Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 391/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 391/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 13-06-2014 în dosarul nr. 1015/256/2014
Dosar nr. _
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 391
Ședința Publică din data de 13. 06. 2014
PREȘEDINTE – E. G.
GREFIER – L. N.
Cu participare PROCUROR- C. C.B.
S-a luat în examinare contestația formulată de condamnatul contestator D. M. -_fiul lui A. și E.,ns,.la data de 21.03.1969, –deținut în P. Spital P.-Albă, jud.C.- împotriva sentinței penale nr.521/ din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea dispozițiilor art.358 alin.1 Cod pr.penală, se prezintă contestatorul condamnat în stare de deținere și asistat de apărător din oficiu N. A. în substituirea avocat M. S., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 257 – 261 cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Contestatorul având cuvântul, arată că înțelege să-și retragă contestația formulată, sens în care semnează în caietul de ședință al grefierului.
Apărătorul contestatorului condamnat, avocat N. A., având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință a contestatorului, în sensul retragerii contestației formulate .
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință a contestatorului, în sensul retragerii contestației formulate .
Contestatorul condamnat, în ultim cuvânt, arată că înțelege să-și retragă contestația,să fie menținută hotărârea primei instanțe..
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare;
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestației,de față;
Prin sentința penală nr.521/din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia,în dosar nr._ ,s-a dispus:” În baza art. 23 din Legea nr. 255/2013; Respinge ca nefondată sesizarea Comisiei de evaluare constituite în baza HG nr. 836/2013, privind pe condamnatul D. M.-născut la 21.03.1969, fiul lui A. și E., din P.-Spital P. -Albă.
Dispune comunicarea dispozitivului prezentei hotărâri, de îndată, procurorului și condamnatului.
În baza art. 275 al. 3 N.c.pr.pen.cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”.
Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instant a reținut cele ce urmează:.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr._, petentul condamnat D. M. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 226/27.01.2012 a Judecătoriei Medgidia.
S-a arătat că infracțiunea pentru care a fost condamnat se sancționează mai ușor în baza art. 371N.c.pen.,, iar pedeapsa aplicată în baza legii vechi depășește maximul special prevăzut de legea nouă.
S-au depus la dosar fișa de evaluare a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din P. P.- Albă, jud. C., copia sent. pen. nr. 226/27.01.2012 a Judecătoriei Medgidia cu mandatul de executare aferent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că persoana privata de libertate D. M. se află în prezent în executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 226/27.01.2012 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin dec. pen. nr. 63/P/01.02.2013 a Curții de Apel C., compusă din următoarele pedepse:
- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a, b, d și c c.pen. după executarea pedepsei principale aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 26 c. pen. rap. la art. 215 ind. 1 al. 2 c. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 c. pen., art. 74 al. 1 lit. a, b și c c. pen. rap. la art. 76 lit. a)c. pen. și art. 320 ind. 1 c.pr. pen.;
- 10 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 al. 2 c. pen., art. 74 al. 1 lit. a, b și c c. pen. rap. la art. 76 lit. d )c.pen.
Pentru analizarea legii penale mai favorabile și aplicarea dispozițiilor art. 6 C.pen.l, instanța urmează să analizeze, din perspectiva instituțiilor autonome, următoarele aspecte: aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește fiecare dintre pedepsele aplicate și aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește stările de agravare.
Analizând legea penală mai favorabilă in abstracto, s-a constatat că:
Potrivit art. 6 al. 1 N.c.pen., atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la complicitate prev. de art. 26-27 cod pen. din 1969 este același cu cel prev. de art. 48-49 nou cod pen., neputându-se reține că, din acest punct de vedere, vreuna dintre legi este mai favorabilă.
Constată că dispozițiile referitoare la infracțiunea continuată din Noul cod penal nu mai prevăd situația din Codul penal de la 1969, iar recalificarea infracțiunii continuate pentru care a fost condamnat inculpatul ca și concurs de infracțiuni, după Noul cod penal, ar agrava situația condamnatului.
În ceea ce privește reglementarea procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției în Codul de procedură penală, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, se reține că potrivit prevederilor art. 320 ind.1al.7 C.pr.pen. în cazul în care inculpatul recunoștea în integralitate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, în caz de condamnare limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii de reduc cu o treime.
Potrivit prevederilor art. 396 al.10 N.c.pr.pen. în cazul în care judecata s-a desfășurat în condițiile prev. de art. 375 al. 1 și 2 c.pr.pen., în caz de condamnare limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii de reduc cu o treime.
În cazul acestei cauze legale, obligatorie, de reducere a pedepsei, efectele prevăzute de lege, respectiv reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii, sunt identice, neputându-se reține că, din acest punct de vedere, vreuna dintre legi este mai favorabilă.
În ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la circumstanțele atenuante prev. de art. 74 c.pen. din 1969, instanța reține că acestea nu operează ca instituție autonomă.
În cadrul aceleiași instituții nu pot opera două legi. Acesta este cazul stabilirii limitelor de pedeapsă, care este o instituție autonomă, în care nu se pot stabili limitele conform unei legi, iar circumstanțele să se aplice conform altei legi, deoarece, la stabilirea limitelor de pedeapsă se au în vedere circumstanțele în care s-a comis fapta.
Prin urmare, analizând comparativ, în concret, raportat la pedepsele aplicate definitiv condamnatului, având în vedere celelalte instituții autonome așa cum au fost analizate mai sus, instanța reține că:
Pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a, b, d și c c.pen., după executarea pedepsei principale aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 26 c.pen. rap. la art. 215 ind.1 al. 2 c. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 c. pen., art. 74 al. 1 lit. a, b și c cod pen. rap. la art. 76 lit. a) c. pen. și art. 320 ind. 1 c.pr.pen.. are corespondent în N.c.pen.în art. 48 rap. la art. 295 al. 2 N.c.pen., pentru care maximul special al pedepsei este de 4 ani și 4 luni închisoare, care nu se depășește;
- 10 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 c.pen., art. 74 al. 1 lit. a, b și c c.pen. rap. la art. 76 lit. d )c.pen.care se menține în aceeași modalitate și în aceleași limite.
Având în vedere cele reținute ,s-a constatat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 6 c.pen.., pedeapsa aplicată condamnatului petent fiind mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă.
Pentru aceste considerente, în baza art.595 c.p.rpen. rap. la art. 23 din Legea 255/2013 modif. prin OUG 116/2013, instanța a respins cererea privind aplicarea legii mai favorabile formulată de condamnatul D. M. ca nefondată.
Împotriva sentinței penale menționate a formulat contestație ,condamnatul D. M. -deținut în P. -Spital P.-Albă-fără a preciza și în scris motivele pentru care a promovat această cale de atac.
La termenul de judecată din data de 13.06.2014, în ședință publică și în prezența apărătorului său desemnat din oficiu, condamnatul contestator D. M. a revenit asupra contestației ,și a precizat că înțelege să-și retragă contestația pe care a formulat.-o și cu care a investit valabil instanța,solicitând să se ia act de manifestarea sa de voință.
Potrivit art.425 ind.1 al.3 c.pr.pen,în ref.la art.415 c.pr.pen.până la închiderea dezbaterilor la instanța de control judiciar, oricare dintre părți își poate retrage contestația declarată. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special,iar dacă partea se află în stare de deținere printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată fie la instanța de contestații.
Se constată ,în prezenta cauză ,că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de textul de lege menționat,condamnatul contestator D. M. și-a exprimat poziția personal,,în mod nemijlocit ,învederând instanței și în timpul procesului ,în sensul că înțelege să-și retragă această cale de atac,fiind menținută hotărârea pronunțată de către prima instanță,care intră în puterea de lucru judecat.
În considerarea principiului disponibilității care operează în privința exercitării,menținerii sau retragerii căii de atac a contestației ,din partea persoanei care are vocație de a o introduce ,în baza art.425 ind.1 al.3 c.pr.pen,în ref.la art.415 c.pr.pen se va lua act de retragerea contestației formulate de condamnatul contestator D. M. -_fiul lui A. și E.,ns,.la data de 21.03.1969, –deținut în P. Spital P.-Albă,jud.C.- împotriva sentinței penale nr.521//din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia,în dosar nr._ ...
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen va fi obligat condamnatul contestator la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.425 ind.1 al.3 c.pr.pen,în ref.la art.415 c.pr.pen;
Ia act de retragerea contestației formulate de condamnatul contestator D. M. -_fiul lui A. și E.,ns,.la data de 21.03.1969, –CNP_,deținut în P. Spital P.-Albă,jud.C.- împotriva sentinței penale nr.521//din 17.02.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia,în dosar nr._ ...
În baza art.272 c.pr.pen ;
Onorariul avocat din oficiu în sumă de 100 lei ,favoarea Baroului C. –av.N. A. -deleg.nr. 2851/2014 se avansează din fondurile Min.Justiției .
În baza art. 275 al.2 c.pr.pen;
Obligă condamnatul contestator la plata sumei de 200 lei titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 13.06.2014.
P R E Ș E D I N T E, G R E F I E R,
E. G. L. N.
Red.jud.fond.A.V.V.
Red.jud.cont.Em.G./18.06.2014/2ex/
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... | Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr.... → |
|---|
