Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1032/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1032/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 32496/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1032
Ședința publică de la 13 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. F.
Grefier M. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat de procuror C. F.
Pe rol judecarea contestației formulate de contestatorul-condamnat B. C., în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 4174/11.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect contestația la executare (art.598 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul condamnat B. C. asistat de apărător desemnat din oficiu, av. G. C., care depune la dosar delegație pentru asistența judiciară obligatorie nr._/2014.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Contestatorul condamnat B. C. precizează că își menține contestația formulată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației declarate.
Apărătorul din oficiu al condamnatului B. C., av. G. C., solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii primei instanțe și admiterea contestației la executare, în situația în care instanța o apreciază ca fiind admisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Contestatorul condamnat B. C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației formulate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4174/11.09.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria C., în temeiul art. 595 Cpp, a respins contestația la executare formulata de către petentul B. C., fiul lui A. si L., născut la 11 mai 1978, deținut în Penitenciarul C., obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 150 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 11.09.2014, petentul B. C. în conformitate cu dispozițiile art. 23 din Legea 255/2013, a sesizat Judecătoria C. cu privire la aplicarea legii mai favorabile.
La dosarul cauzei a fost atașată sentința penală 258/13.03.2014 a Judecătoriei C., definitivă prin neexercitarea căii de atac a contestației.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală cu nr. 2580 din 18.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, în baza art. 598 alin. 1 din noul cod de pr. P., s-a respins cererea având ca obiect contestație la executare formulata de contestatorul B. C., (fiul lui A. și al lui L., născut la 11 Mai 1978), deținut în Penitenciarul C..
În baza art. 275 alin. 2 din c. pr. pen., contestatorul a fost obligat plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuielile judiciare statului din care suma de 100 de lei reprezentând onorariu apărător oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 10.02.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. dosarul cu nr._ având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul B. C., invocând faptul că pedeapsa este prea mare.
Contestatorul nu și-a motivat în drept cererea.
La solicitarea instanței Penitenciarul de Maximă Siguranță C. a înaintat copia fisei de evaluare a condamnatului (fila 11 dosar) copia s.p. 273/2011 a Judecătoriei Caracal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că:
Prin sentința penală nr. 273/2011 a Judecătoriei Caracal, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1548/2012 a Curții de Apel C., s-a dispus:
" Respinge cererea de aplicare a art. 320 ind 1 alin. 1, 2, 3, 4 și 7 C.p.p formulata de inculpatul B. C., ca neîntemeiata
1. În baza art. 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, g, i si alin 4 C.p. cu aplicarea art 37 alin 1 lit a si art 41 alin 2 Cp condamnă pe inculpatul B. C., la pedeapsa închisorii de 10 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat cu consecinte deosebit de grave in dauna părții vătămate ., prin administrator judiciar provizoriu RVA Insolvency Specialists București
În baza art.71C.p. interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a C.p. si art 64 lit b C.p.
În baza art.65 C.p. raportat la art.209 alin 4 teza finală C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b mai puțin dreptul de a alege pe o perioadă de 2 ani care se va aplica conform art. 66 C.p.
2. În baza art.208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, g, i C.p. cu aplicarea art 37 alin 1 lit a Cp condamnă pe inculpatul B. C. zis „O.”, fiul lui Adriean și Lenunța, născut la data de 11.05.1978 în Caracal, jud.O., recidivist, domiciliat în Caracal, ..12, jud.O., ffl în Dobrosloveni, jud.O., CNP_ la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in dauna părții vătămate D. A..
În baza art.71C.p. interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a C.p. si art 64 lit b C.p.
În baza art. 34 alin.1 lit. b rap. la art.33 alin.1 lit.a C.p. contopește pedeapsa închisorii de 10 ani aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat cu consecinte deosebit de grave in dauna părții vătămate . cu pedeapsa închisorii de 3 ani aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in dauna părții vătămate D. A., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
In baza art 61 alin 1 din codul penal revoca liberarea conditionata pentru pedeapsa de 904 de zile si o contopeste cu pedeapsa de 10 ani inchisoare urmand
sa execute pedeapsa de 10 ani închisoare la care se va adaugă un spor de 3 ani închisoare, executand in total pedeapsa inchisorii de 13 ani.
În baza art.71 C.p. interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a C.p. si art 64 lit b C.p.
În baza art. 350 alin.1 C.p.p., menține măsura arestării preventive a inculpatului B. C.
În baza art.88 alin.1 C.pen deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului B. C. durata reținerii din data de 02.11.2010 și a arestării preventive de la data de 10.11.2010 la zi.
Art. 6 din noul cod penal prevede "când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii…a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Art. 228 alin. 2 din noul cod penal (art. 209 alin. 1 lit. a, g, i și alin. 4 din vechiul c. pen) prevede o pedeapsă al cărei maxim special atinge 5 ani închisoare.
Însă, având în vedere modalitatea de comitere a faptei descrise la pct. 1 din hotărârea de condamnare (fila 19 dosar instanță), în sensul că inculpații Saris D. C., B. C., B. E., B. S., B. C. si S. C. M. au sustras in perioada 17.10 – 02.11.2010 din incinta partii civile S.C. Romvag S.A. Caracal piese si subansamble de vagoane in valoare de_,67 fara TVA din care au fost recuperate piese si subansamble in valoare de 30.193,85-fila 545 vol 1 dosar judecata, instanța constată că fapta a fost comisă în mod continuat.
În cazul infracțiunii continuate, la maximul special se poate adăuga un spor de 3 ani.
Astfel, în ceea ce privește această infracțiune de furt calificat comisă în formă continuată, dacă s-ar fi aplicat noile prevederi legale s-ar fi ajuns la o pedeapsă de 8 ani închisoare.
Însă, această infracțiune a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, în sensul că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare prin sentința penală nr. 121 /2006 a Tribunalului O., definitive prin decizia penala 282/2006 pronunțata de Curtea de Apel C., și eliberat condiționat la 31.03.2010 având un rest de executat de 904 zile închisoare, faptele din prezenta cauză fiind săvârșite in perioada 17.10 – 02.11.2010, deci în timpul liberării condiționate (fila 26 dosar instanță).
Art. 43 alin. 1 din actualul cod penal prevede că restul rămas neexecutat se adaugă la pedepasa stabilită pentru noua infracțiune.
În cazul de față, dacă la pedeapsa de 8 ani închisoare s-ar adăuga restul de 904 zile închisoare, s-ar depăși pedeapsa de 10 ani închisoare.
În afară această faptă de furt calificat, prin 273/2011 a Judecătoriei Caracal petentul a mai fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru încă o infracțiune de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1, art 209 alin 1 lit a, g, i C.p. cu aplicarea art 37 alin 1 lit a Cp.
S-a reținut că în noaptea de 20/21.10.2010 inculpații Saris D. C., B. C. si B. E. s-au deplasat cu o caruta tractata din mun. Caracal, peste câmp, spre . locuinta partii vatamate D. A. au sustras 3 porci.
Instanța de fond a constatat că această pedeapsă nu depășește maximul special prevăzut de noul cod, însă având în vedere că cele două infracțiuni au fost comise în concurs real, s-ar ajunge la o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 904 zile, mai mult decât pedeapsa aplicată prin sentința mai sus menționată, motiv pentru a respins contestația formulată,
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a obligat contestatorul la plata sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul B. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată din data de 06.08.2014, personal și prin apărătorul său din oficiu a solicitat admiterea contestației la executare, desființarea sentinței penale pronunțată de Judecătoria C. și, pe fondul cauzei, aplicarea legii penale mai favorabile în sensul reducerii pedepsei aplicate condamnatului.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat ca aceasta este fondata pentru următoarele motive.
Potrivit art. 6 alin. (1) CP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Însă, conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”
Pentru a analiza incidența dispozițiilor art. 4 sau art. 6 C.p, instanța de control a anlizat aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, dar și pedeapsa rezultantă în urma concursului de infracțiuni..
În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat, având în vedere împrejurarea că la individualizarea cuantumului celor 2 pedepse cu închisoarea se va reține numai tratamentului sancționator al recidivei postcondamnatorii, prevăzute de art. 43 al.1 NCP.
1. Infracțiunea prev. de art.208, 209 al.1 lit.a,g,i, al.4 CP, cu aplic.art. 37 lit.a CP și art.41 al.2 CP, a fost preluată în Noul Cod Penal și regăsită la art 228 al.1, 229 al.1 lit. b,d NCp, cu aplic.art. 43 al.1 CP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 10 ani la 20 ani închisoare, iar în actualul Cod Penal de la 1 an, la 5 ani închisoare.
Limita maximă a pedepsei menționate anterior, potrivit noilor dispoziții legale, aceea de 5 ani se majorează cu 2 ani 5 luni și 14 zile închisoare ( 904 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin SP.121/2006 a Tribunalului O., pentru care s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate), prin aplicarea disp.art. 43 al.1, (efectul aplicării regimului sancționator al recidivei postcondamnatorii), fiind aceea de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare.
Față de cele reținute, instanța constată că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată contestatorului, depășește maximul special de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare, prevăzut de legea nouă și va fi redusă la acest maxim.
2. Infracțiunea prev. de art.208, 209 al.1 lit.a,g,i, al.4 CP, cu aplic.art. 37 lit.a CP, a fost preluată în Noul Cod Penal și regăsită la art 228 al.1, 229 al.1 lit. b,d NCp, cu aplic.art. 43 al.1 CP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 ani la 15 ani închisoare, iar în actualul Cod Penal de la 1 an, la 5 ani închisoare.
Limita maximă a pedepsei menționate anterior, potrivit noilor dispoziții legale, aceea de 5 ani se majorează cu 2 ani 5 luni și 14 zile închisoare ( 904 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin SP.121/2006 a Tribunalului O., pentru care s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate), prin aplicarea disp.art. 43 al.1, (efectul aplicării regimului sancționator al recidivei postcondamnatorii), fiind aceea de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare.
Față de cele reținute, instanța a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată contestatorului, nu depășește maximul special de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare, prevăzut de legea nouă și nu va fi redusă la acest maxim.
În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiunii, tribunalul a comparat pedeapsa aplicată contestatorului, cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p. luându-se în calcul pedepsele.
Conform art. 39, alin. 1, lit. b CP „În caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.
Instanța a avut în vedere și decizia penală nr. 1 din data de 14.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ /HP/P al Înaltei Curte de Casație și Justiție, în care completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care a stabilit că: "În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din codul penal, cu privire la pedepsele individuale.
În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 din codul penal.
În cazul în care pedeapsa rezultantă, aplicată potrivit legii vechi, depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 din codul penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim.
În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi."
Contopind cele 2 pedepse ce alcătuiesc pluralitatea de infracțiuni (concursul) prin prisma dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b NC.p., respectiv, pedeapsa cea mai grea de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare aplicată la care s-ar adăuga 1/3 din totalul celeilalte pedepse ( 1/3 din 3 ani închisoare = 1 an închisoare ), ar rezulta o pedeapsă de 8 ani, 5 luni și 14 de zile închisoare.
Prin urmare, comparând cele două pedepse rezultante - calculate atât potrivit vechilor reglementări penale, cât și prin trimitere la noul Codul penal - instanța constatat că legea penală mai favorabilă condamnatului o reprezintă Codul penal nou, prin aplicarea căruia s-ar stabili pedeapsa închisorii de 8 ani, 5 luni și 14 zile închisoare, iar nu Codul penal vechi, prin aplicarea căruia instanța a stabilit pedeapsa închisorii de 10 ani închisoare.
Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 al.7 pct.2 lit.a NCPP, s-a admis contestația formulată de contestatorul B. C..
În baza art.23 din Legea 255/2013, rap.la art. 595 NCPP:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.273 din 14.10.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, definitivă prin DP.1548/2012 a Curții de Apel C., în pedepsele componente după cum urmează:
- restul de pedeapsa de 904 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin SP.121/2006 a Tribunalului O., pentru care s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate
- pedeapsa de 10 închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i CP, al.4 CP, cu aplic.art.37 lit.a CP și art. 41 al.2 CP
- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,iCP, cu aplic.art.37 lit.a CP
În baza art. 6 alin. (1) NCP:
S-a redus pedeapsa aplicată contestatorului B. C., prin sentința penală nr.273 din 14.10.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, definitivă prin DP.1548/2012 a Curții de Apel C., pentru infracțiunea prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,g,i, al.4 CP, cu aplic.art.37 lit.a CP și art.41 al.4 CP, de la 10 ani închisoare, la maximul de 7 ani, 5 luni și 14 zile închisoare, prev. de art.228 al.1 NCP, art.229 al.1 lit.b,d NCP, cu aplic.art.43 al.1 NCP.
În baza art. 38 al.1 lit.a NCP, rap. la art. 39 al.1 lit.b NCP, s-au contopit pedepsele menționate anterior, urmând ca inculpatul sa execute în final pedeapsa rezultantă de 8 ani, 5 luni și 14 zile închisoare.
S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aflată în curs de executare, este mai mare decât maximul special de 8 ani, 5 luni și 14 zile închisoare prevăzut de NCP și în consecință, se va reduce pedeapsa rezultantă la acest maxim special.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata efectiv executată, respectiv reținerea preventivă din data de 02.11.2010 și de la 10.11.2010 la zi și s-a menținut starea de arest, în vederea executării pedepsei și s-a constatat că nu se impune punerea de îndată în libertate a contestatorului.
S-a dispus anularea mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.244 din 03.07.2012 emis de Judecătoria Caracal și emiterea unui nou mandat corespunzător.
Așadar, instanța de fond a constatat că această hotărâre judecătorească a intrat în autoritatea de lucru judecat iar instanța nu mai poate interveni în situația juridică a petentului.
Prin urmare, în temeiul art.595 C.p.p. a respins contestația la executare formulat de către petentul B. C., acesta fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 200 lei, onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 de lei urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul B. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul constată că instanța de fond în mod corect a respins contestația la executare formulată.
Astfel, așa cum a reținut și instanța de fond, prin sentința penală 2580/18.04.2014 a Judecătoriei C. definitivă prin d.p. 759/06.08.2014 a Tribunalului D., contestatorului din prezenta cauză i s-a admis contestația vizând legea penală mai favorabilă, astfel că formularea unei noi cereri cu același obiect ar încălca autoritatea de lucru judecat a hotărârii menționate.
În consecință, respingerea celei de-a doua cereri, prin sentința penală atacată, reprezintă o soluție legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoz. art. 4251 Cpp, tribunalul va respinge contestația formulată de contestatorul B. C., împotriva sentinței penale nr. 4174/11.09.2014 a Judecătoriei C., ca nefondată.
În baza art. 275 alin 2 Cpp va obliga contestatorul - condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p
Respinge contestația formulată de contestatorul B. C., fiul lui A. și L., născut la data de 11.05.1978, în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva sentinței penale nr. 4174/11.09.2014 a Judecătoriei C., ca nefondată.
În baza art. 275 alin 2 Cpp Obligă contestatorul - condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2014
Președinte, Grefier,
E. F. M. D.
Red. Jud. E.F./tehnored. M.D.
21 Octombrie 2014/5 ex.
J.f. B. Gh.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
