Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 316/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 316/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-07-2014 în dosarul nr. 771/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 316/2014
Ședința publică de la 10 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. B.
Grefier L.-L. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. Părăușeanu,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind soluționarea contestației formulate de către contestatorul condamnat M. I. împotriva sentinței penale nr. 320/04.02.2014 pronunțată de către Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit contestatorul condamnat M. I. reprezentat de apărător desemnat din oficiu, avocat P. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată contestației în stare de judecată și acordă cuvântul:
Apărător desemnat din oficiu, avocat P. D. pentru contestatorul condamnat M. I. solicită admiterea contestației în parte, având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Reprezentanta Ministerului Public, față de actele dosarului, solicită respingerea contestației ca nefondată având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 14 din 16 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație care prevede că în aplicarea legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, instanța nu trebuie să ia în considerare reducerea dispusă în baza art. 3201 vechiul C.pr.pen. și solicită respingerea contestației ca nefondată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
Prin sentinței penale nr. 320 din 04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr. _, s-a respins contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei de evaluare din cadrul Penitenciarului Tg-J., referitoare la condamnatul M. I., născut la data de 22.07.1968, fiul lui T. și E., CNP_, deținut în Penitenciarul Tg-J..
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că, prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, „Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.48/2013 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin decizia penală nr. 841/2013 a Curții de Apel C..
S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală menționată inculpatului M. I., i-a fost stabilită o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, în baza căreia s-a emis MEPI nr.66/2013, executarea pedepsei începând la data de 19.10.2012.
Comisia a apreciat că, urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea prev. de art.319 C.penal, cu aplicarea art.320 indice 1 alin. 7 C.p.p, în baza căreia a fost condamnat intimatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, ( faptă prev. de art.383 alin.2 N.C.p. cu aplicarea art.396 alin.10 N.C.p.p.,în noua reglementare,) s-au redus, maximul special fiind de 1 an și 4 luni închisoare, astfel încât se impune scăderea pedepsei la acest maxim.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen., art. 595 C. proc. pen. și art.23 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus fotocopia mandatului de executare a pedepsei închisorii, și a sentinței de condamnare, precum și fișa de evaluare întocmită de către comisie.
Analizând înscrisurile dosarului, instanța a reținut că, prin sentința penală nr.48/2013 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin d.p. nr. 841/2013 Curții de Apel C., a fost condamnat inculpatul M. I., la pedeapsa de 2ani închisoare, (pentru infracțiunea prev. de art. prev. de art.208 alin.1- art.209 alin.1 lit. g și i C.penal, cu aplicarea art.320 indice 1 C.p.,) de 1 an și 6 luni închisoare, (pentru infracțiunea prev. de art.319 C.penal, cu aplicarea art.320 indice 1 C.p.,), respectiv 1 an închisoare, (pentru infracțiunea prev. de art.217 alin.1 C.penal, cu aplicarea art. 320 indice 1 C.p.,), au fost contopite pedepsele, în cea mai grea, de 2 ani închisoare, fiind emis MEPI nr.66/2013, executarea pedepsei începând la data de 19.10.2012.
Potrivit art. 6 alin.(1) C.pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În cauză, persoana condamnată se află în executarea unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă, pentru săvârșirea unor infracțiunilor de furt calificat, respectiv distrugere.
Dacă s-ar proceda la reducerea pedepsei pentru infracțiunea de distrugere, la maximele speciale de 1 an și 4 luni închisoare, prevăzut de actualul Cod penal, ca urmare a aplicării art.6 N.C.pen. și art.396 alin.10 N.C.p.p., la efectuarea operațiunii de contopire a pedepselor potrivit dispozițiilor art.38, 39 N.C.pen., pedeapsa ce s-ar stabili în sarcina condamnatului, ar fi pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-ar adăuga sporul de o treime din suma celorlalte pedepse, respectiv 8 luni, ar rezulta o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, adică mai mare decât cea pe care intimatul o execută.
Având în vedere considerentele expuse, în baza art.595 C.pr. pen., instanța de fond a respins contestația la executare pentru aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de Comisia de evaluare a situației juridice a condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Tg-J..
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație condamnatul M. I. care, prin apărătorul său a solicitat admiterea contestației în parte, având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului, sentința contestată, motivele invocate de către contestator, reține că prezenta contestație și în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat M. I., pentru considerentele ce urmează:
Constată instanța de control judiciar că în mod temeinic și legal a reținut prima instanță că persoana condamnată se află în executarea unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, distrugere și profanare de morminte, aplicate prin sentința penală sentința nr.48/2013 a Judecătoriei Caracal, definitivă prin decizia penală nr. 841/2013 a Curții de Apel C..
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.66/2013 de către Judecătoria Caracal, din fișa de evaluare întocmită de Comisia de evaluare din cadrul Penitenciarului Tg-J. rezultând că executarea pedepsei începe la data de 19.10.2012.
Constată instanța de control judiciar că în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, însă, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Astfel că, în raport de dispozițiile Deciziei nr. 14 din 16 iunie 2014 a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge contestația formulată de contestatorul condamnat M. I., pentru că nici una dintre pedepsele la care a fost condamnat inculpatul nu depășește maximul special al pedepselor prevăzute în Noul Cod penal pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat contestatorul., la compararea pedepselor aplicate cu maximul special prevăzut în legea penală nouă pentru aceste infracțiuni, neluându-se în calcul cauza de reducere a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 3201 alin. 7 vechiul C.pr.pen.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul condamnat M. I., fiul lui T. și al lui E., născut la 22 Iulie 1968, cu domiciliul în comuna DOBRUN, ., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 320 din 04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr. _ .
Obligă contestatorul la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu și se va avansa din fondurile M.J. către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.07.2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte,
T. B.
Grefier,
L.-L. P.
Red. T.B.
Tehnored. L.L.P.
Jud. fond C.E. M.
2 ex./11 Iulie 2014
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 414/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 270/2014.... → |
|---|
