Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 216/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 216/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 3006/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
Decizie Nr. 216/2014
Ședința publică de la 22 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. Ș.
Grefier Șef I. L.
Ministerul Public fiind reprezentat de procuror C. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de contestatorul condamnat E. C. împotriva sentinței penale nr. 1000 din 01.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul condamnat E. C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și contestația fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Contestatorul condamnat a solicitat admiterea contestației, aplicarea legii penale mai favorabile și reducerea pedepsei
Reprezentantul Ministerului Public a susținut că sentința contestați este temeinică și legală, solicitând respingerea contestației ca nefondată.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față;
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ contestatorul E. C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 531/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina.
În motivare, a arătat petentul, în esență, că la data de 28.02.2014 a executat 9 luni, jumătate din pedeapsă, iar în această perioadă a absolvit un curs religios, nenumărate dezbateri și programe educaționale, iar în prezent este înscris la un curs de lucrător finisor în construcții, motiv pentru care nu are nicio abatere disciplinară.
A mai menționat petentul că el este singurul sprijin al familiei, nu mai are alți frați sau surori, iar părinții săi sunt bolnavi.
A mai arătat petentul că regretă fapta comisă și apreciază că prin activitățile și comportamentul său dă semne clare și temeinice că este reabilitat și poate fi redat societății.
În dovedire, a anexat ancheta socială nr. 1313/14.02.2014, certificat de încadrare în grad de handicap nr. 3002/15.05.2013, referat de justificare, decizia din data de 28.02.2013.
La solicitarea instanței, P. Tg-J. a înaintat la dosar fișa de evaluare a condamnatului, mandatul de executare nr. 315/07.05.2013, sentința penală nr. 531/11.06.2013 a Judecătoriei Slatina și copia cazierului judiciar.
Judecătoria Tg-J. soluționând cauza, prin sentința penală nr. 1000 din 01.04.2014 a fost respinsă cererea condamnatului de aplicare a legii penale mai favorabile și a obligat petentul la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 531/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina, s-a dispus condamnarea inculpatului E. C. în baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 320 ind. 1 Cod proc. pen. la pedeapsa de 6 luni De asemenea, în temeiul art. 83 Cod pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală n. 145/14.02.2011 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin nerecurare, dispunându-se executarea în întregime a pedepsei, adăugându-se la aceasta pedeapsa nou aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. De asemenea, în baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a CP și art. 320 ind. 1 CPP a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, în baza art. 83 CP revocându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/14.02.2011 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin nerecurare, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse. De asemenea, s-a adăugat la aceasta pedeapsa nou aplicată urmând ca inculpatul să execute 2 ani închisoare. În baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a CP și art. 320 ind. 1 CPP a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 83 CP s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 145/14.02.2011 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin nerecurare, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse, adăugându-se la aceasta pedeapsa nou aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. De asemenea, în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b CP s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, în regim de detenție.
În baza sentinței penale anterior menționate s-a emis MEPI nr. 315 din data de 07.05.2013 emis de Judecătoria Slatina.
Potrivit art. 6 alin 1 C.pen. „ când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită se reduce la acest maxim „
Instanța a constatat că pedepsele aplicate petentului nu depășesc maximul special prev. de noua incriminare.
Astfel, dispozițiile art. 86 alin 2 din OUG 195/ 2002 se regăsesc în art.335 alin.2 NCP care prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă, art. 87 alin.1 din OUG 195/ 2002 regăsindu-se în dispozițiile art.336 alin.1 NCP care prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani sau amendă.
Instanța apreciază că prevederile art. 320 indice 1 VC.p.p care au corespondent în dispozițiile art. 396 C.p.p sunt dispoziții de procedură, neputând avea influență asupra maximului special la care se raportează pedepsele definitiv aplicate petentului.
De asemenea, potrivit dispozițiile art. 15 alin.2 din Legea 187/2012 regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acestuia este cel prevăzut de Codul Penal din 1969.
Având în vedere prevederile art. 4 din Legea 187/2012 potrivit cărora „ pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul codului penal din 1969 care nu depășește maximul special prevăzut de codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoarea a acestei legi”, instanța va respinge contestația la executare dedusă judecății.
Împotriva hotărârii primei instanțe a formulat contestație condamnatul E. C. solicitând admiterea contestației, aplicarea legii penale mai favorabile și reducerea pedepsei.
Contestație este nefondată.
Examinând sentința contestată prin prisma motivului invocat cât și din oficiu se constată că este temeinică și legală.
Potrivit art.6 din Noul Cod penal „când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită se reduce la acest maxim”.
Instanța de fond a constatat în mod corect că pedepsele aplicate contestatorului nu depășesc maximul special prevăzut de Noul Cod penal.
Astfel, dispozițiile art.86 alin.2 din OUG 195/2002 se regăsesc în art.335 alin.2 din Noul Cod penal care prevăd pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă, iar dispozițiile art. 87 alin.1 din OUG 195/ 2002 se regăsesc în dispozițiile art.336 alin.1 din Noul Cod penal care prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani sau amendă.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.320 ind.1 din Vechiul Cod de procedură penală, care au corespondent în dispozițiile art.396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală, instanța de fond a reținut în mod corect că acestea nu pot fi aplicabile deoarece sunt dispoziții de procedură, neputând avea influență asupra maximului special la care se raportează pedepsele aplicate definitiv contestatorului.
Mai mult, aplicarea dispozițiilor art. 396 alin.10 din Noul Cod de procedură penală, în cazul pedepselor definitive ar da dublă valență acestor dispoziții, ceea ce nu este posibil.
În considerarea celor expuse, contestația urmează să fie respinsă ca nefondată în baza art. 4251 lit. b C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația formulată de contestatorul – condamnat E. C., fiul lui A. și M., născut la 26.11.1984, CNP_, împotriva sentinței penale nr. 1000 din 01.04.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul - condamnat la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte,
Ș. Ș.
Grefier șef,
I. L.
Red. Ș.Ș.
Tehnored. I.D.
Jud.fond. N.N.
2 ex./03.06.2014
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 260/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 163/2014.... → |
|---|
