Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 33/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 16011/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 33
Ședința publică de la 06 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. B.
JUDECĂTOR: R. I.
Grefier: E. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de inculpații H. A. C. și B. I. A. și partea civilă Z. M. A., prin reprezentant legal Z. L. C., împotriva sentinței penale nr. 2950 din 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții inculpați H. A. C. și B. I. A., asistați de avocați aleși N. M., lipsă fiind partea civilă Z. M. A. prin reprezentant legal Z. L. C. reprezentat de avocat ales C. J., au răspuns intimatul parte responsabilă civilmente H. F. E. și intimatul parte responsabilă civilmente B. M.; lipsă fiind intimault parte civilă S. Județean de Urgență Tg-J. și S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, avocat N. M., pentru apelanții inculpați, depune la dosar certificatul medico-legal nr. 3619 din 11.03.2013, după care, din oficiu instanța pune în discuție schimbarea calificării faptelor în raport de noua legislație, respectiv din art. 181 din vechiul C.pen., în art. 193 alin. 2 C.pen.
S-a luat o declarație comună apelanților inculpați H. A. C. și B. I. A., care au arătat că recunosc și regretă fapta și că sunt de acord cu schimbarea calificării juridice a faptelor în raport de dispozițiile Noului cod penal.
Reprezentanta parchetului și părțile prezente prin apărătorii aleși, au fost de acord cu schimbarea calificării faptei din art. 181 din vechiul C.pen. în art. 193 alin. 2 C.pen.
În continuare, nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul:
Avocat C. J., pentru apelantul parte civilă Z. M. A., prin reprezentant legal Z. L. C., a arătat că apelul vizează cuantumul pedepsei aplicate inculpaților, întrucât din probele administrate a rezultat că pe tot parcursul urmăririi penale aceștia au încercat să împiedice aflarea adevărului și nu au recunoscut săvârșirea faptelor.
A mai arătat că, chiar dacă inculpații sunt minori și nu au antecedente penale, având în vedere modalitatea săvârșirii faptei, împrejurările concrete și urmările acesteia conferă infracțiunii un pericol social deosebit, întrucât inculpații au lovit partea vătămată într-un loc public, după lăsarea întunericului, folosind obiecte contondente, cauzându-i o vătămare a integrității corporale ce a necesitat 35 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, precum și o intervenție chirurgicală pentru remedierea prejudiciului estetic.
De asemenea, a arătat că apelul vizează și latura civilă a cauzei, solicitând majorarea sumei acordate cu titlu de daune morale până la cuantumul sumei solicitate inițial, susținând că prin acordarea daunelor morale solicitate instanța nu ar face decât să stabilească un echilibru just între natura valorilor lezate și suma acordată, și nu o satisfacție patrimonială.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, majorarea pedepsei aplicate inculpaților și, pe latură civilă, majorarea sumei ce reprezintă daune morale până la cuantumul sumei solicitate inițial, depunând la dosar și concluzii scrise.
Avocat N. M., pentru apelanții inculpați H. A. C. și B. I. A., a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri; pe latură penală schimbarea calificării faptelor în art. 193 alin. 2 C.pen. și, în baza acestui text legal, aplicarea unei amenzi.
În motivare, a arătat că la data săvârșirii faptei cei doi inculpați erau minori, sunt elevi, nu au mai fost sancționați și au recunoscut săvârșirea faptei, iar dacă s-ar aplica o sancțiune constând în amendă, aceasta și-ar putea atinge scopul preventiv educativ, având în vedere și faptul că unul dintre inculpați dorește să urmeze o școală militară.
Referitor la latura civilă, a arătat că a fost dovedită cu bonuri și chitanțe doar suma de 1.000 lei, iar instanța de fond a acordat o sumă mult prea mare și nedovedită, solicitând micșorarea acesteia.
Cu privire la daunele morale, a considerat că sunt mult prea mari, solicitând micșorarea acestei sume, având în vedere că atât inculpații, cât și partea vătămată sunt doar niște copii, care s-au încăierat.
Astfel, a solicitat admiterea apelului declarat de inculpați, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă și respingerea apelului părții civile ca fiind neîntemeiat.
În replică, avocat C. J., pentru partea civilă, a arătat că nu a fost vorba de o ceartă între copii, întrucât loviturile primite de partea vătămată au necesitat intervenție chirurgicală, iar numărul de zile de îngrijiri medicale este întotdeauna mai mic decât cele de recuperare.
Apelanții inculpați H. A. C. și B. I. A., având pe rând cuvântul, și-au însușit concluziile apărătorului ales.
Reprezentanta parchetului a solicitat admiterea apelurilor inculpaților, pe latură penală, desființarea sentinței instanței de fond, schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 181 din vechiul C.pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C.pen. raportat la art. 3201 V. C.pr.pen., în art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. raportat la art. 114 alin. 1 C.pen. și luarea față de inculpați a măsurii educative prevăzute de art. 115 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pen. pe o perioadă de maxim 6 luni.
A apreciat că dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. nu mai sunt aplicabile în această situație, acestea putând opera numai în cazul aplicării unei pedepse, iar dispozițiile art. 22 din Legea nr. 187/2012 se referă la pedepsele definitive.
Pe latură civilă, a apreciat că apelul declarat de partea civilă prin reprezentant legal este întemeiat, cuantumul de 20.000 lei al daunelor morale fiind prea mic raportat la suferințele produse părții vătămate, având în vedere inclusiv modul în care s-a comis infracțiunea, precum și urmările acesteia.
Astfel, a solicitat admiterea apelului părții civile pe latură civilă și majorarea cuantumului daunelor morale, cu menținerea restului dispozițiilor din hotărârea instanței de fond.
Totodată, a solicitat îndreptarea chestiunii de nelegalitate a sentinței instanței de fond, privind obligarea inculpaților în solidar la plata cheltuielilor judiciare.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 2950 din 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de inculpații H. A. C., fiul lui F. E. și M., născut la data de 18.08.1996 în Tg-J., județul Gorj, domiciliat în Tg-J., .. 35D, județul Gorj, CNP._ și B. I. A. fiul lui M. și M., născut la data de 14.08.1995 în Tg-J., județul Gorj, domiciliat în Tg-J., .. 31, județul Gorj, CNP._, privind judecarea lor potrivit procedurii prevăzute de art. 3201 C.pr.pen.
În baza art. 181 alin 1 C.pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C.pen. și art. 3201 C.pr.pen., au fost condamnați inculpații H. A. C. și B. I. A., la câte 5 luni închisoare.
S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, pedeapsă a cărei executare va începe la împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților pe o perioadă de 1 an și 5 luni, compusă din pedeapsa aplicată și un termen de 1 an stabilit de instanță, potrivit dispozițiilor art. 110 C.pen.
În baza art. 71 alin 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C.pen.
Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente H. F. E. și B. M. la plata sumei de 844 lei cheltuieli de spitalizare către spitalul Județean de Urgență Tg-J. cu dobânzile legale aferente până la achitarea integrală a debitului .
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă Z. M. A. prin reprezentant legal Z. L. C. și au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente H. F. E. și B. M., la plata a 10.000 lei despăgubiri civile, 20.000 lei daune morale și 2.000 cheltuieli de judecată către partea civilă Z. M. A.
Au fost obligați inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente H. F. E. și B. M. la câte 650 de lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. nr. 1742/P/2013 din 17.10.2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților H. A. C. și B. I. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 181 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 99 C.pen.
În fapt s-a reținut în data de 08.03.2013 în jurul orei 20,00 partea civilă Z. M. A. se deplasa pe . Tg-J., unde urma să se întâlnească cu prietena în zona magazinului Succes locație unde a observat-o pe prietena lui însoțită de martora G. E. M. purtând discuții cu inculpatul H. A. C. fiind întoarsă de către acesta, iar pentru a-și anunța prezența partea civilă a fluierat la prietena lui.
Cele două martore s-au îndreptat către partea civilă cât și inculpatul H. A. C., între cei doi băieți existând discuții contradictorii în urma cărora inculpatul l-a lovit de mai multe ori pe partea civilă cu pumnul în care avea înfășurată lesa câinelui de care era însoțit în zona feței după care a fugit în spatele blocului, sunându-l pe prietenul său, inculpatul B. I. A. și împreună cei doi s-au întâlnit din nou cu partea civilă care se afla în același loc în care a fost bătut de către inculpatul H. A. C. și cei doi inculpați au început să exercite violențe asupra părții civile, inculpatul H. A. C. lovindu-l de mai multe ori în zona feței și a abdomenului, iar inculpatul B. I. A. aplicându-i lovituri cu ajutorul unui obiect contondent metalic în zona capului precum și în zona abdominală, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile îngrijiri medicale, conform CML 224 din 11.03.2013 emis de SML Gorj.
Ca urmare a agresiunii suferite, partea civilă a fost examinată în S. de Urgență Tg-J. - Secția UPU, având diagnosticul „fractură piramidă nazală, traumatism cranio - facial, plagă contuză parietal dreapta, fractură oase propii nazale cu deplasare, edem post traumatic. Dublu traiect de fractură 1/3 proprii nazale cu deplasare”.
În timpul cercetării judecătorești partea vătămată s-a constituit parte civilă, iar inculpații fiind audiați au recunoscut că l-au lovit pe partea civilă, au solicitat aplicarea Legii nr. 202/2010, însușindu-și probatoriul administrat în timpul urmăririi penale și arătând că nu solicită administrarea altor probe.
Pe latură civilă au fost audiați martorii M. E. și C. V..
Din depozițiile martorilor audiați, declarațiile părții vătămate, leziunile descrise în certificatul medico legal, precum și declarațiile de recunoaștere a faptei de către inculpați, instanța de fond a reținut că în seara zilei de 08.03.2013 inculpații l-au lovit cu pumnul în zona feței pe partea civilă producându-i leziuni ce au necesitat un nr. 30-35 zile îngrijiri medicale fără a pune în primejdie viața, faptele lor întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută și pedepsită de art. 181 alin 1 Cod penal, text de lege în baza cărora inculpații urmează a fi condamnați, iar la individualizarea pedepselor instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen., împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii, lipsa antecedentelor penale, dispozițiile art. 3201 C.pr.pen și art. 99 C.pen., urmând a aplica inculpaților o pedeapsă de câte 5 luni închisoare, apreciind că scopul preventiv și educativ al pedepselor poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării acestora, punând în vedere inculpaților dispozițiile art. 83 Cod penal și interzicând inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale, cu aplic. art. 71 alin. 5 C.pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în baza declarațiilor martorilor audiați nemijlocit de către instanța de fond, a actelor depuse la dosarul cauzei, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată, obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente, H. F. E. și B. M. la plata a 10.000 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea zilelor de îngrijiri medicale, tratamente, medicamente, pregătire școlară și deplasări unități spitalicești, iar cu privire la daunele morale solicitate s-a reținut, potrivit practicii judiciare și a doctrinei, că prejudiciul moral prin esență nu este susceptibil de valoare bănească, dar în același timp trebuie ținut cont de faptul că aceste despăgubiri trebuie să aibă rolul de a oferi o satisfacție morală celor prejudiciați, să atenueze suferințelor acestora, să nu realizeze o îmbogățire fără justă cauză.
În privința cuantumului despăgubirilor, acesta nu este supus unor criterii determinate ci se individualizează de la caz la caz prin apreciere în raport cu consecințele negative suferite de partea vătămată pe plan fizic, psihic și social, importanța cu care au fost concepute consecințele vătămării, precum și măsura în care părții vătămate i-a fost afectată situația familială, socială și profesională.
Cum în cauza de față atitudinea violentă a inculpaților i-a afectat situația familială și școlară conform declaraților martorilor, instanța de fond a obligat pe inculpații, în solidar și cu părțile responsabile civilmente, H. F. E. și B. M., la plata a 20.000 lei daune morale către partea civilă Z. M. A., prin reprezentant legal Z. L. C..
De asemenea, au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente H. F. E. și B. M. la plata sumei de 844 lei cheltuieli de spitalizare către spitalul Județean de Urgență Tg-J. cu dobânzile legale aferente până la achitarea integrală a debitului și la plata sumei de 2.000 cheltuieli de judecată către partea civilă Z. M. A. prin reprezentant legal Z. L. C., reprezentând contravaloare onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații H. A. C. și B. I. A. și partea civilă Z. M. A., prin reprezentant legal Z. L. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel, depuse la dosar prin apărătorul ales, inculpații H. A. C. și B. I. A. au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri; pe latură penală schimbarea calificării faptelor în art. 193 alin. 2 C.pen. și, în baza acestui text legal, aplicarea unei amenzi, arătând că la data săvârșirii faptei cei doi inculpați erau minori, sunt elevi, nu au mai fost sancționați și au recunoscut săvârșirea faptei, iar dacă s-ar aplica o sancțiune constând în amendă, aceasta și-ar putea atinge scopul preventiv educativ, având în vedere și faptul că unul dintre inculpați dorește să urmeze o școală militară.
Referitor la latura civilă, s-a arătat că a fost dovedită cu bonuri și chitanțe doar suma de 1.000 lei, iar instanța de fond a acordat o sumă mult prea mare și nedovedită, solicitând micșorarea acesteia.
De asemenea, privitor la daunele morale, s-a considerat că sunt mult prea mari, solicitându-se micșorarea acestei sume, având în vedere că atât inculpații, cât și partea vătămată sunt doar niște copii, care s-au încăierat.
În apelul său, partea civilă Z. M. A., prin reprezentant legal Z. L. C., a criticat sentința instanței de fond sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpaților, întrucât din probele administrate a rezultat că pe tot parcursul urmăririi penale aceștia au încercat să împiedice aflarea adevărului și nu au recunoscut săvârșirea faptelor.
S-a mai susținut că, chiar dacă inculpații sunt minori și nu au antecedente penale, având în vedere modalitatea săvârșirii faptei, împrejurările concrete și urmările acesteia conferă infracțiunii un pericol social deosebit, întrucât inculpații au lovit partea vătămată într-un loc public, după lăsarea întunericului, folosind obiecte contondente, cauzându-i o vătămare a integrității corporale ce a necesitat 35 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, precum și o intervenție chirurgicală pentru remedierea prejudiciului estetic.
De asemenea, s-a criticat sentința și sub aspectul laturii civile a cauzei, solicitându-se majorarea sumei acordate cu titlu de daune morale până la cuantumul sumei solicitate inițial, susținându-se că prin acordarea daunelor morale solicitate instanța nu ar face decât să stabilească un echilibru just între natura valorilor lezate și suma acordată, și nu o satisfacție patrimonială.
În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, majorarea pedepsei aplicate inculpaților și, pe latură civilă, majorarea sumei ce reprezintă daune morale până la cuantumul sumei solicitate inițial.
Examinând apelurile prin prisma criticilor invocate și cele ce pot fi examinate și analizate din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 417 și art. 419 C.pr.pen., instanța de control judiciar reține că acestea sunt fondate din următoarele considerente:
Sub aspectul situației de fapt tribunalul reține că nici unul din apelanți nu a formulat critici exprese, judecata în primă instanță fiind făcută în procedură simplificată ca urmare a declarațiilor date de cei doi inculpați în condițiile art. 3201 din Vechiul Cod de procedură penală.
Se impune însă, ca urmare a intrării în vigoare începând cu data de 01 februarie 2014 a Noului Cod penal adoptat prin Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare schimbarea încadrării juridice conform legii penale mai favorabile.
Referitor la infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 din Vechiul Cod penal, aceasta consta „fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
În prezent potrivit art. 193 alin. 2 C.pen. „Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.”
În ceea ce privește condițiile de incriminare în succesiune lor dispozițiile legale nu s-au modificat decât în ceea ce privește urmarea imediată, întrucât sub imperiul actualei legi forma calificată a infracțiunii de vătămare corporală impune ca urmare imediată o vătămare a integrității corporale pentru a cărei vindecare numărul de zile îngrijiri medicale acordate poate fi de la 1 până la 90 de zile, în condițiile în care anterior, dacă vătămarea corporală necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale fapta era calificată ca și infracțiune de vătămare corporală.
Așadar, fapta inculpaților, constând în lovirea părții vătămate Z. M. A., cu consecința producerii unei vătămări ce a necesitat pentru vindecare 30 - 35 zile de îngrijiri medicale constituie infracțiune atât sub imperiul legii vechi cât și sub imperiul legii noi, însă anterior pedeapsa prevăzută de lege era de la 6 luni la 5 ani închisoare, iar în prezent este de la 6 luni la 5 ani închisoare sau amendă.
Se constată așadar că în ceea ce privește regimul sancționator, faptele inculpaților sunt sancționate mai puțin aspru potrivit dispozițiile art. 193 alin. 2 C.pen., dispoziții ce urmează să fie aplicate în prezenta cauză în condițiile art. 5 din N.C.pen., ca lege penală mai favorabilă.
Pentru aceste considerente urmează ca, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 2 C.pr.pen., să schimbe calificarea faptei din dispozițiile art. 181 din C.penal vechi, cu aplicarea art. 99 C.penal vechi raportat la art. 3201 alin. 7 vechiul Cod de procedură penală, în dispozițiile art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. raportat la art. 375 C.pr.pen. combinat cu art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
În ceea ce privește tratamentul sancționator, instanța de control judiciar, potrivit art. art. 5 C.pen. va menține măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpaților în condițiile art. 81 și 110 vechiul Cod penal.
Totodată, va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012.
Instanța de apel constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 22 din Legea nr. 187/2012, întrucât legiuitorul nu a prevăzut că aceste dispoziții se aplică doar în situația pedepselor definitive.
Referitor la latura civilă a cauzei, în raport de criticile formulate de apelanți, instanța de control judiciar constată că acestea sunt nefondate, instanța de prim grad pronunțând o sentință temeinică și legală sub acest aspect.
Referitor la daunele morale, instanța reține că suma de 30.000 lei solicitată de partea civilă este exagerată.
Trebuie avut în vedere că prejudiciul moral constă în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau altei suferințe de ordin psihic și justifică acordarea unei compensații materiale, compensații care se stabilesc prin apreciere, dar nu aprecierea de ordin general, ci avându-se în vedere criterii care rezultă din cauza dedusă judecății. Or, este cert că valoarea prejudiciului moral constă de fapt în evaluarea despăgubirii care va compensa prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare.
În această situație, prejudiciile cauzate unei persoane constau în suferințe de ordin psihic, iar normele eticii și echității pledează pentru acordarea de daune morale.
Suma de 20.000 lei reprezintă o reparație dacă nu integrală, măcar justă și echitabilă, care poate compensa prejudiciul suferit. Această sumă de bani are efecte compensatorii, iar pe de altă parte nu constituie nici o amendă excesivă pentru inculpat, nici venituri nejustificate pentru partea civilă.
Totodată, și daunele materiale au fost corect stabilite de către prima instanță, suma de 40.000 lei fiind exagerată, având în vedere probele administrate în cauză.
Sentința instanței de fond este nelegală însă în ceea ce privește modalitatea de obligare la cheltuieli judiciare a inculpaților către partea civilă
Potrivit dispozițiilor art. 276 alin. (4) C.pr.pen. referitoare la plata cheltuielilor judiciare, în situația în care sunt mai mulți inculpați, ori dacă există și parte responsabilă civilmente, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 274 alin. (2) și (3) C.pr.pen.
Potrivit textului la care face referire norma de trimitere, în situația în care sunt mai mulți inculpați, instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare, iar în situația în care partea responsabilă civilmente este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu aceasta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În consecință, sub acest aspect, apelurile urmează a fi admise și, potrivit textelor legale menționate, va obliga inculpatul H. A. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente H. F. E., la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. M. A. și la 450 lei cheltuieli judiciare statului și inculpatul B. I. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente B. M., la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. M. A. și la 450 lei cheltuieli judiciare statului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de inculpații H. A. C. și B. I. A. și partea civilă Z. M. A. prin reprezentant legal Z. L. C. împotriva sentinței penale nr. 2950 din 10.12.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
Desființează sentința și judecând;
În baza art. 49 alin. 2 C.pr.pen., schimbă calificarea faptei din dispozițiile art. 181 din C.penal vechi, cu aplicarea art. 99 C.penal vechi raportat la art. 3201 alin. 7 vechiul Cod de procedură penală, în dispozițiile art. 193 alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. raportat la art. 375 C.pr.pen. combinat cu art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
În baza art. 5 C.pen. menține măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpaților în condițiile art. 81 și 110 vechiul Cod penal.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012.
Obligă inculpatul H. A. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente H. F. E., la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. M. A. și la 450 lei cheltuieli judiciare statului.
Obligă inculpatul B. I. A., în solidar cu partea responsabilă civilmente B. M., la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. M. A. și la 450 lei cheltuieli judiciare statului.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 06.03.2014 la Tribunalul Gorj.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
T. B. R. I.
GREFIER,
E. C.
Red. T.B.
Tehnored. E.C.
Jud. fond. L.B.
4 ex/13.03.2014
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 379/2014.... → |
|---|
