Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 414/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 414/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 11532/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
Decizia penală nr. 414/2014
Ședința publică din data de 04 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
Judecător: R. I.
Grefier: E. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnatul M. I. împotriva sentinței penale nr. 2185 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul M. I., asistat de avocat C. P., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, a fost ascultat contestatorul condamnat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar după care, nemaifiind alte cereri de formulat, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Avocat C. P., pentru contestatorul condamnat, a solicitat admiterea contestației așa cum a fost formulată, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiționate, perioada executată este suficientă pentru resocializarea petentului, iar amânarea acordată la data de 07.01.2015 este mult prea mare.
Reprezentanta parchetului, apreciind că sentința instanței de fond este temeinică și legală, a solicitat respingerea contestației formulate de condamnatul M. I. ca neîntemeiată, întrucât în mod corect a fost respinsă cererea acestuia de liberare condiționată, iar termenul de rediscutare stabilit este unul rezonabil, având în vedere că acest termen a fost redus în mod substanțial față de cel stabilit anterior printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Contestatorul condamnat M. I., având cuvântul, a solicitat admiterea contestației și, în subsidiar, reducerea termenului stabilit pentru rediscutarea situației sale.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față;
Prin sentința penală nr. 2185 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul condamnat M. I., deținut în P. Tg-J., stabilindu-se termen de rediscutare a situației condamnatului la data de 07.01.2015.
A fost obligat petentul condamnat la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că prin cererea adresată instanței și înregistrată sub nr._, petentul condamnat M. I. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună liberarea sa condiționată din pedeapsa de 16 ani închisoare, pe care o execută în P. Tg-J..
Prin adresa nr. H2/_ din 25.08.2014 emisă de P. Tg-J., au fost înaintate la dosarul cauzei procesul verbal nr. H2/_ din 30.07.2014, întocmit de comisia pentru individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului Tg-J. și caracterizarea petentului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Petiționarul a fost condamnat la pedeapsa de 16 ani închisoare, pentru săvârșirea de infracțiunii de omor calificat, prin sentința penală nr. 40/2014 a Tribunalului Gorj.
Din conținutul procesului verbal nr. H2/38.000 din 30.07.2014, întocmit de P. Tg-J. reiese că petiționarul condamnatul a început executarea pedepsei la data de 28.11.2003 și urmează a expira la data de 27.11.2019, că transformată în zile pedeapsa este egală cu 5844 de zile, iar că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute fracția de 3/4, respectiv 4383 zile, din care, în cazul în care muncește 487 de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 3896 zile efectiv executate.
Acesta a fost discutat în comisia pentru punerea în libertate condiționată în data de 30.07.2014 și fiindu-i analizată situația din acest punct de vedere, aceasta a constatat că a executat de la data de 28.11.2003, până la data de 30.07.2014, 3898 de zile și i s-au considerat ca executate ca urmare a muncii prestate 626 de zile, având un total de zile câștigate și executate de 4524.
Aceeași comisie a amânat rediscutarea situației acestuia pe timp de 10 luni, respectiv până la data de 06.05.2015, datorită naturii și modalității săvârșirii infracțiunii și a faptului că a fost sancționat disciplinar o dată, apreciind că perioada executată este insuficientă în vederea resocializării, nefiind întrunite cerințele Codului penal și ale art.95-97 din Legea nr.254/2013.
Potrivit caracterizării întocmite de P. Tg-J. rezultă că petiționarul condamnat a participat la programe educaționale, sociale și psihologice, manifestând interes față de demersurile instructiv educative, a fost recompensat de peste 50 de ori, dar s-a propus continuarea procesului de resocializare.
În conformitate cu prevederile art. 59 C.pen. raportat la art. 5 C.pen.: „ poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, după ce a executat cel trei pătrimi din durata pedepsei, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, înainte de executarea în întregime a pedepsei.”
Pe de altă parte, s-a reținut și lipsa caracterului obligatoriu al unei propuneri de liberare condiționată în situația îndeplinirii fracției de pedeapsă de către un deținut (obligatorie fiind numai analizarea situației condamnatului la împlinirea fracției prevăzute de art. 59 Cod penal), fiind lăsată la aprecierea instanței acordarea liberării condiționate, instanță care trebuie să-și formeze convingerea că reeducarea condamnatului se poate realiza și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar.
Faptul că persoana privată de libertate a manifestat interes la activitățile cu caracter educațional, de asistență socială, au fost apreciate ca aspecte pozitive, dar și ca atitudini normale pentru orice persoană condamnată în vederea atingerii scopului pedepsei, nerelevând o atitudine deosebită, cu caracter de excepție și care să fie aptă a atrage după sine o propunere pentru acordarea unei măsuri de excepție precum eliberarea înainte de termenul legal.
Chiar dacă cel condamnat a executat fracția necesară, instanța de fond a considerat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 59 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal și că nu ar fi oportună acordarea liberării condiționate cu consecința liberării mai înainte de termenul stabilit pentru reexaminare, timpul executat nefiind suficient pentru însușirea scopului educativ și preventiv al pedepsei astfel încât la punerea în libertate, persoana condamnată să nu mai săvârșească și alte infracțiuni și să poată fi redat societății.
Față de aceste considerente, instanța a respins cererea de liberare condiționată formulată de petiționar și a fixat termen de reînnoire a cererii de liberare la data de 07.01.2015, apreciind ușor excesiv termenul stabilit de către comisie.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul M. I., iar în motivele expuse oral în instanță a arătat că a formulat contestație împotriva hotărârii instanței de fond întrucât amânarea comisiei este nelegală, reținându-se în motivare modul și împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea, precum și gravitatea acesteia, aspecte care au fost avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când a fost condamnat. Întrucât această motivație nu se regăsește în condițiile prevăzute de lege, pe care le îndeplinește, întrucât a executat fracția necesară, a solicitat admiterea contestației și liberarea sa condiționată, în subsidiar solicitând reducerea termenului stabilit pentru rediscutarea situației sale.
Examinând contestația promovată, din prisma dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., tribunalul constată că este nefondată, din considerentele ce succed:
Sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Astfel, potrivit procesului verbal nr. H2/_ din 30.07.2014 emis de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului Târgu J., contestatorul execută o pedeapsă de 16 ani închisoare, conform mandatului de executare a pedepsei nr. 47/2014, emis de Tribunalul Gorj, în baza sentinței penale nr. 40/2014, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de 175 C.pen., iar executarea pedepsei a început la data de 28.11.2003 și va expira la 27.11.2019. Conform aceluiași proces verbal, pedeapsa transformată în zile este egală cu 5844 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute 3/4 din pedeapsă, respectiv 4383 zile, din care, în cazul în care muncește 487 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 3896 zile efectiv executate, fracție îndeplinită la data analizării cererii, acesta executând de la data de 28.11.2003 până la 30.07.2014, un număr de 3898 zile și i se consideră executate 626 de zile, ca urmare a muncii prestate, având în total 4524 zile câștigate și executate.
Instanța de control judiciar reține că potrivit dispozițiilor art. 59 Cod penal „după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin 3/4 în cazul închisorii mai mari de 10 ani…condamnatul care este stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal trebuie îndeplinite cumulativ, astfel că executarea fracției de către petentul condamnat nu este suficientă, fiind necesar ca acesta să fie stăruitor în muncă, să dea dovezi temeinice de îndreptare, toate analizate și prin prisma antecedentelor sale penale.
În speță, în mod just prima instanță a considerat că nu ar fi oportună acordarea liberării condiționate, apreciind că timpul executat nu este suficient pentru însușirea scopului educativ și preventiv al pedepsei astfel încât la punerea în libertate persoana condamnată să nu mai săvârșească și alte infracțiuni și să poată fi redat societății.
Cu privire la termenul de amânare stabilit de comisie, în mod corect a fost redus de prima instanță, reținându-se că este suficientă amânarea la rediscutare a situației contestatorului până la data de 07.01.2015, cu atât mai mult cu cât se constată că acest termen a fost redus în mod substanțial față de cel stabilit anterior prin sentința penală nr. 2125 din 23.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 406 din 28.10.2014 a Tribunalului Gorj.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge contestația ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 275 C.pr.pen., privind cheltuielile judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația formulată de condamnatul M. I. împotriva sentinței penale nr. 2185 din 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
Obligă contestatorul la 140 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.11.2014.
Președinte,
R. I.
Grefier,
E. C.
Red.R.I.
Tehnored. E.C.
Jud.fond L.P.-B.
2 ex/12.11.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 312/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 316/2014.... → |
|---|
