Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 1317/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1317/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 29131/215/2014/a7
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1317
Ședința publică de la 18.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. C.
Grefier: C. E. V.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. N.
Pe rol, judecarea contestației formulate de către inculpații S. R. M. și O. G., deținuți în Penitenciarul C., împotriva încheierii de ședință din data de 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect verificare măsuri preventive (art. 206 CPP)
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea - inculpată S. R. M., personal și asistat de desemnat din oficiu F. M. L., care depune delegație nr._/18.12.2014 și contestatorul inculpat O. G. personal și asistat de avocat M. I. în substituire pentru apărătorul desemnat din oficiu M. M., care depune delegație nr._/18.12.2014 și delegație de substituire n din 18.12.2014.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra contestației.
Avocat desemnat din oficiu F. M. L. pentru contestatoarea - inculpată S. R. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Avocat M. I. in substituire pentru apărătorul desemnat din oficiu M. M. pentru contestatorul - inculpat O. G., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpații au recunoscut și regretat fapta și se află în arest de o perioadă lungă de timp.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită, în temeiul art. 206 C.p.p., respingerea contestației ca neîntemeiată, menținerea încheierii pronunțată de Judecătoria C. ca fiind temeinică și legală întrucât subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, raportat la natura și gravitatea faptei, precum și la perseverența infracțională a inculpaților.
Contestatoarea – inculpată S. R. M., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și arată că regretă săvârșirea faptei comise.
Contestatorul – inculpat O. G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său și arată că regretă săvârșirea faptei comise.
Dezbaterile fiind închise;
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
Prin încheierea de ședință din data de 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 14, în temeiul art. 362 C.p.p. rap. la art. 208 C.p.p., s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații:
S. R. M., prin încheierea nr. 80/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 80/26.06.2014.
O. Gheorgheprin încheierea nr. 80/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 81/26.06.2014
S-a respins cererea formulată de inculpați prin apărători, de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În motivarea acestei soluții s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 6229/P/2014 emis la data de 18.07.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria C. și înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 21.07.2014 sub nr._ 14 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații S. R. M. sub aspectul comiterii infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. de art. 48, alin. 1, C.P., rap. la art. 228, alin. 1, art. 229, alin. 1, lit. b, d, C.P., cu aplicarea art. 77, lit. a, d, C.P, complicitate la furt calificat, prev. de art. 48, alin. 1, C.P., rap. la art. 228, alin. 1, art. 229, alin. 1, lit. b, d, C.P., cu aplicarea art. 77, lit. a, d, C.P și complicitate la tentativă la furt calificat, prev. de art. 48, alin. 1, C.P., rap. la art. 32, alin. 1, C.P., rap. la art. 228, alin.1, art. 229, alin. 1, lit. b, d C.P., cu aplicarea art. 77, lit. a, d C.P., în final cu aplicarea art. 38, alin.1 din CP și O. G., sub aspectul comiterii infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. de art. 48, alin. 1, C.P., rap. la art. 228, alin. 1, art. 229, alin. 1, lit. b, d, C.P., cu aplicarea art. 77, lit. a, d, C.P. și complicitate la tentativă la furt calificat, prev. de art. 48, alin. 1, C.P., rap. la art. 32, alin. 1, C.P., rap. la art. 228, alin.1, art. 229, alin. 1, lit. b, d C.P., cu aplicarea art. 77, lit. a, d C.P.
În fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că inculpatul O. G., în noaptea de 23/24.05.2014, a asigurat paza locului faptei împreuna cu inculpata S. R. M., pentru ca faptuitorii minori L. F. și S. G., sa patrunda prin efractie în incinta ., din incinta careia au sustras tigari în valoare totala de 3100 lei.
De asemenea, s-a mai reținut în sarcina inculpatului O. G. ca în noaptea de 24/25.06.2014 a asigurat paza locului faptei, împreuna cu inculpatele S. R. M. si R. C., iar făptuitorii minori L. F. si S. G. au încercat sa patrunda în incinta PFA L. D. Ilenusa, avand punctul de lucru în C., ., în scopul de a sustrage bunuri, însa au fost surprinsi în flagrant de agentii din cadrul Sectiei 3 Politie.
În sarcina inculpatei S. R. M. s-a mai reținut că în noaptea de 21/22.06.2014, a asigurat paza locului faptei, iar inculpata O. Marimar si făptuitorul minor S. G. au pătruns prin efracție în incinta ., avand punctul de lucru în C., .. 25, din incinta căreia au sustras țigări în valoare totala de 10.000 lei.
Prin încheierea nr. 80 din data de 26.06.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2014, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților O. G. și S. R. M., pe o durată de 30 zile, de la 26.06.2014 până la data 25.07.2014 inclusiv.
S-a reținut că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor și măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Referitor la modul si circumstanțele de comitere a infracțiunii judecătorul de drepturi si libertati a avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, numărul infracțiunilor, modalitatea concreta de savarsire a infracțiunilor, de mai multe persoane impreuna, împrejurare de natură a-i face pe inculpați să acționeze cu mai mare siguranță și îndrăzneală, în timpul nopții când vigilența persoanelor este scăzută ceea ce este de natură să ușureze acțiunea inculpaților și să îngreuneze identificarea și sancționarea lor.
De asemenea, judecătorul de drepturi si libertăți a avut în vedere si faptul ca persoanele care au sustras bunurile erau minori in vârsta de 13 ani, vârsta cunoscuta de ambii inculpați, aspect care implica faptelor un caracter grav. Gravitatea este generata de aspectul ca in timp ce inculpații majori asigurau paza, acei copii, care nu îndeplinesc condițiile legale pentru a putea fi trași la răspundere penala, au sustras bunurile.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpaților, judecătorul de drepturi si libertăți a avut în vedere faptul ca inculpatul O. G. a fost condamnat anterior prin s.p. 2124/29.06.2012 a Judecătoriei C., definitiva prin. D.p. 2547/11.12.2012 a Curtii de Apel C., tot pentru infracțiuni contra patrimoniului.
In ceea ce o privește pe inculpata S. R. M., deși nu este cunoscuta cu antecedente penale, din fisa de cazier rezulta ca aceasta a fost anterior sancționata de 7 ori cu amenda administrativa pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.
Prin încheierile din data de 22.07.2014, 14.08.2014 și 12 septembrie 2014 judecătorul de cameră preliminară a menținut starea de arest preventiv a celor 2 inculpați.
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit art. 208 C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.
Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Art. 362 C.proc.pen. prevede că instanța se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Măsurile preventive pot fi dispuse, respectiv menținute, dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menținută dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale. Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Potrivit art.223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată (și implicit menținută) și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Instanța de fond a mai reținut că, de la data sesizarii instanței cu soluționarea fondului cauzei si respectiv de la data discutării menținerii arestării preventive a inculpaților, temeiurile inițiale avute in vedere la data adoptării măsurii privative de libertate nu s-au schimbat.
Raportat la criteriile prev. de art.223 alin.2 C.p.p. și la cele prev. de art. 208 C.p.p. pe baza evaluării gravității presupuselor fapte, a modului și a circumstanțelor în care se presupune că au fost comise acestea, a antecedentelor penale, instanța apreciază că se impune menținerea arestării preventive a inculpaților.
În ceea ce privește înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică instanța apreciază că acesta starea de pericol subzistă. Pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru societate poate fi definit ca fiind posibilitatea mai mult sau mai puțin apropiata de a realiza o acțiune socialmente dăunătoare, care constituie o infracțiune.
Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, si din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt incriminați inculpații, din reacția publica la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii, chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme fața de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public se pot avea în vedere atât date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci si date referitoare la fapta, nu de puține ori acestea din urma fiind de natura a crea în opinia publica un sentiment de insecuritate, credința ca justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Raportat la situația de fapt, pericolul poate fi dedus din cuantumul pedepselor pentru faptele penale pentru sunt acuzați inculpații, circumstanțele reale descrise în actul de sesizare ca fiind modalitatea de săvârșire a faptelor și atitudinea inculpaților după producerea faptei.
In ceea ce privește persoana inculpaților, instanța de fond a avut în vedere faptul că niciunul dintre cei doi inculpați nu are ocupație.
De asemenea, inculpatul O. G. a fost condamnat anterior prin s.p. 2124/29.06.2012 a Judecătoriei C., definitiva prin. D.p. 2547/11.12.2012 a Curtii de Apel C., tot pentru infracțiuni contra patrimoniului.
In ceea ce o privește pe inculpata S. R. M., deși nu este cunoscuta cu antecedente penale, din fisa de cazier rezulta ca aceasta a fost anterior sancționata de 7 ori cu amenda administrativa pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.
In baza art 5 par. 3 din Convenție, atunci când decid cu privire la prelungirea sau menținerea arestării preventive, autoritățile interne sunt obligate sa ia in considerare si posibilitatea luării unor masuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei respective la proces: eliberarea pe cauțiune, interdicția de a parasi tara sau orașul ( cauza Khudoyorov c. Rusiei, 2005), etc. Trebuie demonstrat pe de o parte caracterul necesar al măsurii privative de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal, si pe de alta parte caracterul insuficient al altor masuri preventive pentru realizarea cu aceeași eficienta a scopurilor prevăzute de art. 136 alin 1 Cpp, fata de prezumția de libertate de care se bucura învinuitul sau inculpatul si de caracterul de excepție al măsurii arestării preventive (pct. 3 alin 1 si 7 din Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei).
Cerința proporționalității ce decurge din cea a necesitații, presupune existenta unui just echilibru intre măsura privativa de libertate si scopul urmărit prin dispunerea acesteia, in vederea garantării libertății persoanei si evitării oricărui arbitrariu in luarea unei masuri atat de grave .
O altă măsură preventivă cum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu nu sunt suficiente pentru a asigura prezența inculpaților in fata organelor judiciare, si împiedicarea de a mai comite si alte fapte de natură penală, întrucât in calitate de persoane bănuite că au săvârșit o infracțiune nu prezintă suficiente garanții ca vor colabora la aflarea adevărului si justa soluționare a cauzei.
În plus, durata arestării preventive care a fost luata in privința inculpaților nu a ajuns la o întindere care sa ridice suspiciuni in privința termenului rezonabil si care sa determine atenuarea pericolului concret pentru ordinea publica ce a rezultat din gravitatea faptelor, modul si mijloacele de comitere a acestora.
Instanța de fond a apreciat ca buna desfășurare a procesului penal impune în continuare, privarea de libertate a inculpaților, iar punerea in libertate, chiar subsumata unor obligații sau garanții ar provoca o reala tulburare a ordinii si liniștii publice.
Având în vedere cele mai sus expuse, în temeiul art. 362 C.p.p. rap. la art. 208 C.p.p., instanța de fond a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații:
S. R. M. prin încheierea nr. 80/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 80/26.06.2014 și O. G., prin încheierea nr. 80/26.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 81/26.06.2014
A respins cererea formulată de inculpați prin apărători, de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei soluții, inculpații S. R. M. și O. G. au formulat contestație, fără a o motiva în scris, solicitând, cu ocazia dezbaterilor în fața instanței de control judiciar, personal și prin apărătorii desemnați din oficiu, admiterea contestației, desființarea încheierii pronunțate de Judecătoria C., iar pe fond revocarea măsurii arestării prevenite, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute in vedere la luarea acestei măsuri, iar aceștia au recunoscut și regretat fapta.
Examinând încheierea instanței de fond sub toate aspectele de fapt și de drept cât și a criticilor formulate, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 362 alin. 2 C.pr.pen., în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Astfel, conform art. 208 alin. (2) și (4) C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive.
În cauza de față, în mod just instanța de fond a apreciat potrivit art. 208 alin. 4 Cpp, că la data discutării legalității si temeiniciei stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații S. R. M. și O. G. subzistă și nu au intervenit motive care să impună revocarea măsurii arestării preventive.
Mai mult, din probele administrate în cauză, se constată că menținerea arestării preventive este necesară și pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor, raportat atât la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, numărul infracțiunilor, modalitatea concreta de savarsire a infracțiunilor, de mai multe persoane împreuna, împrejurare de natură a-i face pe inculpați să acționeze cu mai mare siguranță și îndrăzneală, în timpul nopții când vigilența persoanelor este scăzută ceea ce este de natură să ușureze acțiunea inculpaților și să îngreuneze identificarea și sancționarea lor.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea respectivă (hotărârea Gusinsky contra Rusiei/19.05.2004, Tuncer și Durmus contra Rusiei /02.11.2004).
Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale interne și internaționale care reglementează arestarea preventivă, Tribunalul apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpaților S. R. Miahela și O. G. această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
Având în vedere toate aceste considerente, Tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut măsura arestării preventive în cauză, condițiile inițiale pentru care a fost dispusă măsura preventivă neîncetând până la acest moment procesual, iar măsura arestării preventive fiind necesara pentru realizarea scopului prev. de art. 202 Cpp, în timp ce o altă măsură preventiva (inclusiv măsura arestului la domiciliu solicitată de inculpați) nu ar fi suficienta pentru realizarea acestui scop. Se constată astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă.
Pentru aceste motive, în baza art. 206 C.pr.pen., în baza art 206 Cpp, respinge ca nefondată contestația formulată de inculpații S. R. M. și O. G. împotriva încheierii din 12.12.2014 a Judecătoriei C..
În baza art 275 alin 2 Cpp, obligă contestatorii la plata sumei de câte 170 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art 206 Cpp
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpații S. R. M., fiica lui I. și R., născută la data de 14.05.1992, în mun. C., jud. D., domiciliata în C., ., jud. D., CNP_, aflata in Penitenciarul C. și O. G., fiul lui N. și A., născut la data de 17.05.1995, în mun. C., jud. D., domiciliat în C., ., nr. 77A, jud. D., CNP_, aflat in Penitenciarul C., împotriva încheierii din 12.12.2014 a Judecătoriei C..
În baza art 275 alin 2 Cpp, obligă contestatorii la plata sumei de câte 170 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2014.
Președinte, Grefier,
G. C. C. E. V.
Red jud G.C.
Tehnored CEV./3 ex./18 Decembrie 2014
Red jud fond R.A.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR._
Emisă la 18.12.2014
Operator de date cu caracter personal nr 4690
Către
PENITENCIARUL DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ C.
Vă facem cunoscută faptul că prin decizia penală nr. 1317 din 18.12.2014 pronunțată de Tribunalul D. in dosarul nr._, s-au decis următoarele:
"În baza art 206 Cpp
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpații S. R. M., fiica lui I. și R., născută la data de 14.05.1992, în mun. C., jud. D., domiciliata în C., ., jud. D., CNP_ , aflata in penitenciarul C. și O. G., fiul lui N. și A., născut la data de 17.05.1995, în mun. C., jud. D., domiciliat în C., ., nr. 77A, jud. D., CNP_, aflat in Penitenciarul C., împotriva încheierii din 12.12.2014 a Judecătoriei C..
În baza art 275 alin 2 Cpp, obligă contestatorii la plata sumei de câte 170 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2014."
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. C. E. V.
| ← Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 171/2014.... → |
|---|
