Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 7/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 104/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 7
Ședința publică de la 07 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. G. C.
Judecător M. N.
Grefier A. M. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. N.
Pe rol judecarea apelului declarat de recurentul condamnat G. I. G., împotriva sentinței penale cu nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C. în dosarul cu nr._/215/2013, având ca obiect cerere de liberare condiționată (art.450 C.p.p., art.55 ind.1 și următoarele C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat G. I. G., personal și asistat de apărătorul din oficiu, avocat C. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apelantul condamnat G. I. G. depune un memoriu.
Fiind interpelați de către instanță, avocat C. C. și condamnatul G. I. G., arată că nu se opun transformării căii de atac exercitată din recurs în apel
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, s-a constat cauza în stare de judecată.
Avocat C. C. pentru recurentul condamnat G. I. G., lasă la aprecierea instanței
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca inadmisibil, având în vedere că s-a mai declarat o cale de ataca și s-a soluționat, împotriva aceleiași sentințe penale.
Având ultimul cuvânt, recurentul condamnat G. I. G., arată că este de acord cu apărătorul său.
Dezbaterile fiind încheiate;
TRIBUNALUL
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală cu nr. 3077/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._/215/2013, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat G. I. G., în baza art. 450 alin.2 C.p.p. a dispus executarea pedepsei în termen, la data de 17.02.2014, iar în temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul – condamnat la plata sumei de 130 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.09.2013 sub nr. de dosar_/215/2013 petentul condamnat G. I. G. a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 6 ani închisoare.
În motivare, a arătat că este nemulțumit de amânarea primită din partea comisiei pentru liberare condiționata din cadrul penitenciarului, a executat fracția, a avut evoluție comportamentală pozitivă, este la a cincia amânare și dorește să revină în cadrul familiei.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus citarea petentului la locul de detenție, emiterea unei adrese către Barou în vederea desemnării unui apărător din oficiu.
La dosar s-au atașat procesul verbal nr. N_/05.09.2013 și caracterizarea condamnatului.
Din cuprinsul procesului verbal nr. N_/05.09.2013, instanța a reținut că petentul G. I. G. execută o pedeapsă de 6 de ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1169/2009 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Pentru a deveni propozabil, petentul-condamnat trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1461 zile și a executat 2043 zile.
Executarea pedepsei a început la data de 18.02.2008 și urmează să expire în termen la data de 17.02.2014.
Petentul a fost discutat în Comisia pentru liberări de patru ori, iar la data de 05.09.2013, a fost din nou discutat de comisie, care a hotărât ca petentul să execute pedeapsa în termen, la 17.02.2014, datorită situației disciplinare și interesului scăzut pentru activități de reintegrare.
Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament necorespunzător, a manifestat interes scăzut față de recomandările efectuate, precum și interes scăzut în desfășurarea de activități productive, obținând pe parcursul executării pedepsei un număr de 16,75 zile câștig ca urmare a muncii prestate.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 59 C.pen. poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat o fracțiune de pedeapsa prevăzuta de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat, da dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama si de antecedentele sale penale și că îndeplinirea acestor criterii de către condamnat nu creează pentru acesta un drept, ci doar o vocație, singura in măsura sa aprecieze oportunitatea liberării condiționate fiind instanța de judecata.
Instanța a apreciat că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 Cp, întrucât petentul condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, ci, dimpotrivă, pe perioada ultimei amânări, acesta a fost sancționat disciplinar pentru o abatere disciplinară gravă, respectiv pentru confectionare/deținere de obiecte interzise.
Totodată, instanța a constatat că nu este îndeplinită nici condiția privind stăruința în muncă. Astfel, din cuprinsul caracterizării depuse reiese că petentul a manifestat interes scăzut în desfășurarea de activități productive, obținând pe parcursul executării pedepsei un număr de 16,75 zile câștig ca urmare a muncii prestate.
De asemenea, instanța a reținut, din evaluarea psihologică a condamnatului, că acesta are o structură de personalitate caracterizată prin elemente de tip antisocial, slabă toleranță la frustrare. De la data ultimei analize în CPLC a manifestat dificultăți de adaptare la normele și regulile impuse prin regulamentul de ordine interioară în mediul instituționalizat, dificultăți de autoreglare emoțională și comportamentală.
În consecință, față de aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că nu există suficiente indicii că pedeapsa executată până în prezent și-ar fi atins scopul, astfel că subzistă necesitatea executării în continuare a pedepsei ce i-a fost aplicată petentului condamnat.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că durata de timp executată de condamnat nu este suficientă pentru realizarea scopurilor pedepsei, astfel încât a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat Golașel I. G. și în baza art. 450 alin.2 C.p.p. a dispus executarea pedepsei în termen, la data de 17.02.2014.
In temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul – condamnat la plata sumei de 130 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul G. I. G., arătând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 Cp, respectiv, a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, a avut un comportament corespunzător și există indicii că pedeapsa și-a atins scopul preventiv-educativ.
Verificând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, atât prin prisma dispozițiilor art. 3856 alin. 3 C.p.p. care consacră efectul devolutiv total al recursului, cât și a criticilor formulate, Tribunalul a apreciat că recursul exercitat de condamnatul G. I. G., împotriva sentinței penale cu nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C. în dosarul cu nr._/215/2013, este fondat, în parte, pentru următoarele considerente:
Deși recurentul a executat fracția legală de pedeapsă, acesta nu a dat dovezi de îndreptare, așa cum prevede art 59 Cp.
Pentru a putea fi admisă propunerea de liberare condiționată, condamnatul trebuie să execute cel puțin 2/3 din pedeapsa aplicată ( în speță această condiție cerută de lege este îndeplinită), să fi fost stăruitor în muncă și disciplinat, să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Din cuprinsul caracterizării depuse de administrația locului de deținere rezultă că acesta nu a avut un comportament corespunzător în această perioadă, fiind sancționat de 12 ori, de asemenea, nefiind recompensat decât o singura dată.
De asemenea, a manifestat interes scăzut față de recomandările efectuate, precum și interes scăzut în desfășurarea de activități productive, obținând pe parcursul executării pedepsei un număr de 16 zile câștig ca urmare a muncii prestate.
Tribunalul a mai reținut că în cazul condamnaților cu antecedente penale, instanța trebuie examineze mult mai atent îndeplinirea condițiilor cerute de lege, pentru a se putea dovedi că îndreptarea lor este reală și efectivă. În speță, așa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de liberări condiționate, acesta a mai fost condamnat anterior.
Față de cele arătate mai sus, s-a precizat că în mod corect instanța de fond a apreciat că timpul executat până în prezent de recurent nu este suficient pentru ca acesta să-și însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei.
Tribunalul a mai apreciat că deși nu se impune admiterea cererii de liberare condiționată, în mod greșit instanța de fond a dispus executarea pedepsei în termen, la data de 17.02.2014.
Potrivit disp. art. 450 alin 2 C.pr.pen. atunci când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea liberării condiționate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau acordarea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii Din această ultimă precizare, referitoare la limita maximă a termenului ce se poate fixa pentru reînnoirea propunerii sau a cererii de acordare a liberării condiționate, rezultă implicit că instanța are îndatorirea să fixeze un asemenea termen în mod determinat, individualizat.
Finalitatea urmărită de legiuitor prin stabilirea obligației instanței de a fixa termenul de reînnoire a cererii sau a propunerii de acordare a liberării condiționate nu poate fi alta decât aceea a asigurării posibilității de a se examina din nou situația celui vizat după trecerea unei perioade de timp, suficientă pentru realizarea condițiilor pe care nu le îndeplinea, dar nu mai îndelungată decât termenul la care se referă dispozițiaart. 450 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Stabilirea unui asemenea termen trebuie să se concretizeze într-o operațiune concretă, certă, de individualizare a datei calendaristice, sub forma unui termen judiciar prohibitiv sau dilatoriu, după expirarea căruia cererea sau propunerea de liberare condiționată poate fi reiterată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p. s-a admis recursul formulat de recurentul condamnat G. I. G., împotriva sentinței penale cu nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C. în dosarul cu nr._/215/2013, a casat în parte sentința penală nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C., și rejudecând, a înlăturat dispoziția privind executarea la termen a pedepsei și în baza art. 450 alin 2 Cpp, fixează termen de reînnoire a propunerii după data de 01.01.2014.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs condamnatul G. I. G., fără a preciza motivele de recurs.
La termenul de judecată din data de 07.02.2014, având în vedere prevederile art. 10 alin 2 din Legea 255/2013, a recalificat calea de atac a recursului în calea de atac a apelului.
Examinând actele și lucrările efectuate la dosarul cauzei, instanța constată următoarele:
Prin sentința penală cu nr. 3077/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._/215/2013, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat G. I. G., în baza art. 450 alin.2 C.p.p. a dispus executarea pedepsei în termen, la data de 17.02.2014, iar în temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul – condamnat la plata sumei de 130 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Prin decizia penală cu nr. 868/29.11.2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul cu nr._/215/2013, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p. s-a admis recursul formulat de recurentul condamnat G. I. G., împotriva sentinței penale cu nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C. în dosarul cu nr._/215/2013, a casat în parte sentința penală nr. 3077/03.10.2013 a Judecătoriei C., și rejudecând, a înlăturat dispoziția privind executarea la termen a pedepsei și în baza art. 450 alin 2 Cpp, fixează termen de reînnoire a propunerii după data de 01.01.2014.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Având în vedere că împotriva aceleiași sentințe s-a declarat din nou cale de atac, deși se soluționase deja prima cale de atac, Tribunalul, în baza art. 421 pct 1 lit a NCpp va respinge apelul declarat de condamnatul G. I. G. împotriva sentinței penale nr. 3077/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, ca inadmisibil.
În baza art. 275 alin 2 NCpp, va obliga apelantul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 50 lei, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct 1 lit a NCpp respinge apelul declarat de condamnatul G. I. G., fiul lui M. și E. F., născut la data de 07.02.1986, împotriva sentinței penale nr. 3077/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, ca inadmisibil.
În baza art. 275 alin 2 NCpp
Obligă apelantul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 50 lei, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 07.02.2014.
Președinte, Judecător
C. G. C. M. N.
Grefier,
A. M. D.
Redact MN
Tehnored A.D. 12 Februarie 2014/2ex
Jud fond A C.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1207/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1032/2014.... → |
|---|
