Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 760/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 760/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 2065/93/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I. - SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 760
Ședința publică de la 10.12.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. R.
GREFIER N. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul I. este reprezentat de către procuror G. F..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul S. N. trimis în judecată în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005, art 303 din Legea 95/2006 rap. la art.302 ind.1Cp (1968) și art.112 din Legea nr.76/2002, toate cu aplic art.33 lit.a din Cp (1968), art.41 alin 2 Cp (1968) și cu aplic. art 5 NCP, parte civilă Statul Român prin prin ANAF prin D. I..
Dezbaterile si sustinerile participanților au avut loc în sedinta publica de la data de 06.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat succesiv pronunțarea pentru datele de 19.11.2014, 03.12.2014 și, apoi pentru data de azi, 10.12.2014 când,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
1.1. Prin rechizitoriul nr. 5534/P/2012 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria B. inculpatul S. N. a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005 (două astfel de infractiuni), art 303 din Legea 95/2006 rap. la art.302 ind.1Cp (1968) și art.112 din Legea nr.76/2002, toate cu aplic art.33 lit.a din Cp (1968), art.41 alin 2 Cp(1968) și aplic art 5 NCP.
Prin rechizitoriu s-a reținut în sarcina inculpatului, în esență, faptul că in perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, avand calitatea de administrator al . reținut și nu a varsat in termenul legal sumele reprezentând impozite si contributii sociale cu retinere la sursa, cauzand bugetului general consolidat un prejudiciu in cuantum de 120.238 lei (debit principal), la care se adauga dobanzi și penalitati .
În acest sens, s-a reținut în sarcina inculpatului comiterea a două infractiuni de retinere si nevărsare, cu intentie, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursa, fapte prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005, prima faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale suma de 22.963 lei, reprezentand contributia indiuiduala de asigurari sociale retinuta de la asigurati, iar cea de-a doua faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului, suma de 61.359 lei, reprezentand impozitul pe veniturile din salarii retinut de la angajati.
Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului comiterea infractiunii de deturnare de fonduri, fapta prev. de art. 303 din Legea nr. 95/2006 rap. la art. 302 ind. 1 din C.pen.(1968), constând in aceea ca in perioada 25.08._12 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale contributia individuala de asigurari de sanatate retinuta de la asigurati, in suma de 32.878 lei. În fine, s-a mai reținut în sarcina inculpatului comiterea infractiunii de retinere si nevirare a contributiei individuale la bugetul asigurarilor de somaj, datorata de angajat, fapta prevăzută de art. 112 din Legea nr. 76/2002, constand in aceea ca in perioada 25.12._12 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale contributia pentru asigurari de somaj retinuta de la asigurati, in suma de 1.728 lei .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului I. la data de 19.06.2014 sub numărul de dosar_ .
În faza de urmărire penală, pentru conturarea situației de fapt mai sus menționate, au fost administrate următoarele mijloace de probă : plangerea penala formulata de D. I.-Administratia Finantelor Publice a Orasuhri Voluntari, fisa sintetica totala a . inculpatului STOlCA NlCOLAE, procesele -verbale intocmite de către organele de cercetare penala, dosarul de constituire al . după înscrisuri contabile privind . de cont precum și alte înscrisuri.
În faza de cercetare judecătorească inculpatul nu s-a prezentat, invocând probleme de sănătate, dovedite cu înscrisuri (filele 62 - 67 la dosar). Avocatul său ales s-a prezentat si a învederat faptul că inculpatul nu solicită aplicarea art. 374 alin. 4 C.p.p. cu referire la art. 396 alin.10 C.p.p.
Cu toate acestea, avocatul ales al inculpatului nu a contestat declaratiile celor doi martori audiați în faza de urmărire penală, sens în care Tribunalul a făcut aplicarea art. 383 alin.2 Cpp raportat la art. 100 alin.4 litera b) Cpp (fila 85 verso la dosar) . În plus, avocatul ales al inculpatului a solicitat ca în faza de cercetare judecătorească să fie administrată doar proba cu înscrisuri, probă încuviintată de către instantă si administrată pe parcursul celor două termene acordate în acest sens.
1.2. Tribunalul, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, precum și ansamblul materialului probatoriu administrat până în acest moment în cauză, constată că situația reală de fapt în speță este următoarea:
La data de 01.10.2012, D. I. - Administratia Finantelor Publice a Orasului Voluntari - a formulat plangere penala impotriva numitului S. N., in calitate de administrator al . a numitilor B. C., E. F. si G. M. M., in calitate de asociati ai aceleiasi societati, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. Astfel, petenta a indicat comiterea infractiunii de retinere si nevărsare, cu intenție, in cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursa, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 ( constand in aceea că a retinut de la angajati și nu a varsat la bugetul de stat suma de 110.241 lei, reprezentând impozit pe veniturile din salarii, din care debit - 86.582 lei, dobandă - 7.685 lei si penalitati de întarziere - 15.974 lei. Aceeasi petentă a indicat faptul că inculpatul S. N., in calitate de administrator al . retinut de la angajati și nu a varsat la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate suma de 45.949 lei, reprezentand contribuția de asigurari sociale de sanatate datorata de angajat, din care debit - 31.751 lei, dobanda - 6.212 lei si penalitati de întarziere - 7.986 lei . De asemenea, petenta a indicat faptul că inculpatul nu a virat la bugetul asigurarilor pentru somaj suma de 2.558 lei, reprezentand contributia angajatilor, din care debit - 1.624 lei, dobanda - 308 lei si penalitati de întarziere - 626 lei.
În cele din urmă, aceeasi petentă a mai semnalat faptul că inculpatul nu a virat la bugetul asigurărilor pentru somaj suma de 4.295 lei, reprezentand contributia angajatorului, in termen de 15 zile de la scadență, din care debit - 1. 912 lei, dobandă - 1.292 lei si penalitati de întarziere - 1.091 lei.
În concluzie, persoana vătămată petentă D. I. - Administratia Finantelor Publice a Orasului Voluntari a reclamat faptul că numitul S. N., în calitate de administrator al . prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu suma totala de 189.486 lei.
Urmare a sesizării mai sus prezentate, organele de anchetă au făcut cercetări, cercetări din care a rezultat faptul că . sediul social declarat in oras Voluntari, .. 103C, judetul I., este inregistrata la O.R.C. I. sub nr. J_, CUI_, având ca obiect principal de activitate, conform Cod CAEN 711, activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanță tehnica legate de acestea . Din anul 2006 si până la data emiterii rechizitoriului, functia de administrator unic al societatii a fost exercitata de catre inculpatul S. N., acesta detinand si calitatea de asociat al acesteia.
Potrivit datelor din continutul fisei sintetice totale, editata de D. I. la data de 13.08.2013, situatia retinerilor si neachitarii sumelor la care era obligat potrivit legii reprezentantul . prezenta in felul urmator:
a) impozitul pe veniturile din salarii - 100.448 lei (din care debit 61.359 lei, dobanda 18.175 lei si penalitati de intarziere 20.904 lei), in perioada 25.01._13 angajatorul retinand si neachitand acest impozit ;
b) contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati - 49.089 lei ( din care debit 22.963 lei, dobanda 9.570 lei si penalitati de intarziere 16.556 lei), in perioada 25.01._13 angajatorul retinand și neachitand această contributie ;
c) contributia pentru asigurări sociale de sanatate retinuta de la asigurati -_ lei ( din care debit 32.878 lei, dobanda 10.614 lei si penalitati de intarziere 9.769 lei), in perioada 25.08._12 angajatorul retinand si neachitand nici această contributie ;
d) contributia pentru fondul de somaj retinuta de la asigurati - 3.038 lei ( din care debit 1.728 lei, dobanda 519 lei si penalitati 791 lei), in perioada 25.12._12 societatea constituind dar neachitand nici această contributie ;
e) contributia pentru fondul de somaj datorata de angajator - 4.724 lei ( din care debit 2.014 lei, dobanda 1.458 lei și penalitati 1.252 lei), in perioada 25.12._12 societatea constituind si neachitand nici această contributie .
Potrivit datelor ce reies din continutul statelor de salarii depuse de inculpat, rezulta ca . avut in perioada comiterii faptelor intre 13 si 20 de angajati, numarul acestora variind de la o luna la alta .
Prin natura functiei sale, inculpatul S. N. - in calitate de administrator al . obligatia de a retine si de a varsa catre bugetul general consolidat, in sistem de stopaj la sursa, impozitul pe veniturile din salarii (potrivit art. 57 alin. 1 si art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal), contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati ( art. 39 din Legea 263/2010), contributia individuala pentru asigurari sociale de sanatate (potrivit art. 215 alin 1 din Legea nr.95/2006), contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de asigurati (potrivit art. 19 lit. a si art. 27 alin 1 din Legea nr. 76 / 2002 ) precum si contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj de angajator (potrivit ar1.26 si art. 27 din Legea nr.76/2002) .
Obligatia inculpatului S. N., in calitate de administrator al . a retine si varsa aceste impozite si contributii, rezultă atât din dispozitiile legale mentionate mai sus, cât si din prevederile cu caracter general ale art. 26 alin. I din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, conform carora "plătitor al obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care, in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi și alte sume datorate bugetului general consolidat " .
Potrivit legii, retinerea presupune efectuarea de catre angajator a unei plati partiale si justificarea diferentei de plata prin evidentierea impunerilor datorate (impozit sau contributii sociale) in registrele de evidenta contabila.
Retinerea sumelor menționate anterior, reprezentand impozitele pe veniturile din salarii și contributii sociale, a fost efectiva, in sensul că aceste sume au fost individualizate in contabilitatea . titlu de creante fiscale. Aceasta imprejurare este dovedita atat de documentele contabile ale societatii, balantele de verificare cat și inscrisurile puse la dispozitie de catre D. - I..
Cu toate că a retinut aceste sume, inculpatul S. MIHAl a omis sa efectueze platile aferente catre bugetul general consolidat, desi . disponibilul necesar, asa cum rezulta din analiza balantelor lunare de verificare existente la dosarul cauzei precum și din rulajului conturilor_,_,_,_,_,_,_,_ .
Astfel, potrivit balantelor lunare de verificare intocmite de . 5311 - casa in lei- a înregistrat un sold final debitor de: 1.209.606,83 lei in luna ianuarie 2011, 1.259.245,79 lei in luna februarie 2011, 1._,74 lei in luna martie 2011, 1._,36 lei in luna aprilie 2011, 1._,01 lei in luna mai 2011, 1.394.196,83 lei in luna iunie 2011, 1.372.311,63 lei in luna iulie 2011, 1.351.577,58 lei in luna august 2011, 1.318.504,04 lei in luna septembrie 2011, 72.633,66 lei in luna octombrie 2011, 2.759,23 lei in luna noiembrie 2011, 1.160,92 lei in luna decembrie 2011, 15.354, 50 lei in luna ianuarie 2012, 6.442,37 lei in luna februarie 2012, 21.213, 51 lei in luna martie 2012, 11.893,98 lei in luna aprilie 2012, 5.211,14 lei in luna mai 2012, 3.201,27 lei in luna iunie 2012,3.178,52 lei in luna iulie 2012, 1.313,3 lei in luna august 2012, 20.582,42 lei in luna septembrie 2012, 533,5 lei in luna octombrie 2012 si 751,05 lei in luna noiembrie 2012 .
Trebuie mentionat faptul ca, potrivit normelor contabile, contul 5311 - casa in lei- este un cont care concentreaza disponibilitatile banesti ale societatii si are functie contabila de activ. Acest cont se debiteaza cu valoarea de incasat si cu încasările de lichiditate. Prin urmare, soldul final debitor reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturi, la sfarsitul fiecarei luni .
În ceea ce priveste conturile pe care societatea le detine la banci, în perioada comiterii faptelor, aceste conturi au înregistrat rulaje atat debitoare, cat și creditoare de peste 2.000.000 lei, rulajul creditor reprezentand sumele care au intrat in conturi (încasari de facturi, alimentări de cont, etc.), iar cel debitor sumele care au fost folosite de catre reprezentantii societatii (operatiuni de retragere numerar, efectuari de plati, etc.) . Din analiza balantelor lunare de verificare, precum si a extrase lor de cont, reiese ca inculpatul S. N., cu intentie, nu a achitat la bugetul de stat obligatiile fiscale retinute in sistem de stopaj la sursa, avand in vedere împrejurarea ca în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013, . dispus de resursele financiare necesare (dupa cum rezulta din a rulajul debitor al contului 5311 si a rulajelor conturilor bancare), care îi permiteau sa verse regulat (lunar) impozitele si contributiile formate prin retinere la sursa. In schimb inculpatul a decis sa directioneze disponibilitatile banesti existente catre diversi furnizori de produse, neglijând obligatia onorarii datoriilor catre bugetul de stat.
1.3. Analiza mijloacelor de probă. Combaterea apărărilor inculpatului .
Pentru conturarea situației de fapt mai sus menționate, instanța a avut în vedere totalitatea mijloacelor de probă administrate atât în faza de urmărire penală cât si în faza de cercetare judecătorească ( mijloace de probă enumerate în detaliu mai sus, la pct.1.1. din prezentele considerente ) .
Analizând mijloacele de probă administrate în prezent în cauză, Tribunalul constată că nu există niciun aspect contradictoriu care să rezulte din probatoriu . De altfel, avocatul ales al inculpatului nu a contestat niciuna dintre probele administrate în faza de urmărire penală și nici nu a solicitat administrarea de probe relativ la situația de fapt reținută prin rechizitoriu, avocatul ales al inculpatului solicitând doar administrarea de probe în circumstanțiere, probe încuviințate de altfel de către Tribunal . Cu toate acestea, atât în concluziile orale prezentate în cadrul dezbaterilor cât și în concluziile scrise prezentate ulterior (filele 88 – 95 la ds. Tb.), avocatul ales al inculpatului a solicitat în principal achitarea inculpatului deoarece pe de o parte lipsește intenția cerută de lege pentru ca unele dintre faptele inculpatului să fie considerate infracțiuni, iar pe de altă parte pentru că a considerat că anumite fapte au fost dezincriminate, nemaifiind infractiuni după 01.02.2014.
În ceea ce priveste intenția (ca element din continutul constitutiv subiectiv al oricărei infractiuni), Tribunalul constată că intenția (cel puțin indirectă) de a nu varsa catre bugetul de stat sumele retinute in sistem de stopaj la sursa rezulta si din imprejurarea că in tot intervalul de timp in care nu și-a respectat obligatiile de plata a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, obligatii a caror nerespectare atrage raspunderea penala, inculpatul a avut la dispozitie sume net superioare acestor obligatii, pe care însa le-a folosit pentru plata unor furnizori de produse (onorând astfel comenzi repetate de produse, comenzi cărora mereu le-a acordat ,,prioritate” de plată față de contribuțiile datorate bugetului de stat …), precum si din faptul că inculpatul a recurs la această ,,metodă de lucru” pe parcursul unui interval de timp de aproximativ 2 ani . Prin urmare, orice om ,,normal la cap “ (si nu există la dosar nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar avea vreo boală care să-i afecteze discernământul ...) este prezumat că, actionând în maniera descrisă mai sus, a acceptat în conștiinta sa faptul că nevirarea contributiilor datorate la bugetul de stat duce în mod direct la prejudicierea statului de importante sume de bani pe care statul are dreptul (stabilit prin legi ) să le încaseze . Tot în acest sens este si argumentul, astfel cum am arătat si mai sus, că din analiza balanțelor lunare de verificare, precum si a extraselor de cont, reiese ca inculpatul S. N., cu intentie, nu a achitat la bugetul de stat obligatiile fiscale retinute in sistem de stopaj la sursa, având in vedere împrejurarea că în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2013 . dispus de resursele financiare necesare (dupa cum rezulta din a rulajul debitor al contului 5311 –prezentat în detaliu mai sus- si a rulajelor conturilor bancare), care îi permiteau sa verse regulat (lunar) impozitele si contributiile formate prin retinere la sursa. In schimb inculpatul S. N. a decis sa directioneze disponibilitatile banesti existente catre diversi furnizori de produse, neglijând obligatia onorării datoriilor catre bugetul de stat.
În ceea ce priveste pretinsa dezincriminare a anumitor fapte (argumentul avocatului ales al inculpatului în sensul că anumite fapte au fost dezincriminate, nemaifiind infractiuni după 01.02.2014 ), Tribunalul constată netemeinicia și a acestui argument, pentru motivele ce vor fi prezentate în cele ce urmează . Astfel, se constată că, potrivit art. 303 din Legea nr. 95/2006, fapta persoanei care dispune utilizarea in alte scopuri sau nevirarea la fond a contributiei retinute de la asigurați constituie infractiunea de deturnare de fonduri si se pedepseste conform prevederilor din Codul penal.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 76/2002, angajatorii au obligatia de a calcula si de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota prevazuta de lege se aplica asupra bazei de calcul al contributiei datorate de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj, stabilita potrivit legii, in situatia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevazute la art. 19, iar potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, angajatorii au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar, conform legii, contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota prevazuta de lege se aplica asupra bazei de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, stabilita potrivit legii, în situatia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevazute la art. 19.
De asemenea, potrivit art. 21 din Legea nr. 76/2002, angajatorii (la care iși desfasoara activitatea persoanele prevazute la art. 19) sunt obligati sa depuna potrivit prevederilor legale, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza veniturile persoanelor respective, declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale si evidenta nominală a persoanelor asigurate, prevazuta de lege.
Potrivit art. 112 din Legea 76/2002 retinerea de catre angajator de la salariati a contributiilor datorate bugetului asigurarilor pentru somaj si nevirarea acestora in termen de 15 zile in conturile stabilite potrivit reglementărilor in vigoare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda.
Potrivit art. 93 alin. 1 din Legea nr. 571/2003, platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina, sa vireze si sa declare impozitul retinut la sursa, pana la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu, iar potrivit art. 93 alin. 2 din Legea nr. 571/2003, platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa de puna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
Or, astfel cum în mod temeinic a învederat și procurorul de caz (filele 34-35 la ds. Tb.), analizând prevederile art.6 din Legea 241/2005 comparativ cu prevederile art. 112 din Legea 76/2002 si art. 303 din Legea nr. 95/2006, se constată că prevederile art. 6 din Legea 241/2005 reprezinta cadrul general de reglementare si sanctionare a abaterilor de la obligatiile privind plata sumelor retinute prin stopaj la sursa, prevederile art. 112 din Legea 76/2002 si art. 303 din Legea nr. 95/2006 reprezinta prevederi speciale, acestea vizând fiecare în parte o anumita contributie de asigurari sociale. Art. 6 din Legea 241/2005 reprezintă ,,genul proxim” în materia abaterilor de la obligatiile privind plata sumelor retinute prin stopaj la sursă, în timp ce art. 112 din Legea 76/2002 si art. 303 din Legea nr. 95/2006 reprezintă ,,diferența specifică” în aceeași materie.
Este adevărat că art. 112 din Legea 76/2002 a fost expres abrogat începând cu data de 01.02.2014, și la fel de adevărat este că art. 303 din Legea nr. 95/2006 nu se ,,pliază” pe prevederile art. 307 din noul Cod penal (în vigoare după 01.02.2014), deoarece art. 307 din noul Cod penal reglementează o infracțiune ce are în vedere ,,autoritățile publice”, ceea ce nu este cazul cu S.C. Consolid S.A.
Dar faptul că art. 112 din Legea 76/2002 a fost expres abrogat începând cu data de 01.02.2014 nu înseamnă că respectiva faptă penală a fost dezincriminată , nemaiconstituind nicio infracțiune . De asemenea, faptul că art. 303 din Legea nr. 95/2006 nu se ,,pliază” pe prevederile art. 307 din noul Cod penal (în vigoare după 01.02.2014) de asemenea nu înseamnă că respectiva faptă penală a fost dezincriminată , nemaiconstituind nicio infracțiune . În măsura în care respectiva activitate cu caracter penal nu mai este reglementată în legi speciale ca o infracțiune distinctă, specifică (,,diferența specifică” indicată mai sus, prin raportare la art. 112 din Legea 76/2002 si / sau art. 303 din Legea nr. 95/2006), aceeași activitate cu caracter penal este infracțiune dacă poate fi încadrată juridic într-o lege cu caracter general, ca o infracțiune ,,comună” (,,genul proxim ” indicat mai sus, prin raportare la art. 6 din Legea 241/2005) .
Or, Tribunalul constată că exact aste este situația în speța de față . Astfel, la încadrarea juridică a faptelor comise de către inculpat până la data abrogarii art. 112 din Legea 76/2002 și art. 303 din Legea nr. 95/2006, nu se poate face abstractie de prevederile acestor acte normative, în virtutea principiului de drept ,,specialia generalibus derogant”, care este un principiu juridic ce implica faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generala si că norma speciala este de strictă interpretare la cazul respectiv. În plus, o norma generala nu poate înlatura de la aplicare o norma speciala, norma specială având prioritate de aplicare .
De altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, in Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009 a stabilit ca, în virtutea principiului ,,specialia generalibus derogant”, concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoare legii speciale, chiar daca acest fapt nu este prevazut expres in legea speciala. Conflictul dintre legea specială anterioara si legea generala ulterioara se rezolvă prin aplicarea conjugata a principiilor potrivit carora norma speciala se aplica cu prioritate față de norma generala - specialia generalibus derogant -, iar o normă speciala nu poate sa fie modificata sau abrogata decât in mod expres printr-o norma generala ulterioara.
De altfel, nu se poate sustine ca, aplicand atât prevederile legale speciale ale art. 112 din Legea 76/2002 și art. 303 din Legea nr. 95/2006 (pentru faptele de a retine si de a nu vira contribuțiile prevazute de acestea), concomitent cu retinerea prevederilor art. 6 din Legea 241/2005, ar duce la încalcarea principiului de drept ,,ne bis idem”, atat timp cât la stabilirea caracterului infracțional al faptei și, eventual, la individualizarea pedepsei, instanta urmează sa tina cont de incalcarea normelor de drept privind plata tuturor impozitelor si contributiilor retinute si nevirate de catre angajator (inculpatul), fie că acestea cad sub incidenta prevederilor generale ( art. 6 din Legea 241/2005) fie sunt incadrate conform prevederilor cu caracter special (art. 112 din Legea 76/2002 si art. 303 din Legea nr. 95/2006) . Și, în măsura în care norma juridică de încadrare specială este ulterior abrogată, așa cum am arătat mai sus, instanța trebuie să ,,revină” la norma juridică de încadrare generală, în măsura în care o astfel de normă generală continuă să subziste . Iar art. 6 din Legea 241/2005 nu a fost niciodată abrogat din momentul în care a intrat în vigoare .
1.4. Încadrarea juridică. Incidența art. 5 alin.1 din noul Cod penal .
Cu privire la faptul ca, desi incepând cu data de 01.02.2014 prevederile art. 112 din Legea 76/2002 si ale art. 303 din Legea nr. 95/2006 au fost abrogate, iar la încadrarea juridică a faptelor procurorul de caz a ținut cont si de aceste acte normative, Tribunalul constată următoarele aspecte:
La data intrarii în vigoare a legii 241/2005, pedeapsa prevazuta pentru savarsirea infractiunii prev. de art.6 din acest act normativ era inchisoare de la un an la 3 ani sau amenda, iar odata cu . legii 50/2013 (de modificare a legii 241 / 2005), pedeapsa pentru aceeasi infractiune a fost majorata, fiind prevazuta cu pedeapsa inchisorii de la un an la 6 ani.
P. la data de 01.02.2014 pedeapsa pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 112 din Legea 76/2002 era inchisoarea de la 3 luni la 6 luni sau amenda, iar pentru comiterea infractiunii prev. de art. 303 din Legea nr. 95/2006 ( raportat la pedeapsa prevazuta de art. 302 ind. 1 din C.p. (1969)) era închisoarea de la 6 Iuni la 5 ani.
Astfel, in cazul in care, ținând cont de faptul ca începand cu data de 01.02.2014 prevederile art. 112 din Legea 76/2002 si art. 303 din Legea nr. 95/2006 au fost abrogate, s-ar proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor cu privire la cele doua activități cu caracter penal în prevederile art. 6 din Legea 241/2005, art. 6 din Legea 241/2005 fiind, astfel cum am arătat mai sus, ,,genul proxim” atât pentru art. 112 din Legea 76/2002 cât și pentru art. 303 din Legea nr. 95/2006 . Dar o astfel de schimbare de încadrare juridică ar crea în sarcina inculpatului o situație juridică mai grea, ținând cont că la data abrogarii celor doua acte normative pedeapsa prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 era mai mare decât pedeapsele prevazute de normele speciale, adică de art. 112 din Legea 76/2002 și de art. 303 din Legea nr. 95/2006 .
Prin urmare, atâta timp cât activitățile cu caracter infracțional comise de către inculpat sunt sancționate mai blând prin raportare la art. 112 din Legea 76/2002 și la art. 303 din Legea nr. 95/2006 (cele două acte normative speciale fiind în vigoare la data comiterii faptelor de către inculpat…), conform art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014) prezenta instanță constată că legea penală mai favorabilă pentru inculpatul S. N. este legea în vigoare până la 01.02.2014 (art. 112 din Legea 76/2002 și art. 303 din Legea nr. 95/2006 – chiar dacă în prezent acestea sunt abrogate…) și nu art. 6 din Legea 241/2005 (în vigoare și în prezent) .
Așadar, în drept, faptele inculpatului S. N., astfel cum au fost descrise pe larg mai sus (la punctul 1.2. din prezentele considerente), întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni : două infractiuni de retinere si nevărsare, cu intentie, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursa, fapte prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005, prima faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale suma de 22.963 lei, reprezentand contributia indiuiduala de asigurari sociale retinuta de la asigurati, iar cea de-a doua faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului, suma de 61.359 lei, reprezentand impozitul pe veniturile din salarii retinut de la angajati ; o infractiune de deturnare de fonduri, faptă prevăzută de art. 303 din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 302 ind. 1 din C.pen.(1968), constând in aceea ca in perioada 25.08._12 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale contributia individuala de asigurari de sanatate retinuta de la asigurati, in suma de 32.878 lei ; o infractiune de retinere si nevirare a contributiei individuale la bugetul asigurarilor de somaj, datorata de angajat, fapta prevăzută de art. 112 din Legea nr. 76/2002, constand in aceea ca in perioada 25.12._12 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale contributia pentru asigurari de somaj retinuta de la asigurati, in suma de 1.728 lei .
La încadrarea juridică a tuturor celor 4 infracțiuni mai sus indicate se va reține și incidența art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014) - având în vedere că activitatea infractională (relativ la fiecare dintre cele 4 infracțiuni mai sus indicate) s-a desfăsurat pe o perioadă de minim 5 luni de zile (infractiunea de deturnare de fonduri, faptă prevăzută de art. 303 din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 302 ind. 1 din vechiul Cod penal) sau, după caz, pe o perioadă de aproximativ un an de zile ( fapta prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul asigurarilor sociale suma de 22.963 lei, reprezentand contributia indiuiduala de asigurari sociale retinuta de la asigurati și fapta prevăzută de art. 112 din Legea nr. 76/2002 ), sau chiar pe o perioadă de aproximativ doi ani de zile ( fapta prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005, faptă constând în aceea că în perioada 25.01._13 a retinut si nu a varsat la bugetul consolidat al statului, suma de 61.359 lei, reprezentand impozitul pe veniturile din salarii retinut de la angajati).
Vinovăția inculpatului este, față de art. 19 din vechiul Cod penal (text legal preluat în art.16 din noul Cod penal), intenția indirectă . În acest sens, Tribunalul reiterează faptul că intenția (cel putin indirectă) de a nu varsa catre bugetul de stat sumele retinute in sistem de stopaj la sursa rezulta si din imprejurarea că in tot intervalul de timp in care nu și-a respectat obligatiile de plata a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, obligatii a caror nerespectare atrage raspunderea penala, inculpatul a avut la dispozitie sume net superioare acestor obligatii, pe care însa le-a folosit pentru plata unor furnizori de produse (onorând astfel comenzi repetate de produse, comenzi cărora mereu le-a acordat ,,prioritate” de plată față de contribuțiile datorate bugetului de stat …), precum si din faptul că inculpatul a recurs la această ,,metodă de lucru” pe parcursul unui interval de timp cuprins, după caz, între 6 luni și aproximativ 2 ani .
2.0. În consecintă, avand in vedere totalitatea probelor administrate atât in faza de urmarire penala cât și în faza de cercetare judecătorească, instanta constată că inculpatul în speță a savarsit, ca autor, cele 4 infracțiuni mai sus indicate în fapt si în drept . D. fiind faptul ca inculpatul a savarsit cele 4 infracțiuni mai sus descrise în fapt și în drept, acesta trebuie sa suporte pedepse ce urmeza a fi stabilite in limitele legale. Pentru a putea stabili aceste pedepse, față de art. 52 din vechiul Cod penal (în vigoare si în prezent ca principiu ...) nu trebuie uitat scopul pedepsei penale, ce consta in restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum si, mai ales, prevenirea savarsirii de noi infractiuni, atât din partea condamnatilor cat si a altor persoane. În consecință, inculpatul trebuie sa suporte pedepse ce urmeza a fi stabilite in limitele legale. Pentru a putea stabili cuantumul acestor pedepse, față de art. 74 alin.1 din noul Cod penal trebuie să avem în vedere atât ,,gravitatea infractiunilor săvârsite” (care, în concret, nu este una foarte ridicată, dată fiind valoarea totală a prejudiciului) cât si ,,periculozitatea infractorului ” (care, în concret, este de asemenea una redusă, dată fiind lipsa de antecedente penale a inculpatului).
Mai mult decât atât, la individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului, instanța va avea în vedere si disp. art.5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), care consacră principiul aplicării legii penale mai favorabile, astfel cum am detaliat mai sus . În acest context, prezenta instanță constată că la data pronunțării minutei în prezenta cauză se publicase decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Codul penal, în sensul ,,aplicării unitare” a legii penale mai favorabile – iar în prezenta cauză, pentru motivele mai sus arătate, legea penală mai favorabilă pentru inculpat este legislația anterioară datei de 01.02.2014 .
Revenind la aspectele concrete ale speței de față, la individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului, Tribunalul va avea în vedere și circumstanțe atenuante și agravante aplicabile acestuia, așa cum se va arăta în cele ce urmează .
Așadar , la individualizarea pedepselor principale în ceea ce îl privește pe inculpat, instanța va avea în vedere incidența unor circumstanțe atenuante, față de disp. art. 73 – 74 Cod penal ( lipsa sa de antecedente penale – astfel cum rezultă din copia fișei de cazier, cuantumul total al prejudiciului produs, care este relativ scăzut prin raportare la alte dosare în care alți inculpați sunt condamnați prin raportare la art. 9 alin.3 din legea 241 / 2005, prejudiciile produse trecând adesea de 500.000. de euro …), dar și incidența unor circumstanțe agravante, față de disp. art. 75 Cod penal (acte materiale repetate în aproximativ 6 luni sau, după caz un an de zile sau chiar 2 ani, ceea ce vădește și premeditare dar și perseverență infracțională, dar și faptul că în mod constant, fie prin declarație expresă fie prin invocarea ,,dreptului la tăcere” - inculpatul nu s-a declarat vinovat de infracțiunile comise …) . În consecință, în ceea ce îl privește pe inculpat, instanța va aplica art. 80 alin. 2 din vechiul Cod penal la individualizarea pedepselor principale, coborând cuantumul fiecărei pedepse principale ce va fi aplicată inculpatului spre limita minimului special a fiecăreia dintre cele 4 infracțiuni , avându-se în vedere ponderea mai mare a circumstanțelor atenuante mai sus arătate, în special cuantumul total al prejudiciului produs, care este relativ scăzut prin raportare la alte dosare ,,din aceeași materie”, astfel cum am arătat mai sus .
2.1. Prin urmare, în baza art.6 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanța va condamna pe inculpatul S. N. la o pedeapsă principală de un an și 6 luni de închisoare –referitor la actele materiale comise în perioada 25.01._13.
2.2. În baza art.6 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), instanța va condamna pe același inculpat la o pedeapsă principală de un an și 6 luni de închisoare – referitor la actele materiale comise în perioada 25.01._13.
2.3. În baza art.303 din legea nr.95/2006 (în versiunea în vigoare până la 01.02.2014) raportat la art.302 ind.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, instanța va condamna pe același inculpat la o pedeapsă principală de un an de închisoare – referitor la actele materiale comise în perioada 25.08._12 .
2.4. În baza art.112 din legea nr.76/2002 (în versiunea în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal, instanța va condamna pe același inculpat la o pedeapsă principală de 4 luni de închisoare – referitor la actele materiale comise în perioada 25.12._12 .
2.5. Având în vedere că cele 4 infracțiuni comise în speță sunt în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a) din vechiul Cod penal și a art. 34 alin. 1 lit. b) din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 din noul Cod penal, instanta va contopi cele 4 pedepse aplicate prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de un an si 6 luni de inchisoare, la care va aplica un spor de 6 luni de inchisoare, în final inculpatul urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 2 (doi) ani de inchisoare.
În acest caz instanța consideră că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă deoarece, având în vedere că inculpatul a comis 4 infracțiuni, nu se poate concepe ca pentru trei dintre infracțiunile comise inculpatul să beneficieze de ,,impunitate de facto” – căci asta ar însemna neaplicarea niciunui spor de pedeapsă .
2.6. Desigur că, față de prevederile exprese ale legii, în temeiul art. 71 din vechiul Cod penal se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie pedepsei principale rezultante aplicate, exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, litera b) si litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 2 ani de închisoare, mai sus indicată .
2.7. Pe de altă parte, în temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante aplicate pe o durata de 5 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind. 2 alin. 1 din vechiul Cod penal. Pentru a dispune în acest sens, instanța apreciază că scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat prin dispozitiile art. 52 din vechiul Cod penal, poate fi atins în ceea ce îl privește pe inculpatul S. N. si fara executarea acesteia în regim de detenție, deoarece instanta are in vedere faptul ca masura suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se impune in raport cu circumstantele personale ale inculpatului (faptul ca aceasta are o familie, o conduită corespunzătoare în societate, lipsa sa de antecedente penale, prejudiciul relativ scăzut produs), aspecte ce genereaza premisele atingerii scopului pedepsei si fara executarea acesteia in regim de detentie. La individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante aplicate instanța va avea în vedere și faptul că dispunerea executării efective, în regim de detenție, a pedepsei aplicate reduce posibilitatea acoperirii de către inculpat a prejudiciului produs; or, din analiza dispozițiilor Legii nr. 241/2005, rezultă că însuși legiuitorul a acordat o importanță deosebită acoperirii prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală .
În consecință, în temeiul art. 86/1 alin. 2 din vechiul Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale pe o durata de 5 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit conform art. 86/2 alin. 1 din vechiul Cod penal.
La stabilirea acestui termen de încercare orientat spre jumătatea termenului permis de lege, instanța are în vedere faptul că inculpatul are de recuperat totuși un prejudiciu, în cuantum de 118.928 de lei (vom dezvolta argumente în acest sens mai jos, la pct.3.1. din prezentele considerente…); în aceste condiții, se impune a se acorda timpul necesar inculpatului pentru a putea să plătească și eșalonat (dacă e cazul) acest prejudiciu, dar, în același timp, față de dispozițiile deciziei nr. 14/17.10.2011, de Recurs în interesul legii, să se asigure un interval de timp suficient pentru a se da posibilitatea formulării (din oficiu sau la cererea Parchetului sau a părții civile) unei cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante în ipoteza în care inculpatul s-ar sustrage cu rea credință recuperării prejudiciului mai sus menționat.
Față de prevederile exprese ale vechiului cod penal, instanța, în temeiul art. 86 ind. 3 alin.1 din vechiul Cod penal va obliga pe inculpat ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul București, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d).sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, va suspenda, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 359 din vechiul Cod de procedura penala, va pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendarii sub supraveghere.
3.1. Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța constată că activitatea infracțională a inculpatului S. N. (astfel cum a fost prezentată pe larg, în fapt și în drept mai sus), întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 - 999 Cod civil, în redactarea anterioară legii 287/2009 și a legii 71/2011. Această ,,versiune” a Codului civil trebuie să fie avută în vedere în speță, prin raportare la data (perioada) săvârșirii faptelor.
Cuantumul prejudiciului cert cauzat și dovedit în cauză, rezultat prin adiționarea celor 4 prejudicii certe produse de către inculpat prin comiterea fiecăreia dintre cele 4 infracțiuni (de altfel, inculpatul nu a contestat niciunul dintre cele 4 astfel de prejudicii evidențiate în rechizitoriu …) este de 118.928. lei, fiind rezultatul adiționării a 22.963 de lei, adunat cu 61.359 lei, adunat cu 32.878 lei și adunat cu 1.728 de lei .
În faza de urmărire penală A.N.A.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 189.486 de lei (fila 40 vol. I din D.U.P.), întrucât A.N.A.F. a cerut, ca ,,debit ”, și dobânzi și penalități (deși cuantumul acestora nu este identificabil decât la momentul plății efective a debitului principal, până atunci cuantumul dobânzilor și penalităților crescând cu fiecare zi de întârziere….) . Prin urmare, instanța va admite doar în parte acțiunea civilă cu caracter alăturat promovată de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală –D.G.F.P.I. – A.F.P. a orașului Voluntari și, în consecință, va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 118.928 de lei (debitul principal, fix …) cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat de către inculpat (și neacoperit ulterior), la care se vor adauga obligațiile fiscale accesorii - majorari, penalitati, dobânzi - calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligatia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plății.
3.2. Față de prevederile exprese ale legii, instanța, în temeiul art. 397 din noul Cod de procedură penală, raportat la art . 11 din legea nr.241/2005, va institui sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatului S. N., până la concurența sumei de 118.928. de lei (ron) . Măsura va fi adusă la îndeplinire de către organele de executare ale părții civile (și nu de către judecător, care nu are astfel de atribuții…) urmând ca ulterior, dacă inculpatul refuză plata voluntară, organele de executare ale părții civile să identifice eventualele bunuri susceptibile de a fi sechestrate .
4.1. În baza art.12 din legea 241/2005, față de prevederile exprese ale legii, se va interzice inculpatului S. N., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data rămânerii definitive a hotărârii de intervenire a reabilitării judecătorești (cu privire la prezenta hotărâre de condamnare) dreptul de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială .
4.2. În baza art.13 din legea 241/2005, tot față de prevederile exprese ale legii, se va dispune înregistrarea, la ramânerea definitivă a prezentei hotărâri, a mențiunilor cuvenite la Oficiul N. al Registrului Comerțului .
4.3. În cele din urmă instanța, în temeiul art. 398 și 271 alin.1 din noul C.p.p., reținând ,,culpa procesuală ” a inculpatului, îl va obliga pe acesta, la plata sumei de 200 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză. La cuantificarea acestei sume instanța are în vedere cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală (astfel cum sunt acestea cuantificate la finalul rechizitoriului – evaluarea lor la 100 de lei fiind rezonabilă prin raportare la o urmărire penală complexă, cuantificată într-un dosar de urmărire penală cu 4 volume … ), dar și cheltuielile judiciare efectuate în faza de cercetare judecătorească pe parcursul a doar două termene de judecată, ținând cont și de faptul că inculpatul nu a contestat probatoriul administrat în faza de urmărire penală, ceea ce a dus implicit la diminuarea cheltuielilor judiciare efectuate în faza de cercetare judecătorească.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
1.1. În baza art.6 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul S. N. ( nascut la data de 14.10.1951 in jud. Buzau, domiciliat in București, ., ., nr._, CNP_ ) la o pedeapsă principală de un an și 6 luni de închisoare –referitor la acte materiale comise în perioada 25.01._13.
1.2. În baza art.6 din legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul S. N. la o pedeapsă principală de un an și 6 luni de închisoare –referitor la acte materiale comise în perioada 25.01._13.
1.3. În baza art.303 din legea nr.95/2006 (în versiunea în vigoare până la 01.02.2014) raportat la art.302 ind.1 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul S. N. la o pedeapsă principală de un an de închisoare – referitor la acte materiale comise în perioada 25.08._12 .
1.4. În baza art.112 din legea nr.76/2002 (în versiunea în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art.41 alin.2 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), cu aplicarea art. 80 alin.2 din vechiul Cod penal, văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), condamnă pe inculpatul S. N. la o pedeapsă principală de 4 luni de închisoare – referitor la acte materiale comise în perioada 25.12._12 .
1.5. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014), văzând și disp. art. 5 alin.1 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), contopește cele 4 pedepse principale mai sus aplicate, urmând ca inculpatul S. N. să execute pedeapsa cea mai grea, de un an și 6 luni de închisoare, la care aplică un spor de 6 luni de închisoare, în final inculpatul S. N. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de doi ani de închisoare.
1.6. În baza art.71 alin.1 din vechiul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) – teza a II-a, lit.b) și litera c) - interzicerea dreptului inculpatului de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comerciala - pe durata executării pedepsei principale rezultante de 2 ani de închisoare, mai sus indicată.
1.7. În baza art. 86 ind.1 alin. 2 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 2 ani de închisoare, mai sus indicată, pe o durată de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 din vechiul Cod penal, văzând și art.5 din noul Cod penal .
În baza art. 86 ind.3 alin.1 din vechiul Cod penal obligă pe inculpatul S. N. ca, pe durata termenului de incercare, sa se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a). sa se prezinte la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acest Serviciu;
b). sa anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c). sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d). sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
În baza art. 71 alin. 5 din vechiul Cod penal, suspendă, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale rezultante, executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 din vechiul Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.02.2014), pune inculpatului in vedere dispozitiile art. 86 ind.4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
2.1. În baza art. 397 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 998 și 999 cod civil (în redactarea anterioară legii 287/2009 și a legii 71/2011), admite în parte acțiunea civilă cu caracter alăturat promovată în cauză de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală –D.G.F.P.I. – A.F.P. a orașului Voluntari cu sediul în .. 10, sector 3 București și, în consecință, obligă pe inculpatul S. N. la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală –D.G.F.P.I. – A.F.P. a orașului Voluntari, a sumei de 118.928. de lei (ron), cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat (și neacoperit ulterior), la care se adaugă obligatiile fiscale accesorii - majorari, penalitati, dobanzi - calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligația a devenit scadentă si până la data executarii integrale a plății.
2.2. În baza art. 397 din noul Cod de procedură penală, raportat la art . 11 din legea nr.241/2005, instituie sechestrul asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând inculpatului S. N., până la concurența sumei de 118.928. de lei (ron) .
3.1. În baza art.12 din legea 241/2005 interzice inculpatului S. N., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data rămânerii definitive a hotărârii de intervenire a reabilitării judecătorești (cu privire la prezenta hotărâre de condamnare) dreptul de a ocupa funcțiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială .
3.2. În baza art.13 din legea 241/2005 dispune înregistrarea, la ramânerea definitivă a prezentei hotărâri, a mențiunilor cuvenite la Oficiul N. al Registrului Comerțului .
3.3. În baza art. 398 din noul Cod de procedură penală (în vigoare de la 01.02.2014) raportat la art. 274 alin.1 din noul Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul S. N. la plata sumei de 200 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză (în contul pentru Tribunalul I. - RO16TREZ4225032XXX001018 (deschis la Direcția de Trezorerie B., Cod fiscal -_) .
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 10.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. R. N. M.
- pentru grefier aflat în c.m. semnează
Grefierul șef al Secției penale
- Red: jud. R.M.R.- 09.07.2015 -2 ex.
-Tehnored: jud. R.M.R. și grf. N.M. –
Tribunalul I.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 255/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 107/2014.... → |
|---|
