Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 326/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 326/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 4337/93/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr. 4337/ 93/ 2013
SENTINȚA PENALĂ nr. 326/ F
Ședința publică din data de 14.04.2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: N. A.- judecător
GREFIER: C. V.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, în reprezentarea Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov în contradictoriu cu intimatul N. F., având ca obiect plângere împotriva rezoluției de neincepere a urmaririi penale emisa de P. de pe langa Tribunalul Ilfov la data de 30.10.2013 in dosarul nr.149/P/2012, art. 2781 C. pr. pen. de la 1968.
Procedura de citare legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta după care
Se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 27.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Tribunalul a stabilit termen pentru pronunțare data de 03.04.2014 dată la care, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțareaa asupra cauzei pentru data de 14.04.2014.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
La data de 30.12.2013 a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov, sub nr._, plangerea formulata de petenta Agenția Națională de Administrare Fiscală Ilfov prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București impotriva rezoluției nr.149/P/2012 din data de 30.10.2013 a Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov prin care a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată și începerea urmăririi penale față de numitul N. F., reprezentant al S.C. Dario Bauturi Distributie SRL.
În motivarea plângerii, petenta a susținut, în esență, că, în data de 24.02.2012, organele de inspecție fiscală din cadrul DGFP Ilfov s-au deplasat în jud. Ilfov, oraș Voluntari, ., camera 1 unde se afla sediul declarat la ONRC al . SRL al cărui administrator și asociat unic este N. F., în vederea efectuării unui control inopinat, iar cu această ocazie s-a constatat că la adresă nu funcționează nici o societate comercială și nu a fost identificată nici o persoană care să furnizeze informațiile necesare, sens în care a fost întocmită invitația nr. 8940/ 27.02.2012 prin care s-a solicitat prezența administratorului sau împuternicitului legal al acestuia, cu documentele financiar- contabile ale societății, la sediul organului fiscal în data de 28.02.2012; aceeași solicitare, purtând nr._/ 05.03.2012 a fost transmisă și prin poștă administratorului N. F. la adresa de domiciliu din loc. Budești, .. 16, jud. Călărași, însă nici uneia dintre aceste invitații nu i s-a dat curs.
S-a mai arătat că, din adresa nr. 9641/ 17.02.2012 emisă de DGFP Dâmbovița și a documentelor aferente acesteia, reiese că . SRL a avut relații comerciale cu . SRL căreia, în calitate de furnizor, i-a emis următoarele facturi de vânzare:
- nr._/ 30.08.2010 în valoare de 260.028 lei reprezentând cantitatea de 466.000 pet-uri, care a fost ulterior stornată prin factura nr._/ 02.09.2010;
- nr. 1621/ 29.09.2010 în valoare totală de 155.000 lei, reprezentând 1250 mp plăci.
Din aceste înscrisuri, înregistrate la DGFP Ilfov sub nr. 9387/ 28.02.2012, organele de inspecție fiscală au constatat taxe și impozite datorate bugetului de stat, prin neînregistrarea în evidența contabilă a facturii nr. 1621/ 29.09.2010, la data de 30.01.2012 apărând cu obligații de plată neachitate la bugetul general consolidat al statului în sumă de 754 lei.
S-a mai susținut că, potrivit Raportului Vies nr. 4558 din data de 10.02.2012 emis de C. de schimb internațional de informații, rezultă că . SRL nu a efectuat achiziții intracomunitare în perioada trim. I 2007- prezent, iar din totalul sumelor stabilite suplimentar până la data de 02.03.2012 și cel existent în fișa sintetică totală din data de 30.01.201, rezultă un prejudiciu total adus bugetului general consolidat al statului în sumă de 16.999 lei.
În aceste condiții, petenta Agenția Națională de Administrare Fiscală Ilfov prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București susține că intimatul N. F., reprezentant al . SRL se face vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în forma prev. de art. 9 lit. a, b și f din Legea 241 din 2005, iar rezoluția din data de 30.10.2013 este nelegală în condițiile în care organul de cercetare penală nu a analizat și nu a soluționat plângerea penală cu privire la toate aspectele invocate și, pe de altă parte, nu a administrat temeinic materialul probator din cauză, în vederea deslușirii pricinii.
A mai susținut că, în mod eronat, s-a condiționat existența săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 din Legea 241/2005 de existența numitului N. F. pe teritoriul României, deși legea nu îl absolvă pe cel care nu este în țară la momentul verificării fiscale.
În drept, au fost invocate prev. art. 278 și următ. C. pr. pen. de la 1968.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 149/P/ precum și lucrarea nr. 459/II/2/2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalului Ilfov.
Analizând actele si lucrările din dosar, Tribunalul retine urmatoarele:
La data de 20.03.2012, Garda Financiara Ilfov a înregistrat la IPJ Ilfov sub nr_ și, ulterior la P. de pe langă Tribunalul Ilfov sub nr. 149/P/31.01.2012, plangerea penală formulată împotriva numitului N. F., în calitate de administrator al . SRL, CUI_, prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de acesta sub aspectul savarșirii infracțiunii de evaziune fiscală prev.si ped.de art.9 alin 1 lit. f din Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, fapta constând în aceea că în data de 11.01.2012, comisarii Gărzii Financiare Ilfov, s-au deplasat la sediul social declarat al . SRL situat în Voluntari, ., camera 1, jud. Ilfov pentru efectuarea unui control inopinat, iar la fața locului au constatat că aceasta nu a funcționat niciodată la imobilul respectiv, iar faptul că nu are declarate sucursale, sedii secundare sau alte puncte de lucru și N. F. nu a putut fi adus la control conduce la concluzia că fapta a fost săvârșită în scopul sustragerii de la controlul financiar- fiscal (filele 4-6 d.u.p.).
În data de 20.03.2012, petenta Agenția Națională de Administrare Fiscală Ilfov prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, a completat sesizarea cu o plângere penală prin care, expunând detaliat starea de fapt expusă și Tribunalului și prezentată în cele ce preced, a solicitat cercetarea intimatului N. F. și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 9 lit. a, b și f din Legea 241 din 2005.
În urma cercetărilor efectuate, avându-se în vedere actele premergătoare efectuate în cauză și referatul organelor de cercetare penală din data de 08.10.2013, prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 30.10.2013 – dosar nr. 149/P/2012, P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a dispus neînceperea urmăririi penale față de N. F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală sub forma prev. de art. 9 lit. a, b și f din Legea 241/ 2005.
Prin referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale din 08.10.2013 în dosarul nr. 149/P/2012, IPJ Ilfov- Serviciul de Investigare a Fraudelor a reținut, în esență, că D. G., proprietarul imobilului situat în Voluntari, ., camera 1, pe care l-a dat în comodat . SRL și unde această societate și-a declarat sediul social, nu a avut cunoștință de vreun control și nici nu a primit nici o invitație pe numele . SRL, că . SRL a fost radiată, iar N. F. a plecat la muncă în Spania în anul 2010.
Împotriva acestei rezoluții, în data de 09.12.2013, petenta Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov a depus la oficiul poștal plângere adresată prim- procurorului, înregistrată la P. de pe lângă Tribunalul Ilfov sub nr. 459/II/2/ 12.12.2013, prin care a expus motivele susținute și în plângerea adresată instanței prezentate detaliat în cele ce preced.
Prin rezoluția de respingere a plângerii din data de 06.01.2014, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă. În motivarea rezoluției se reține că societatea și-a declarat în mod legal sediul social existând contract de comodat valabil încheiat iar, în present, societatea este radiată și din actele efectuate nu s-a putut proba intenția numitului N. F. de a se sustrage verificărilor financiare, fiscal sau vamale, astfel că soluția dispusă în cauză este legală și temeinică.
Totodată, împotriva soluției procurorului de caz, petenta Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov, în termenul legal, a formulat prezenta plângere înregistrată la Tribunalul Ilfov în data de 30.12.2013 sub nr. de dosar_ /2014.
Având în vedere succesiunea în timp a dispozițiilor procesual penale și văzând prev. art. 15 alin. 1 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind codul de procedură penală, prin raportare la data înregistrării prezentei cauze pe rolul Tribunalului Ilfov, instanța stabilește că aceasta urmează a fi soluționată prin prisma prev. art. 2781 C. pr. pen. de la 1968.
Tribunalul reține că, în cauză, organele de cercetare penală au procedat la audierea în cauză, a martorei D. G. (fila 32), administrând și proba cu înscrisuri- contracte, acte contabile, declarații fiscale, note de control și procese- verbale emise de Garda Financiară Ilfov și DGFP Ilfov, certificat ORC, fișă de cazier judiciar depuse la dosarul de urmărire penală; se mai constată că s-a dispus comisie rogatorie în vederea audierii numitului N. F., la domiciliu acestuia, însă aceasta nu a fost realizată datorită faptului că se află în Spania din anul 2010.
În aceste condiții, prin raportarea stării de fapt, așa cum aceasta se reține din probele administrate în cauză potrivit celor mai sus expuse – la învinuirea adusă, respectiv comiterea de către intimatul N. F. a infracțiunilor de evaziune fiscal în formele prev. de art. 9 lit. a, b și f din Legea 241/2005– apreciem că soluția pronunțată de P. de pe lângă Tribunalul Ilfov, de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 alin. 1 lit. d C. pr. pen. de la 1968 este fondată, pentru următoarele considerente:
Tribunalul reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. 1 din Legea nr.241/2005, ”Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; […]
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”
Din analiza acestor dispoziții legale, reiese că sub aspectul laturii subiective, infracțiunile prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, b și f din Legea nr. 241/2005 se comit numai cu intenție calificată prin scop, și anume scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Totodată, prin raportarea acestor texte normativ la starea de fapt expusă, Tribunalul constată că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 9 lit. a, b și f din Legea 241/2005 sub aspectul laturii subiective întrucât, din materialul probator administrat nu se poate stabili, cu certitudine absolută, existența intenției făptuitorului N. F. în săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat cu atât mai mult cu cât acesta este plecat la lucru în Spania încă din anul 2010.
În atari condiții, câtă vreme cu privire la faptele și situațiile pe care instanța le-a stabilit prin interpretarea probelor nu există certitudine, nu se poate vorbi de un adevăr, nu se poate vorbi de vinovăție și, întrucât nu se întrevede posibilitatea administrării altor probe, intervine ca o consecință a prezumției de nevinovăție regula in dubio pro reo (dubiul profită făptuitorului), un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C. proc. pen. de la 1968 (preluat de prev. ar. 5 C. pr. pen.), se regăsește în materia probațiunii.
În aceste împrejurări, instanța constată că soluția atacată a fost dată prin justa și temeinica analiză a întregului material probator administrat în cauză, iar temeiul de drept indicat - dispozițiile art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C. pr. pen. de la 1968- fiind cel aplicabil.
Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 15 alin. 1 din Legea 255/2013 cu ref. la art. 2781 alin. 8 lit. a C. pr. pen. din 1968, instanța urmează să respingă plângerea de față ca nefondată, menținând soluția atacată, petenta urmând a fi obligată, conform cu exigențele art. 275 alin. 2 C.pr.pen. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cheltuieli care se vor stabili prin apreciere, raportat la ansamblul actelor îndeplinite pentru judecata plângerii, la 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
În baza art. 15 alin. 1 din Legea 255/2013 cu ref. la art. 2781 alin. 8 lit. a C. pr. pen. din 1968 respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta Direcția Regională a Finanțelor Publice București- Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov cu sediul în București, .. 10, sector 3, în contradictoriu cu intimatul N. F. cu domiciliul în loc. Budești, .. 16, jud. Călărași.
Menține rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 30.10.2013 dispusă de P. de pe lângă Tribunalul Ilfov în dosarul nr. 149/P/2012 ca legală și temeinică.
În temeiul art. 275 alin. 2 C. pr. pen. – obligă petenta la plata sumei de 100,00 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 461/2014.... → |
|---|
