Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 309/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-07-2014 în dosarul nr. 883/317/2014
Dosar nr._ Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 309/2014
Ședința publică de la 08 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. E.
Grefier A. A.
Ministerul Public fiind reprezentat de procuror C. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea contestației declarate de contestatarul condamnat V. F., împotriva sentinței penale nr. 1674 din 25 Iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatarul condamnat V. F. asistat de avocat C. I., apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 1801/2014.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt alte cererii de formulat sau excepții de invocat și contestația este în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat C. I. pentru contestatarul condamnat a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței penale și pe fond admiterea contestației la executare în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a contestației ca nefondată, considerând sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Contestatarul condamnat având ultimul cuvânt a solicitat admiterea contestației și pe fond admiterea cererii .
TRIBUNALUL
Asupra contestației penale de față:
Prin sentința penală nr. 1674 din 25 Iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._, a fost respinsă contestația la executare, formulată de petentul condamnat V. F., fiul lui I. și M., născut la data de 16.06.1963, în comuna Căpreni, CNP_, cu domiciliul în Comuna Căpreni, ., deținut in P. Tg-J..
A fost obligat petentul la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei se va avansa anticipat din fondurile Ministerului de Justitie
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 222 din 15.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești, a fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de către petentul V. F. către Judecătoria Tg-J..
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg J., sub nr._, petentul V. F., a contestat pedeapsa de 1 an și 7 luni de zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 408/03.10.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești, rămasă definitivă prin nerecurare, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 826/22.10.2013.
În motivarea cererii, petiționarul a solicitat reanalizarea situației sale juridice conform dispozițiilor art. 598, N.C.pr.pen si art. 5 să 6 N.C.pen.
Din oficiu, instanța de fond a dispus emiterea unei adrese către P. Tg J., pentru a comunica M.E.P.I. în executarea căruia se află petentul, sentința penală prin care a fost condamnat petiționarul și fișa de evaluare a acestuia.
Prin adresa nr. H2/_/17.06.2014, P. Tg J. a înaintat M.E.P.I. nr. 626/2013 emis pe numele petentului de Judecătoria Tg-Cărbunești, în baza sentinței penale nr. 408 din 03.10.2013 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, rămasă definitivă prin nerecurare.
Din analiza actelor aflate la dosar, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 408 din 03.10.2013 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, rămasă definitivă prin nerecurare, a fost condamnat inculpatul V. F., la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare în baza dispozițiilor art. 208 alin. 1, coroborat cu art. 209 alin. 1 lit. g și i, cu aplicarea art. 37 lit. b C.penal din 1969
Prima instanță a reținut că petiționarul contestă pedeapsa aplicată prin sentința penală 408/03.10.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg-Cărbunești, care însă, se află sub puterea autorității de lucru judecat și care, în consecință nu poate face obiectul unei atare cereri.
Astfel, a reținut prima instanță că aspectele invocate nu se subsumează nici unuia din cazurile în care se poate face contestație la executare prevăzute de art. 598 alin. 1 lit. a-d N.C.pr.pen., cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, care ar putea atrage admisibilitatea cererii.
Pe de altă parte prima instanță a reținut că s-a reținut că în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 5 sau 6 C.pen., întrucât, ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, deși limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de furt calificat s-au redus, pedeapsa aplicată sub legea veche nu depășește maximul special din noua normă de incriminare.
În raport de aceste considerente, prima instanță a respins contestația la executare formulată de petentul condamnat V. F., iar în temeiul disp. art. 275 C.pr.pen., îl va obliga pe acesta la 130 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul V. F., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat dar s-a împăcat cu partea vătămată și solicită aplicarea dispozițiilor prevăzute de noul Cod penal care prevăd că împăcarea cu partea vătămată înlătură răspunderea penală. A mai invocat și motive de sănătate respectiv că suferă de ciroză hepatică. În concluzie a solicită reducerea pedepsei aplicate.
Contestația este nefondată.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului constată că prima instanță a respins în mod just contestația la executare formulată de condamnatul V. F..
În acest sens, se constată că prin sentința penală nr. 408 din 03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tg Cărbunești în dosarul nr._ rămasă definitivă prin nerecurare, numitul V. F. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 208 aliniat 1 Cod penal -209 aliniat 1 literele g și i Cod penal, în stare de recidivă postexecutorie.
S-a luat la aceea dată că partea vătămată C. I. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Se reține însă împrejurarea că inculpatul nu s-a prezentat la judecată neexitând nici un fel de motivare a absenței sale.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În cauză, persoana condamnată se află în executarea unei pedepse de 1 an și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 208 alini.1 Cod penal -209 alin. 1 literele g și i Cod penal, pedeapsă ce nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, fapta încadrându-se în dispozițiile art. 32 raportat la art. 228 alin.1-art. 229 alin.1 lit. b și d din noul Cod penal, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni și 2 ani și 6 luni închisoare.
Pe altă parte, nu există nici un fel de dovezi în sensul că anterior ar fi intervenit o împăcare totală și necondiționată între persoana condamnată și persoana vătămată, în prezent fiind irelevant acest fapt, în condițiile în care hotărârea a intrat în puterea lucrului judecat, iar noul legiuitor nu a prevăzut o procedură specială prin care să se dea eficiență post-judicium, după judecată, acestei cauze de încetare a procesului penal.
Cu alte cuvinte, nu se regăsește nici unul dintre cazurile de contestație la executare prevăzute de art. 598 C.pr.pen., în mod specific, neexistând o cauză se stingere sau micșorare a pedepsei în sensul art. 598 lit. d C.pr.pen..
Față de considerentele arătata în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., tribunalul va respinge contestația condamnatului ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația declarată de contestatarul condamnat V. F., împotriva sentinței penale nr. 1674 din 25 Iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._ /2 ca nefondată.
Obligă contestatarul condamnat la 130 lei cheltuieli judiciare în către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu ce va fi suportat în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.07.2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte,
F. E.
Grefier,
A. A.
Red. Fl.E.
Tehnored. A.A.
J.F.R. E. P.
2 ex./ 11.07.2014
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... | Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Decizia nr.... → |
|---|
