Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 379/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 379/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 9438/318/2014
Dosar nr._ Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 379/2014
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. G.
Grefier A. A.
Ministerul Public fiind reprezentat de procuror C. P.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea contestației declarate de condamnatul O. N., împotriva sentinței penale nr. 1895 din 02.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatarul condamnat O. N., asistat de avocat S. A., apărător desemnat din oficiu cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2352/17.09.2014..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și contestația este în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat S. A. pentru contestatarul condamnat O. N. a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței penale și pe fond admiterea cererii de liberare condiționată, iar în subsidiar reducerea termenului de rediscutare a situației sale.
Reprezentanta Ministerului Public a pus concluzii de respingere a contestației ca nefondată, considerând sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Contestatarul condamnat, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea contestației și reducerea termenului de amânare.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin sentința penală nr. 1895 din 02.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul condamnat O. N., fiul lui M. și M., născut la data de 17.10.1968, domiciliat în localitatea Radomirești, județul O., CNP._ deținut în P. Tg-J., fiind menținut termenul de rediscutare a situației condamnatului la data de 01.07.2015.
De asemenea, a fost obligat petentul condamnat la 120 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._ petentul condamnat O. N., deținut în P. Tg-J., a solicitat instanței liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 23 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
În motivarea cererii, petentul condamnat a arătat că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi liberat condiționat.
Din analiza actelor aflate la dosar instanța de fond a reținut:
Potrivit adresei nr. H2/_ din data de 23.06.2014, emisă de P. Tg-J., petentul O. N. execută pedeapsa de 23 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 141/1998 a Tribunalului O., în baza căreia a fost emis mandatul nr.141/1999.
Conform adresei nr. H2/_ din data de 02.07.2014, executarea pedepsei a început la data de 10.11.1997, urmând să expire la 09.11.2020 și că petentul-condamnat a fost discutat în comisia de propuneri pentru liberare condiționată la data de 02.07.2014 și a fost amânat până la data de 01.07.2015, având în vedere starea de recidivă, faptul că a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu violență, a avut un comportament oscilant probat de săvârșirea unor abateri disciplinare, natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii, precum și faptul că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa.
În conformitate cu disp. art. 59 C.pen. de la 1969 (dispoziții penale mai favorabile raportat la disp. art. 100 și urm. NCP), poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama si de antecedentele sale penale.
Condițiile trebuie să fie examinate și prin prisma datelor cu privire la fapta care a atras condamnarea și la persoana condamnatului.
Pe de altă parte, s-a reținut și lipsa caracterului obligatoriu al unei propuneri de liberare condiționată în situația îndeplinirii fracției de pedeapsă de către un deținut (obligatorie este numai analizarea situației condamnatului la împlinirea fracției prevăzute de art. 59 Cod penal), fiind lăsată la aprecierea instanței acordarea liberării condiționate, instanță care trebuia să-și formeze convingerea că reeducarea condamnatului se realizează și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar, prin aprecierea dacă acesta a conștientizat consecințele implicării sale în activități ilegale, dacă a făcut progrese pe calea reintegrării în societate, și dacă punerea sa în libertate constituie un pericol pentru societate.
Faptul că persoana privată de libertate a manifestat interes la activitățile cu caracter educațional a relevat în mod evident aspecte pozitive, dar apreciate de instanța de fond ca atitudini normale pentru orice persoană condamnată în vederea atingerii scopului pedepsei și nu relevă o atitudine deosebită, cu caracter de excepție și care să fie aptă a atrage după sine o propunere pentru acordarea unei măsuri de excepție precum eliberarea înainte de termenul legal.
Chiar dacă cel condamnat a executat fracția necesară, având în vedere starea de recidivă, faptul că a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu violență, a avut pe timpul detenției un comportament oscilant probat de săvârșirea unor abateri disciplinare relevate prin înscrisurile de la dosar, natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii relevând faptul că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa, instanța de fond a considerat că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 59 Cod penal și că nu ar fi oportună acordarea liberării condiționate, timpul executat nefiind suficient pentru însușirea scopului educativ și preventiv al pedepsei, astfel încât la punerea în libertate, persoana condamnată să nu mai săvârșească și alte infracțiuni și să poată fi redat societății.
Având în vedere că pentru condamnatul în cauză s-a pronunțat o hotărâre judecătorească (sentința penală nr. 1879/2014 a Judecătoriei Tg-J., pronunțată în dosarul nr._ ), prin care s-a respins cererea de liberare condiționată și s-a stabilit rediscutarea situației condamnatului la data de 01.07.2015, instanța de fond investită cu o nouă cerere, înainte de împlinirea acestui termen, nu putea nici să admită noua cerere de liberare condiționată și nici să fixeze un termen mai scurt.
Față de aceste considerente și în temeiul disp. art. 587 alin. 2 C.pr.pen., instanța de fond a respins cererea de liberare condiționată formulată de petent și a fixat termenul de rediscutare a situației sale la data de 01.07.2015.
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul O. N., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea contestației, desființare sentinței penale și pe fond reducerea termenului de rediscutare a situației sale, întrucât îndeplinește condițiile prevăzute de lege, iar în subsidiar, a solicitat reducerea termenului de rediscutare a situației sale.
A învederat instanței, atât prin apărătorul din oficiu cât și prin memoriul depus la dosarul cauzei, că a participat la activități și programe educative, a avut un comportament adecvat pe perioada detenției și a fost recompensat de 12 oi, sancțiunile disciplinare fiindu-i ridicate ca recompensă.
Contestația este nefondată.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că prima instanță a respins în mod întemeiat cererea de liberare condiționată formulată de contestatorul condamnat O. N., menținând termenul pentru rediscutarea situației acestuia la data de 01.07.2015.
Potrivit art. 100 C.pr.pen. liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii poate fi dispusă dacă:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Se constată că, deși contestatorul a executat în regim semideschis fracția obligatorie din pedeapsă, acesta a persistat în săvârșirea de infracțiuni, fiind condamnat anterior prin sentința penală nr. 251 din 15.03.1993 a Judecătoriei Caracal la 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, pentru care a beneficiat de liberarea condiționată, rămânând de executat un rest de 166 zile, așa încât este predispus, în situația unei noi liberări condiționate, să continue activitatea infracțională.
Deși contestatorul a executat fracția obligatorie din pedeapsă, se are în vedere starea de recidivă, faptul că a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu violență, a avut pe timpul detenției un comportament oscilant probat de săvârșirea unor abateri disciplinare relevate prin înscrisurile de la dosar, natura și modalitatea săvârșirii infracțiunii relevând faptul că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa.
De asemenea, se reține că petentul condamnat a manifestat interes la activitățile cu caracter educațional, fiind considerate ca atitudini normale pentru orice persoană condamnată în vederea atingerii scopului pedepsei și nu relevă o atitudine deosebită, cu caracter de excepție și care să fie aptă a atrage după sine o propunere pentru acordarea unei măsuri de excepție precum eliberarea înainte de termenul legal.
Mai mult, prin sentința penală nr. 1879/2014 a Judecătoriei Tg J. pronunțată în dosarul nr._ s-a respins o altă cerere de liberare condiționată formulată de inculpatul, stabilindu-se termen pentru rediscutarea situației condamnatului la data de 01.07.2015.
În raport de cele constatate se conchide că perioada de detenție nu a fost suficientă, pentru îndreptarea și reinserția socială a condamnatului, împrejurare care justifică amânarea liberării condiționate la data menționată, fără a exclude posibilitatea rediscutării situației condamnatului la termenul fixat de prima instanță.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., tribunalul va respinge contestația condamnatului ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația declarată de condamnatul O. N., fiul lui M. și M., născut la data de 17.10.1968, domiciliat în localitatea Radomirești, județul O., CNP._, deținut în P. Tg-J., împotriva sentinței penale nr. 1895 din 02.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondată.
Obligă contestatorul condamnat la 130 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 01Octombrie 2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, Grefier,
G. GârcuAngela A.
Red. Gh.G.
Tehnored. E.C.
J.fond S. P.
2 ex./09 Octombrie 2014
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 163/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 47/2014.... → |
|---|
