestării preventive față de unul dintre inculpați, respectiv inculpatul O. E..
Faptul că instanța de fond a apreciat că nu se mai impune menținerea stării de arest a inculpatului O. E., consideră că a fost greșit apreciat. In mod concret, se poate observa că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiunii de tâlhărie și pe lângă gravitatea deosebită a unei asemenea acuzații penale și modul de concepere a acestei fapte, respectiv a fost tâlhărită o parte vătămată minoră, atunci când este vorba de tâlhărirea unui minor de către un grup de două persoane, este evident că fapta trezește un puternic sentiment de insecuritate în rândul comunității.
Mai mult, inculpatul O. E., în momentul când a săvârșit această faptă, era cercetat în alt dosar pentru săvârșirea unei fapte similare, ceea ce demonstrează necesitatea unei prevenții eficiente față de inculpat.
Din această perspectivă, apreciază că doar prin menținerea stării de arest se poate realiza o prevenție eficientă, motiv pentru care solicită admiterea contestației.
Avocat O. G., având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria C. și menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria C. prin care a fost admisă cererea de înlocuire.
Solicită să se aibă în vedere faptul că, așa cum este prezentată situația de către reprezentantul Ministerului Public, aceasta s-a schimbat la termenul din data de 19.09.2014, acordat de Judecătoria C.. In cauză cercetarea judecătorească a demarat, cei doi inculpați au dat declarații în fața instanței și au arătat în ce circumstanțe s-a săvârșit infracțiunea, care la acest moment este reținută ca fiind tâlhărie, însă solicită a se observa declarațiile celor doi inculpați din care rezultă că nu au acționat în mod conjugat. Precizează că aceste declarații se coroborează cu mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.
Se poate observa că declarația inculpatului O. E. este una de recunoaștere, arătând din primul moment că el este cel care a sustras banii părții vătămate minore. Mai mult decât atât, se poate observa și declarația notarială depusă la dosarul cauzei, din care rezultă că s-a achitat întreg prejudiciul părții civile și mai mult decât atât, în declarația notarială se arată că reprezentantul legal al minorului își retrage plângerea formulată.
Toate aceste mijloace de probă demonstrează faptul că situația de fapt s-a schimbat, solicitând a se avea în vedere și referatul de evaluare, unde se arată cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că provine dintr-o familie integrată în societate și care are resurse financiare și care îl pot sprijini pe inculpat.
Cu privire la faptul că inculpatul are antecedente penale, solicită a se observa că la dosarul instanței de fond a fost depusă fișa de cazier din care reiese că nu mai apare ca fiind cercetat pentru o altă infracțiune de tâlhărie, urmând a fi cenzurată această apărare din partea reprezentantului Ministerului Public.
Raportat la atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei, la toate înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, solicită respingerea contestației formulată de P. de pe lângă Judecătoria C..
Avocat N. A., având cuvântul, apreciază că pentru egalitate de tratament ar trebui să se dispună aceiași măsură preventivă pentru ambii inculpați, apreciind că din probele existente la dosar reiese că la acest moment, măsura arestării preventive apare ca netemeinică, întrucât au fost modificate o parte din temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Unul dintre inculpați i-a dat o palmă părții vătămate, iar celălalt i-a luat banii, fără legătură între ele, putându-se observa că nu există infracțiunea de tâlhărie.
Din declarația notarială rezultă că inculpatul O. E. și-a asumat fapta săvârșită, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul D. S., nu rezultă decât acte de violență, dar fără legătură cu furtul, apreciind că nu se mai impune menținerea arestului preventiv.
Pentru aceste argumente, solicită admiterea contestației și pe cale de consecință, să se dispună măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulate de contestatorul inculpat D. S., considerând că în cauză încă există indicii temeinice care să facă rezonabilă acuzația de tâlhărie și nu se poate trage concluzia că s-au diluat aceste indicii, astfel încât această acuzație să nu apară rezonabilă.
Cu privire la așa zisa egalitate de tratament, se poate observa că și legiuitorul face o diferență de tratament între minori și majori, inclusiv prin tratamentul juridic, prin tragere la răspundere diferită.
Contestatorul inculpat D. S., în ultim cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său.
Intimatul inculpat O. E., în ultim cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față :
Tribunalul constată că prin22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14 încheierea de ședință FN din data de s-au dispus următoarele:
Respinge cererea inculpatului D. S. de înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară.
În baza art. 242 alin. 2 C. proc. pen. înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului O. E. – ( fiul lui E. și A., nascut la data de 22.01.1997 – 17 ani 2014-, CNP_, domiciliat în Constanta, ., jud. C.) cu măsura preventivă a controlului judiciar până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza art. 215 alin. 1 și alin. 2 C. proc. pen. impune inculpatului O. E. respectarea următoarelor obligații, pe durata măsurii:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată instanța cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organele de poliție desemnate cu supravegherea (din circumscripția teritorială unde își are domiciliul), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu depășească limita teritorială a localității C., decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu se apropie de persoana vătămată/parte civilă M. Salia, de martorii din prezenta cauză N. Ș. A., Marior M. L. și D. C. M..
În baza art. 215 alin. 3 C. proc. pen. atrage atenția inculpatului O. E. că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Dispune punerea in libertate a inculpatului O. E. la data ramanerii definitive a prezentei încheieri, dacă nu este arestat în altă cauză, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 128/UP/29.06.2014 emis de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2014.
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.
Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele :
Inculpații O. E. și D. S., sunt trimiși în judecată, primul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 113 și urm. C.pen. și al doilea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. d C.pen. și art. 44 alin. 1 C.pen..
Prin încheierea de ședință nr. 328 din data de 29.06.2014, rămasă definitivă prin respingerea contestației, a Judecătoriei C., s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile împotriva inculpatului O. E..
Prin încheierea de ședință nr. 380 din data de 10.07.2014, a Tribunalului C., în urma admiterii contestației formulate de P., s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile împotriva inculpatului D. S..
Judecătoria C. a fost sesizată cu judecarea cauzei prin rechizitoriul nr. 9398/P/2014 din data de 21.07.2014.
Prin încheierea de ședință din data de 24.07.2014 a Judecătoriei C. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților O. E. și D. S., soluție rămasă definitivă prin respingerea contestației.
Prin încheierile de ședință din data de 24.07.2014, 11.08.2014 și 05.09.2014 ale Judecătoriei C. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, soluții rămase definitive.
Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile art. 202 alin. 1 și 3 C.proc.pen. și art.223 alin. 2 C.proc.pen., reținându-se: existența probelor care justifică suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpații ar fi comis infracțiunea (și îndeplinirea condiției limitei de pedeapsă prevăzută de art. 223 alin. 2, teza II) reținută în sarcină, mijloacele de probă fiind prezentate și dezbătute în cuprinsul încheierilor de luare a măsurii preventive, existența unui pericol social concret rezultat din gravitatea faptelor cercetate, modului și circumstanțelor de comitere, (faptă comisă pe timp de noapte, cu participarea unui minor, într-un loc public, prin deposedarea victimei minore, de bunuri, prin întrebuințarea de violențe - lovire cu pumnul în zona feței, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, valorile sociale lezate și ocrotite de normele penale, urmările grave produse sau care se mai puteau produce, impactul social intens negativ la comiterea unei astfel de fapte, care atrage în mod necondiționat oprobiul public), a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora (inculpatul O. E. nu are ocupatie, este cercetat și într-o altă cauză privind infracțiunea de tâlhărie; inculpatul D. S. nu are ocupatie stabilă, a mai fost condamnat la pedepse cu închisoare pentru comiterea de infracțiuni de furt calificat fiind liberat dintr-un mandat de arestare preventivă nr. 2/13.01.2012 emis de Judecătoria C., la data de 27.01.2012, și suferind o ultimă condamnare de 1 an și 6 luni închisoare cu aplic. art. 86 ind.1 C.pen. prin sentința penală nr. 120/din 17.10..2013 a Judecătoriei C. definitivă prin decizia penală nr. 29/10.04.2014 a Curții de Apel C.). În al treilea rând, măsura a fost dictată și de necesitatea înlăturării unei stări reale de pericol pentru ordinea publică, existând riscul real ca lăsați în libertate, inculpații în mod facil să revină în zona infracțională, prin comiterea de fapte similare, pentru obținerea de surse ilicite de câștig.
Inculpații au precizat că temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii arestării preventive nu mai subzistă, nu se mai impune privarea de libertate iar inculpatul D. S. a precizat în plus că nu se consideră vinovat, și pentru clarificarea situației sale juridice dar și pentru a fi alături de părinții săi, se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
Împotriva încheierii de ședință în cauză, în termen legal au formulat contestație contestatorul inculpat D. S. și P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., motivele fiind expuse în extenso în partea introductivă a prezentei hotărâri și fac parte integrantă din aceasta .
La soluționarea contestației tribunalul va reține următoarele aspecte utile soluționării cauzei :
Art. 242 alin. 2 C. proc. pen., prevede că, măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1C. proc. pen..
În cauză, a fost începută cercetarea judecătorească, au fost audiați inculpații și urmează să fie audiată persoana vătămată M. Salia și martorii N. Ș. A., Marior M. L. și D. C. M..
În ceea ce îl privește pe inculpatul D. S. judecătorul fondului constată în mod corect că, în cauză subzistă condițiile prevăzute de lege ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu s-au modificat și la acest moment procesual nu au fost evidențiate și nici dovedite, împrejurările concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, pentru a ajunge la conluzia că realizarea scopului măsurii preventive, poate fi atins și prin înlocuirea măsurii preventive cu vreuna dintre măsurile preventive mai ușoare (arestul al domiciliu sau controlul judiciar), astfel cum solicită inculpatul. O altă măsură preventivă, nu este de natură să asigure scopul prevăzut de art. 202 alin. 1 C. proc. pen., raportat la cazierul judicar al acestuia (fila 39), din care rezultă că nu este la primul impact cu legea penală, a suferit două condamnări pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, beneficiind de clemența instanței întrucât executarea primeia a fost suspendată condiționat și pentru cea de a doua condmnare s-au stabilit în plus măsuri de supraveghere ceea ce denotă că în ciuda faptului că a fost condamnat nu și-a corijat comportamentul infracțional, ci din contra a persistat în activități ilicte, aspect ce impune cu necesitate înlăturarea stării de pericol pe care o prezintă inculpatul pentru ordinea publică, aspect ce constituie un element pertinent și suficient pentru privarea de libertate a unei persoane în vederea prezervării ordinii publice, întrucât eliberarea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică prin existența posibilității ca acesta să reitereze comportamentul îndreptat împotriva valorilor sociale ocrotite de legea penală, raportat la activitatea infracțională ce reiese din parcurgerea copiei de pe cazierul judiciar.
În continuare măsura preventivă își menține proporționalitatea, raportat la interesul general al societății care prevalează în acest caz asupra regulii respectării libertații individuale dar și în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, pentru a se asigura prezența inculpatului pe parcursul procesului penal, având în vedere atitudinea procesuală a acesteia în contradicție cu situația de fapt ce rezultă din probe obiective.
Tribunalul apreciază că în mod eronat judecătorul fondului a reținut că față de inculpatul O. E. se observă că potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, înlocuirea unei măsuri preventive cu o măsură preventivă mai ușoară este condiționată de existența condițiilor prevăzute de lege pentru luarea acesteia – sub acest aspect în continuare, asupra inculpatului planează suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcină și pentru care a fost trimis în judecată, precum și condițiile privind limitele de pedeapsă, însă cu privire la înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică ce l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, acesta s-a diminuat odată cu trecerea timpului iar raportat la faptul că inculpatul este lipsit de antecedente penale, a adoptat o atitudine de recunoaștere a faptei, a fost audiat în cauză, era minor la data la care se presupune că ar fi săvârșit fapta reținută în sarcină, coroborat și cu faptul că potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză există perspective de reintegrare socială a acestuia, este apropiat de familie, în cadrul căreia nu există tensiuni sau conflicte, raportat și la data când s-a dispus arestarea preventivă a acestuia 29.06.2014 trecând o perioadă semnificativă de timp (aproape 3 luni de zile), realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C. proc. pen. se poate efectua și prin luarea față de inculpat a măsurii preventive a controlului judiciar cu obligarea acestuia la a nu părăsi limita teritorială a localității C. .
Tribunalul opinează că în continuare măsura preventivă își menține proporționalitatea și pentru inculpatul O. E. raportat la interesul general al societății care prevalează în acest caz asupra regulii respectării libertații individuale dar și în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
Nu se poate reține că pericolul pentru ordinea publică ce l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului s-a diminuat odată cu trecerea timpului iar raportat la faptul că inculpatul este lipsit de antecedente penale, a adoptat o atitudine de recunoaștere a faptei, a fost audiat în cauză, era minor la data la care se presupune că ar fi săvârșit fapta reținută în sarcină, coroborat și cu faptul că potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză există perspective de reintegrare socială a acestuia, este apropiat de familie, în cadrul căreia nu există tensiuni sau conflicte, raportat și la data când s-a dispus arestarea preventivă a acestuia 29.06.2014 trecând o perioadă semnificativă de timp (aproape 3 luni de zile), în condițiile în care toate aceste aspecte sunt contrabalansate de natura și gravitatea faptelor comise.
Mai mult raportat și la data când s-a dispus arestarea preventivă a acestuia 29.06.2014 trecând o perioadă mică de timp (aproape 3 luni de zile), nu se poate reține existența unui termen nerezonabil în cauză.
Față de aceste considerente :
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală raportat la art. art. 242 alin. 2 C. proc. pen ;
Va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul D. S. împotriva încheierii din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
În baza art. 425 1 alin.7 pct.2 lit.a c.pr.pen în ref. la art. art. 242 alin. 2 C. proc. pen. ;
Admite contestația formulată de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. împotriva încheierii din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
Desființează încheierea atacată și soluționând cauza dispune:
Va respinge cererea inculpatului O. E. – ( fiul lui E. și A., nascut la data de 22.01.1997 – 17 ani 2014-, CNP_, domiciliat în Constanta, ., jud. C.) de înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsura preventivă a controlului judiciar .
Va înlătura din încheierea atacată dispozițiile contrare prezentei decizii.
În baza art. 275 alin 2 Cod procedură penală va obliga inculpatul D. S. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin.3 c.pr.pen,
Cheltuielile judiciare avansare de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DISPUNE :
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală raportat la art. art. 242 alin. 2 C. proc. pen ;
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul D. S. împotriva încheierii din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
În baza art. 425 1 alin.7 pct.2 lit.a c.pr.pen în ref. la art. art. 242 alin. 2 C. proc. pen. ;
Admite contestația formulată de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. împotriva încheierii din 22.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
Desființează încheierea atacată și soluționând cauza dispune:
Respinge cererea inculpatului O. E. – ( fiul lui E. și A., nascut la data de 22.01.1997 – 17 ani 2014-, CNP_, domiciliat în Constanta, ., jud. C.) de înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsura preventivă a controlului judiciar .
Înlătură din încheierea atacată dispozițiile contrare prezentei decizii.
În baza art. 275 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul D. S. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin.3 c.pr.pen,
Cheltuielile judiciare avansare de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 24.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. L. C. C.
Red.jud.cont. L.L./24.09.2014 /7ex
Red.jud.fond.B.A.A.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 459/2014.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 384/2014.... → |
|---|
