Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Sentința nr. 290/2014. Tribunalul OLT

Comentarii

0

Sentința nr. 290/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 3879/104/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR.290

Ședința publică de la 31 octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - L. O.

Grefier – N. T.

Ministerul Public este reprezentat de D. A. - procuror șef secție la P. de pe lângă Tribunalul O.

Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul C. F., domiciliat în comuna Izvoarele, ., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. nr.2/P/2013 din 07 august 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav prev. de art.20 C.p. rap. la art.174 alin.1 C.p. - art.176 alin.1 lit.”b” C.p.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, conform art.405 alin.2 C.p.p.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 07 octombrie 2014 care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța, în baza art.391 alin.1 si 3 C.p.p. a stabilit termen pentru deliberare și pronunțare la data de 21 octombrie 2014, termen la care în baza art.391 al.2 CPP, a fost amânată pronunțarea la data de 24 octombrie 2014, dată la care în baza aceluiași articol a fost amânată pronunțarea la data de 31octombrie 2014 și când, în aceeași compunere, deliberând în secret, potrivit art.392 și 393 C.p.p., a pronunțat următoarea sentință penală:

INSTANȚA

Asupra cauzei de față;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. nr. 2/P/2013 din data de 07.08. 2013, în baza art. 262 pct. 1 lit. a C.p.p., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. F., pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă de omor deosebit de grav” prev. de art.20 C.p. rap. la art.174 alin.1 C.p. - art.176 alin.1 lit.”b” C.p., constând în aceea că în noaptea de 23/24.12.2012 a exercitat acte de violență fizică asupra părților vătămate N. G. L. și R. M., pe care i-a lovit în mai multe rânduri cu un briceag, provocându-le leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie părții vătămate N. G. L., respectiv 15-16 zile îngrijiri medicale pentru partea vătămată R. M..

In fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că la data de 24.12.2012, organele de urmărire penală au fost sesizate de către numitul A. M. E. din Slatina, cu privire la faptul că, pe raza satului Izvoarele, unde funcționează P.F. C. I., a avut loc o agresiune în urma căreia, numitul N. G. L. a fost transportat la S. Județean de Urgență Slatina.

Ancheta efectuată în cauză a stabilit realitatea celor sesizate, stabilindu-se că în seara zilei de 23.12.2012 părțile vătămate N. G. L. și R. M. au mers împreună cu numiții E. G. A., E. G. și A. M. E. la localul P.F. C. I., local în care, printre alți consumatori, s-au mai aflat și inculpatul C. F., unchiul acestuia, C. P. și concubina inculpatului, Iasinețchi M..

După orele 24,00, martorul C. P., aflat în stare de ebrietate, a avut un comportament inadecvat, aspect ce i-a fost reproșat de E. G. A., care, i-a cerut să părăsească localul.

Ulterior, după orele 02,00, membrii familiei C. au părăsit localul, același lucru făcându-l și grupul părților vătămate, după aproximativ 15 minute.

Prima persoană din acest grup care a părăsit localul, a fost partea vătămată R. M., care a plecat către locuința sa și remarcând faptul că membrii familiei C. aveau asupra lor două bâte și se îndreptau către localul din care plecaseră mai devreme, a decis să se întoarcă.

În această împrejurare, partea vătămată N. G., care se afla în afara localului, a fost lovită de către inculpatul C. F., în mai multe rânduri, cu un briceag, în zona hemitoracelui stâng, parasternal dreapta și toracic dreapta posterior, după care, autorul a fugit în curtea postului de poliție aflat în apropiere.

A fost urmărit de către partea vătămată R. M. dar și de E. G. A., pe care, inculpatul i-a amenințat cu același obiect corp delict, una din mișcările executate de autor vizând hemitoracele stâng al martorului E. G. A., fără însă a fi lovit, ci doar tăiată geaca cu care era îmbrăcat, după care, acesta a aplicat peste poarta de acces în incinta postului, o altă lovitură, cu același briceag, care l-a vizat pe partea vătămată R. M., care a fost tăiată în zona latero-cevicală stângă aproximativ 10 cm. și regiunea supraclaviculară stângă, acesta fiind momentul în care, a apărut și numitul E. G., toți trei reușind să-l imobilizeze pe inculpat până la sosirea organelor de poliție și a ambulanței.

Cele două părți vătămate, au fost transportate la unitatea de primire urgențe a Spitalului Slatina, unde le-au fost acordate îngrijiri medicale de specialitate, fiind supuși unor intervenții chirurgicale și spitalizați mai multe zile: partea vătămată N. G. L. până pe data de 28.12.2012 iar partea vătămată R. M. până pe data de 31.12.2012.

Potrivit rapoartelor de constatare medico-legală nr. 2200/E și nr. 2201/E din data de 17.01.2013 întocmite de SJML O., numiții N. G. L. și R. M. au prezentat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25 zile și respectiv 15-16 îngrijiri medicale, punându-le în primejdie viața, acestea putând fi produse în noaptea de 23/24.12.2012 prin lovire cu un corp tăietor înțepător.

S-a apreciat că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav-asupra a doua sau mai multe persoane- prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 C.p. și art. 176 alin.1 lit. b C.p.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 08.08.2013 sub nr._ .

Pe parcursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul precum și părțile vătămate dar și martorii din acte.

La cererea părților vătămate a fost încuviințată proba cu acte (ce au fost depuse la dosar – fila 124-127 dosar instanță vol. I) dar și proba testimonială, în acest sens fiind audiați martorii G. M. A. (la cererea părții vătămate N. G. fila 130 dos. instanță vol.I) și R. M. (la cererea părții vătămate R. M. – fila 131 dos. instanță vol.I).

La cererea inculpatului a fost ascultat martorul Otânceală M. M. și de asemenea la cererea reprezentantului Ministerului Public și pentru că necesitatea audierii lor a rezultat din dezbateri, au fost audiați martorii D. M., C. I., T. E., T. G. D..

A fost solicitată fișa de cazier judiciar a inculpatului ce a fost atașată la fila 89 dosar instanță vol. I.

Au fost solicitate relații de la S. Județean de Urgență Slatina privind cuantumul cheltuielilor de spitalizare efectuate cu internarea părților civile, în acest sens regăsindu-se la dosar adresa nr._/9.08.2013 (fila 6 dos. instanță vol. I).

La termenul din 23.09.2014 au fost puse în dezbaterea părților cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de:

- reprezentantul Ministerului Public din infractiunea de tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev. de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p., în infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.188 alin.1 și 2 C.p., art.189 alin.1 lit.f și alin.2 C.p. cu aplic.art.5 C.p., și

- din oficiu de instanță din infracțiunea prev.de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p. în infracțiunile de: tentativă de omor calificat prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. cu aplic.art.73 lit.b C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate N. G. L.) și tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. și art.176 alin.1 lit.c C.p. cu aplic.art.73 lit.a C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate R. M.).

Cu ocazia audierii sale, inculpatul C. F. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, arătând că în seara incidentului împreună cu unchiul și concubina sa, au consumat o bere în local, iar în momentul în care s-au îndreptat spre ieșire „cei din grupul părților vătămate, respectiv numitul A., s-a repezit la unchiul său, lovindu-l cu un corp contondent în zona capului, căzând la pământ, plin de sânge”. A intervenit în apărarea unchiului său, care continua să fie lovit de grupul părților vătămate în timp ce era căzut la pământ, cu picioarele, moment în care aceștia au devenit agresivi și față de el, fiind nevoit să se refugieze la postul de poliție acolo unde a fost imobilizat și lovit până și-a pierdut cunoștința.

Inculpatul nu a avut nicio explicație pentru leziunile suferite de părțile vătămate, susținând că „nu le-a tăiat pe acestea” (fila 97 dos. instanță vol. I).

Partea vătămată N. G. L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei daune morale dar și cu suma de 2.500 lei daune materiale reprezentând contravaloarea tratamentului medicamentos și alte cheltuieli efectuate cu însănătoșirea sa.

A susținut că în seara incidentului a mers la un localul PF C. I. în . R. M., E. G. A., E. G., A. E. și C. G., unde au consumat câte o bere, remarcând în acea împrejurare la o masă alăturată, prezența inculpatului, a concubinei și a unchiului său.

A arătat că la un moment dat numitul C. P., unchiul inculpatului, s-a ridicat de la masă și a făcut un gest obscen, motiv pentru care numitul E. G. A. i-a atras atenția, acesta conformându-se „fără a jigni pe cineva și ducându-se la masă”.

In jurul orelor 1,00 au hotărât să plece cu mențiunea că anterior acestui moment partea vătămată R. M. ieșise din local „cam cu 5-10 minute înainte, având o nevoie fiziologică”. A ieșit primul din local și în curte l-a văzut pe R. M. „care îl aștepta pentru a merge acasă, astfel că împreună cu acesta s-a îndreptat spre ieșirea din curtea localului, în urmă venind și ceilalți”.

In continuarea partea vătămată a arătat că a ieșit primul pe poarta localului, fiind urmat „de R. și ceilalți”, moment în care „l-a văzut pe inculpatul C. F., care fără a-i reproșa ceva și fără a-i adresa vreun cuvânt, l-a atacat cu un obiect tăietor și l-a înțepat în zona coastelor, în partea stângă”, neputând preciza dacă a căzut la pământ ori „ce s-a întâmplat ulterior acestui moment, revenindu-și după 30 minute” când a ajuns salvarea, fiind transportat la S. Slatina.

Ulterior a înțeles din spusele celorlalți dar și de la partea vătămată R., că acesta fusese tăiat de inculpatul C. F. în curtea postului de poliție, motivat de faptul că a sărit să îl ajute, fără a putea preciza motivul pentru care a fost atacat de inculpat în acea seară (fila 59-60 dos.vol. I instanță ).

Și partea vătămată R. M. a solicitat de la inculpat suma de 2.500 lei cu titlul de daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu vindecarea sa, precum și suma de 20.000 lei daune morale.

A susținut că în seara de 23.12.2012 împreună cu partea vătămată N., E. A., E. G., A. E. și C. G., s-au deplasat la un local „amplasat lângă PS C. I.”, ocazie cu care la o masă l-a observat pe inculpat, pe unchiul și concubina acestuia. La un moment dat E. A. i-a atras atenția numitului C. P., care se afla în stare de ebrietate, făcând gesturi obscene și care „fără a jigni vreo persoană s-a retras la masa de la care se ridicase”, în jurul orelor 24,00 ieșind din local din motive fiziologice. După 5-10 minute în momentul în care s-a îndreptat spre ușa de acces în bar „l-a identificat lângă aceasta, în afara barului, în curtea localului deci, pe N. G., strângându-și corpul cu brațele și afirmând că fusese tăiat de C. F., fără a observa vreo persoană lângă acesta în acel moment”. Privind în curtea localului partea vătămată a observat, la o distanță de aproximativ 100 m. de ușa de acces a barului, atât pe inculpat cât și pe unchiul acestuia, având în mână câte o bâtă „intenția fiind după aprecierea sa, de a se apropia din nou de bar” astfel că „ a luat hotărârea de a merge către inculpat, care tocmai îl tăiase pe N.” în momentul în care s-a apropiat, aceștia îndepărtându-se în fugă.

In continuare partea vătămată a susținut că l-a urmărit pe inculpat care „având în mănă acea bâtă, a luat-o la fugă spre postul de poliție situat la 200 – 300 m., intrând efectiv în curtea postului de poliție” în momentul în care a ajuns în același loc, sosind și numiții E. G. și E. A..

Acesta este momentul în care, potrivit susținerilor părții vătămate „cei doi i-au spus să se întoarcă pentru că inculpatul tocmai scosese un cuțit, astfel că s-a întors și a început să alerge, fiind urmărit de inculpat, cu intenția de a părăsi curtea postului de poliție, fiind prins de acesta în momentul în care ieșise din curtea postului de poliție și tăiat cu cuțitul în zona gâtului, cumva peste poarta postului de poliție”.

In acele împrejurări inculpatul a fost imobilizat de E. G. A. și E. G., și atunci când l-a întrebat de ce l-a tăiat „a răspuns că ar fi tăiat pe oricine altcineva i-ar fi ieșit în cale”. A mai spus partea vătămată că în acea seară N. G. L. nu și-a pierdut cunoștința, că la fața locului în curtea postului de poliție a ajuns și martorul E. I., unchiul său, dar și faptul că nu a avut nici un incident cu concubina inculpatului (fila 61 dosar instanță vol.I).

Martorul S. G. (fila 74 vol. I dos.instanță) a arătat că în seara de 24.12.2012 pe raza localității Izvoarele a avut loc un conflict în localul AF C. I. (al cărui patron este numitul D. M.) între inculpat și părțile vătămate, în dimineața zilei următoare organele de poliție făcând o cercetare a locului faptei.

Martorul ocular C. G. (fila 75 vol. I. dos. instanță) a arătat că în seara de 23.12.2012 împreună cu părțile vătămate și alte 4 persoane a mers la un local acolo unde l-a observat și pe inculpatul C. F., însoțit de concubina și unchiul său, C. P..

Pentru că acesta din urmă făcea gesturi obscene, R. M. și E. G. i-au atras atenția „C. P. revenind la masa de la care plecase și recunoscând greșeala făcută, între cei implicați neexistând vreun incident în acel moment”.

La un moment dat partea vătămată N. G. s-a ridicat de la masă și a ieșit din local, neștiind de ce face acest lucru pentru că partea vătămată nu a spus nimic, după aproximativ 5 minute ridicându-se și el de la masă, declarând celor prezenți că pleacă acasă. În momentul în care a ajuns în apropierea porții localului, dar în afara perimetrului acestuia, a observat-o pe partea vătămată N. care acuza dureri în zona abdomenului, spunând că a fost tăiat iar lângă aceasta la aproximativ 1-2 m. l-a observat pe inculpat „având în mâna dreaptă un cuțit pe care îl agita în fața sa, strigând să nu se apropie nimeni că îl va tăia”.

Martorul a mai arătat că acesta este momentul în care lângă partea vătămată au ajuns R. M. și E. G., care au început să alerge după inculpat și în timp ce se deplasa „în direcția postului de poliție cu intenția de a merge acasă” a fost depășit de inculpat în fugă „care nu mai avea în mână acel cuțit, urmat de partea vătămată R. și numitul E. G.”. Fiind depășiți de aceștia, a putut observa când cei doi l-au prins din urmă pe inculpat, l-au imobilizat și i-au cerut să meargă la poliție însă nu a fost de acord, auzind-o pe partea vătămată R. țipând că a fost tăiat însă „nu a privit înapoi să vadă ce s-a întâmplat, continuându-și drumul spre casă”.

Și martorul A. M. E. (fila 76 dosar) s-a aflat în local împreună cu părțile vătămate în seara incidentului, acolo unde l-a observat pe inculpat, dar și pe unchiul acestuia, care din cauza stării de ebrietate s-a manifestat indecent, motiv pentru care partea vătămată R. M. și E. A. i-au atras atenția, și deși „ s-a liniștit o perioadă, a reînceput aceeași manifestare însă nu i-a mai atras atenția nimeni, lăsându-l în pace”. La un moment dat cei din grupul său au început să iasă din local pentru a merge acasă și atunci când a făcut acest lucru împreună cu C. G., la poarta barului a observat-o pe partea vătămată N. G., care a spus că fusese tăiat. Tot atunci mergând spre postul de poliție a văzut-o pe partea vătămată R. și pe E. A. în timp ce alergau după inculpatul C. F. „acesta îndreptându-se spre postul de poliție”. La fața locului au sosit ulterior două ambulanțe, care au condus la spital părțile vătămate dar și pe inculpat.

Martorul E. G. A. (fila 91 dos. instanță vol. I) și-a menținut declarația dată anterior în cauză, arătând că se afla în local împreună cu părțile vătămate, observându-l și pe inculpat împreună cu care se afla unchiul acestuia și căruia la un moment dat i-a atras atenția asupra gestului indecent pe care l-a făcut, la scurt timp inculpatul, concubina și unchiul său, părăsind localul.

La un moment dat, după plecarea inculpatului, partea vătămată R. a ieșit afară „fără a spune unde merge”, iar în momentul în care a ieșit din local „l-a văzut și auzit pe R. în curtea localului certându-se cu C. P. și F., persoane pe care le-a identificat în același loc. A recunoscut și vocea părții vătămate N. care spunea că a fost tăiat și acuza dureri și în momentul în care s-a îndreptat spre poarta localului, l-a văzut pe inculpatul C. F. care a luat-o la fugă spre postul de poliție iar pe Ciobau P. luând-o la fugă în alt sens. Împreună cu R., au alergat după inculpat, care s-a îndreptat spre postul de poliție, având în mână un cuțit, strigând în același timp să nu se apropie nimeni că îi va tăia”.

Atât el cât și partea vătămată R. l-au alergat pe inculpat tocmai pentru a-l prinde și imobiliza, inculpatul intrând în curtea postului de poliție unde nu se afla însă nici un agent de poliție, acesta fiind momentul în care inculpatul „l-a tăiat pe R. cu cuțitul în zona cervicală, cumva printre gard, astfel că au intrat în curte pentru a-l prinde, inculpatul distrugându-i parțial geaca”.

Martorul a susținut că într-un final împreună cu E. G. au reușit să-l imobilizeze pe inculpat până la sosirea agentului de poliție, admițând posibilitatea ca în momentul imobilizării inculpatului „să-l fi agresat pentru că și ei au fost agresați de acesta”.

Și martorul E. G. (fila 92 dos. instanță vol.I ) a fost prezent în seara incidentului în același local, motiv pentru care l-a observat pe numitul C. P. manifestându-se indecent, fără ca acest aspect să degenereze. La un moment dat când a ieșit din local, a văzut-o pe partea vătămată N. lângă ușa acestuia, acuzând dureri, „spunând că fusese tăiat” dar și pe inculpatul C. F. „care vroia să fugă după aprecierea mea” precum și pe partea vătămată R. „îndreptându-se spre poartă după inculpat”. A văzut în mâna inculpatului un cuțit și l-a auzit spunând că „îi taie dacă se apropie”, acesta „luând-o la fugă spre postul de poliție, fiind urmat de noi trei, care încercam să îl prindem și să-l imobilizăm”.

In continuare martorul a arătat că inculpatul „a intrat în curtea postului de poliție și în momentul în care au vrut să intre și ei, printre gard l-a tăiat pe Răducau în zona gâtului, distrugând parțial geaca lui E. G.”. Împreună cu acesta și partea vătămată R. l-au imobilizat pe inculpat până la sosirea agenților de poliție, observând când „ în curtea postului de poliție a aruncat cuțitul, care era plin de sânge”.

Martorul C. P. (fila 98 dos. instanță vol. I) a arătat că în seara zilei de 23.12.2012 a mers cu inculpatul și concubina acestuia într-un local, moment în care a observat agenții de poliție părăsind incinta acestuia, de la persoanele prezente înțelegând că avusese loc un conflict între mai multe persoane „printre care și părțile vătămate R. și N.”. După ce au consumat câte o bere, s-au hotărât să plece acasă iar în momentul în care a ieșit din local „a fost lovit în cap de R. M. și E. G. A., care se aflau în afara barului, fără a-i reproșa ceva, convingerea sa fiind că l-au confundat cu unul dintre cei cu care anterior avuseseră conflictul”. A căzut la pământ și plin de sânge s-a târât spre casă 200-300 m. „după care s-a trezit la spital”. A mai arătat că ulterior a discutat cu nepotul său, inculpatul, care i-a spus că a fost lovit în acea seară de aceleași persoane „în curtea postului de poliție acolo unde îl prinseseră”.

Martorul a arătat că nu poate preciza numele celor cu care părțile vătămate avuseseră anterior conflict în același local și nici dacă în acea seară inculpatul a avut cuțit, din discuțiile purtate cu acesta înțelegând „că nu i-ar fi tăiat pe cei doi”.

Din declarația martorei Iasinețchi M. (fila 99 dos.instanță vol.I ) rezultă că în acea seară a mers cu inculpatul -concubinul său și unchiul acestuia, în local să cumpere țigări. A observat-o pe partea vătămată R. M. la o masă alăturat și a văzut când inculpatul i-a oferit o bere. La un moment dat partea vătămată și cei de la masa acesteia, din care îl cunoștea pe E. A., au ieșit din local, iar în momentul în care au revenit în interior, a înțeles că a avut loc un conflict cu numitul O. M. „care chiar a venit la masa la care se găseau, unchiul inculpatului cerându-i să stea acolo pentru a nu mai fi bătut, acesta fiind plin de sânge pe haine și pe față”.

Când s-au hotărât să plece și au ieșit din local „E. A. și R. l-au lovit în cap pe unchiul inculpatului, acesta căzând la pământ”, motiv pentru care inculpatul a intervenit, fiind lovit și acesta care, de teamă „a fugit în curtea postului de poliție, unde era încuiată ușa, deși luminile erau aprinse. Inculpatul a continuat să fie lovit și în acest loc iar la un moment dat, partea vătămată R. a luat-o cu forța, conducând-o în spatele postului de poliție unde a bătut-o și a violat-o”. A revenit la postul de poliție unde l-a văzut pe inculpat în stare de inconștiență, căzut la pământ dar și pe partea vătămată R., doi agenți de poliție și numitul E. I., care l-a lovit și el pe inculpat. Împreună cu inculpatul a ajuns la spital cu una dintre ambulanțele care au sosit la fața locului.

Martora a arătat că inculpatul și unchiul acestuia au fost loviți în acea seară, motivat de faptul că i-au luat apărarea lui O. M..

Din declarația martorului E. I. (fila 128 dos. instanță vol. I) a rezultat că în dimineața zilei de 23.12.2012, în jurul orelor 2,00, a fost trezit din somn de fiul său E. G., care i-a cerut să vină la postul de poliție deoarece ginerele său, partea vătămată R. M., fusese tăiat. S-a deplasat la fața locului, ocazie cu care a constatat că în curtea postului de poliție erau prezente mai multe, printre are părțile vătămate dar și inculpatul C. F. „care se afla căzut la pământ ca și când ar fi fost bătut”. Din spusele părții vătămate R. M. a înțeles că inculpatul îl agresase cu un cuțit, ca de altfel și pe partea vătămată N. G. L., martorul confirmând de asemenea prezența numitei Iasinețchi M. în apropierea inculpatului în seara respectivă.

Și martorii Otinceală M. M. și D. M., au confirmat consumarea unui incident în seara respectivă în localul PF C., aspect cunoscut de la alte persoane, deoarece nu au fost martori oculari la incident (fila 175-177 dos. nstanță vol. I).

Martorul T. G. D. a susținut că în seara respectivă a fost de serviciu în local, ocazie cu care a putut identifica grupurile celor implicați ulterior în incident însă nu a observat în mod nemijlocit desfășurarea acestuia. A arătat că a observat părțile vătămate prezentând urme de sânge, dar și pe inculpatul C. F. în curtea postului de poliție, acolo unde fusese imobilizat „având cătușe la mâini, prezentând vizibile urme de leziuni în zona capului”.

A relatat de asemenea că, în jurul orelor 3,00, a cerut celor două grupuri să plece deoarece va închide localul, constatând că cei care au plecat primii au fost părțile vătămate și cei din grupul acestora, urmate la scurt timp de inculpat, concubina și unchiul său, iar în momentul în care a asigurat ușa de acces (după ieșirea acestora) a auzit strigăte de ajutor care „aparțineau în opinia sa, inculpatului”.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală precum și probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești și apreciindu-le în ansamblu și în urma evaluării tuturor conform art. 103 alin. 1 C.p.p., instanța a reținut următoarea situație de fapt :

In seara zilei de 23.12.2012 atât părțile vătămate N. G. și R. M. împreună cu numiții E. G. A., E. G. și A. M. E. cât și inculpatul C. F., însoțit de unchiul său C. P. și concubina sa Iasinețchi M. se aflau în localul PF C. I. de pe raza satului Izvoarele.

Așa cum au susținut toți cei prezenți, datorită consumului de băuturi alcoolice, la un moment dat martorul C. P. s-a manifestat obscen în sensul de a-și scoate obiectele de îmbrăcăminte și din acest motiv a fost apostrofat de numitul E. G. A., reproșul acestuia determinând revizuirea atitudinii celui în cauză care „ a revenit la masa de la care plecase, recunoscând greșeala făcută” (declarație martor C. G. – fila 75).

Deși, „după acest moment C. P., fără a jigni vreo persoană, s-a retras la masa de la care se ridicase” așa cum declară chiar partea vătămată R. M. (fila 61 dos. instanță) atunci când inculpatul C. F. însoțit de unchiul său și concubina Iasinețchi M. au părăsit localul cu intenția de a se deplasa la domiciliu, partea vătămată R. M. și cei din grupul său s-au manifestat violent față de persoana martorului C. P., pe care l-au agresat, acesta „fiind lovit în cap” dar și în zona feței (potrivit declarației acestuia), . exercitată asupra sa provocându-i un traumatism cranio-cerebral cu fractură minimă minoră frontal dreapta, pentru care a necesitat 35-40 zile îngrijiri medicale astfel cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 5434/A/19.01.2013 întocmit de IML C. (fila 79 d.u.p).

In aceste împrejurări inculpatul C. F. a intervenit în apărarea unchiului său, context în care a fost agresat de același grup în care se găseau părțile vătămate și numiții E. G. A. și E. G., împrejurare în care a tăiat-ope partea vătămată N. G. L., cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, provocându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale și punându-i în primejdie viața, potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală nr. 2200/E/2012 din 17.01.2013 (fila 28-29 d.u.p.).

După acest prim moment al agresiunii, care s-a consumat în apropierea localului, respectiv lângă ușa de acces și în curtea acestuia, inculpatul a reușit să părăsească perimetrul localului și, în dorința de a nu fi agresat și de a stopa agresiunile ce se exercitau de grupul părții vătămate R. M. asupra sa (deoarece intervenise în apărarea unchiului său) a alergat spre postul de poliție situat la aproximativ 300 m. acolo unde însă, nu se găsea nici un agent de poliție, inculpatul fiind ajuns și imobilizat de grupul părții vătămate.

În continuare, în curtea postului de poliție, în aceeași încercare de a se apăra de . celor trei, care îl urmăreau, inculpatul a agresat-o cu același corp tăietor pe partea vătămată R. M., leziunile suferite de acesta necesitând pentru vindecare 15-16 zile îngrijiri medicale, nefiind de natură a-i pune viața în primejdie, așa cum rezultă din concluziile raportului de constatare medico legală nr. 2201/E/2012 din 17.01.2013.

La sesizarea numitului E. I., la scurt timp la postul de poliție au ajuns agenții de poliție care l-au identificat pe inculpat ca fiind imobilizat de numiții E. G., E. G. A. și E. I., de față fiind și partea vătămată R. M., dar și Iasinețchi M., concubina inculpatului.

Prin urmare instanța nu va reține situația de fapt expusă în actul de sesizare, deoarece aceasta se raportează în mod exclusiv la susținerile celor două părți vătămate și nu are în vedere și susținerea inculpatului care este confirmată de depozițiile martorilor C. P. și Iasinețchi M., dar și de următoarele acte medico-legale: certificat medico-legal nr. 75/C din 25.02.2013 și raport de constatare medico-legal nr. 5434/A/19.01.2013 al IML C., privind pe numitul C. P., certificate medico-legale nr. 1548/C/7.01.2013 privind pe numita Iasinețchi M. și nr. 1547/C/7.01.2013 privind pe inculpatul C. F..

Pe de altă parte, aceeași situație de fapt nu a oferit un minim indiciu cu privire la mobilul agresionării de către inculpat a celor două părți vătămate.

Pentru acest motiv instanța nu va ignora nici actele medico-legale existente în dosarul de urmărire penală, dar nici susținerile părților vătămate referitoare la lipsa oricărui motivații care ar fi generat atitudinea agresivă a inculpatului în seara incidentului și care prezintă relevanță din punct de vedere a sincerității celor declarate de acestea .

Astfel, partea vătămată N. G. L. a susținut că în „momentul în care a ieșit pe poarta localului (în urma sa venind R. și ceilalți) l-a văzut pe inculpatul C. F., care fără a-i reproșa ceva și fără a-i adresa vreun cuvânt, l-a atacat cu un obiect tăietor și l-a înțepat în zona coastelor”.

Această susținere se află într-o vădită contradicție cu declarația părții vătămate R. M., care susține că la un moment dat a ieșit afară având o nevoie fiziologică și atunci când a încercat să revină în local „lângă ușa acestuia, în afara barului în curtea localului, l-a identificat pe N. G., care fusese tăiat de C. F.”.

Este evident că aceste susțineri nu oferă o relatare cel puțin asemănătoare a aceleași stări de fapt, dacă avem în vedere și declarația parții vătămate R. M., potrivit căreia în acea împrejurare, l-a văzut pe inculpat și pe unchiul acestuia, „având în mână câte o bâtă” percepând acest fapt ca fiind o vădită intenție de a se apropia din nou de bar, motiv pentru care „a luat hotărârea de a merge către inculpat care a luat-o la fugă” (declarație parte vătămată R. M. fila 61 dosar instanță).

Aceste inadvertențe coroborate cu concluziile actelor medico-legale referitoare la persoana inculpatului, a martorului C. P. și a concubinei acestuia Iasinețchi M., sunt de natură a constitui indicii ce atestă caracterul nesincer al susținerilor părților vătămate.

Și aceasta în condițiile în care atât părțile vătămate cât și martorii din acte (S. G., C. G., A. M. E., E. G. A. și E. G.) au negat existența vreunui incident în aceea seară, având ca urmare vătămarea integrității corporale a martorului C. P., care însă nu poate fi pusă la îndoială având în vedere cele două acte medico-legale care atestă că acesta a suferit un „ traumatism cranio-cerebral mediu, fractură fără deplasare perete lateral sinus maxilar stâng, hemosinus maxilar stâng, hematom epicranian fronto-parietal drept cu grosime 6 mm.”, leziunile fiind produse prin lovire cu corp dur, necesitând pentru vindecare 35-40 zile îngrijiri medicale, putând fi produse la data de 24.12.2012, dată examinării acestuia, potrivit fișei de examinare nr._ a SJU Slatina - UPU.

Așadar, susținerea martorului C. P. de a fi fost agresat în dimineața zilei de 24.12.2014 de partea vătămată R. M. și martorul E. G. A., este confirmată pe de o parte de actele medico-legale, iar pe de altă parte, de depozițiile martorei Iasinețchi M. și ale inculpatului C. F., tocmai acesta constituind mobilul agresionării ulterioare a celor două părți vătămate de către inculpat.

Nu pot fi puse la îndoială susținerile martorului C. P. ori ale martorei Iasinețchi M. (despre care organul de urmărire penală, la reținerea situației de fapt nu a făcut niciun fel de trimitere) deoarece se coroborează în totalitate cu actele medico-legale existente la dosar.

In acest sens, edificator este certificatul medico-legal (la fila 83 d.u.p.), referitor la persoana numitei Iasinețchi M. din care rezultă că aceasta a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la 23.12.2012 prin lovire cu corpuri contondente și compresiune cu degetele, pentru care a necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale „leziunile de la nivelul coapselor putând fi considerate ca leziuni produse în timpul unui contact sexual brutal”, cu ocazia audierii sale (fila 99) martora susținând că partea vătămată R. și E. G. A. l-au agresat pe numitul C. P., că inculpatul a intervenit în apărarea acestuia și în acest context a fost agresat și la rândul său a agresat părțile vătămate, fiind nevoit să se retragă în curtea postului de poliție acolo unde se găsea și partea vătămată R. M. „care i-a dat două picioare, a luat-o cu forța, conducând-o în spatele postului de poliție în niște boscheți, unde a bătut-o și a violat-o”.

Așadar, dacă apărarea inculpatului este confirmată în totalitate de martorii C. P. și Iasinețchi M. ale căror susțineri se află în deplină concordanță cu concluziile celor trei acte medico-legale anterior enumerate, instanța va da eficiența juridică probatorie acestora, reținând o altă situație de fapt - așa cum a fost expusă în paragrafele precedente ale prezentei hotărâri - decât aceea reținută în rechizitoriu.

Pe de altă parte, se reține că pe fondul acestui conflict generat de partea vătămată R. M. și persoanele din grupul său, ca urmare a agresionării martorului C. P., inculpatul C. F. a intervenit în apărarea unchiului său și în acest context l-a agresat pe partea vătămată N. G. L., folosindu-se de un cuțit pe care îl avea asupra sa, agresiune exercitată în apropierea localului chiar lângă ușa de acces a acestuia, inculpatul acționând în stare de provocare prev. de art. 73 lit. b din vechiul cod penal (art. 75 alin. 1 lit. a din noul cod penal).

Și aceasta deoarece esențială pentru caracterizarea circumstanței atenuante a provocării este împrejurarea că în momentul ripostei, inculpatul se află sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea victimei; cum potrivit art. 73 lit. b C.p. nu se cere ca actul de provocare să fi fost îndreptat numai împotriva inculpatului, rezultă că textul este aplicabil și atunci când actul provocator a fost îndreptat împotriva altei persoane, cu care însă inculpatul se află în anumite raporturi (actele de agresiune exercitate la adresa unchiului său, martorul C. P.).

Instanța reține așadar că în fapt incidentul s-a derulat pe parcursul unui interval mai mare de timp, în etape, identificându-se două momente distincte în care inculpatul a acționat, în mod diferit în raport cu cele două părți vătămate din perspectiva elementelor circumstanțiale existente și a atitudinii sale psihice:

- un prim moment vizează . exercitată de inculpat asupra părții vătămate N. G. L. chiar în apropierea ușii de acces în local și în împrejurările descrise anterior, adică acționând în stare de provocare ca urmare a agresiunii declanșată și exercitată de partea vătămată R. M. și grupul său față de persoana martorului C. P., unchiul acestuia, agresiune certificată de actele medico-legale existente la dosar;

- al doilea moment se circumscrie agresiunii exercitată de același inculpat față de partea vătămată R. M., de această dată în curtea postului de poliție, acolo unde inculpatul alergase pentru a scăpa de partea vătămată și grupul acesteia, și care potrivit chiar propriilor susțineri, l-a urmărit pe inculpat, împreună cu numiții E. G. A. și E. G., moment materializat în . exercitată „printre gard” ( potrivit declarației martorilor E. G. A. și E. G.) ori „cumva peste poarta postului de poliție” (potrivit declarației părții vătămate R. M.) având ca urmare vătămarea integrității corporale a acesteia.

Referitor la acest al doilea moment, instanța reține că inculpatul a alergat spre postul de poliție, fiind urmărit de partea vătămată R. M. și martorii E. G. A. și E. G. „pentru a-l imobiliza” și în acest context a încercat să-i oprească pe cei trei, sens în care a agresat-o pe partea vătămată în modalitatea precizată de aceștia în declarațiile date, provocându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal.

Deși actul de sesizare al instanței nu reține o astfel de împrejurare, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că în fapt, în seara incidentului, . exercitată de inculpat asupra celor două părți vătămate s-a realizat în două momente distincte – astfel cum sunt anterior descrise de instanță - pe fondul unor împrejurări faptice diferite.

Conform art. 73 lit. a din vechiul cod penal, constituie circumstanță atenuantă depășirea limitelor legitimei apărări, care în fapt presupune o disproporție obiectivă între atac și apărare, în același timp fiind necesar să fi existat un atac material, direct, imediat și injust, declanșat de victimă, de natură să pericliteze grav vreuna din valorile prev. de art. 44 C.p. iar inculpatul să fi depășit limitele apărării legitime fără a se afla într-o stare de tulburare sau temere.

În cauza de față, partea vătămată R. M. și martorii E. G. A. și E. G. au declanșat față de inculpat un atac material direct, imediat și injust (chiar dacă inculpatul o agresase pe partea vătămată N. G. L., acționase în stare de provocare câtă vreme anterior îl loviseră atât pe el cât și pe martorul C. P.) pornind în urmărirea acestuia, care alerga spre postul de poliție cu intenția evidentă de a sesiza organele de poliție ori de a scăpa de o altă agresiune, astfel că acțiunea acestuia de a agresa partea vătămată cu un cuțit constituie o acțiune în legitimă apărare care însă apare ca fiind disproporțională cu gravitatea pericolului declanșat de atacul celor trei, în condițiile în care nu erau înarmați cu obiecte contondente.

Pe de altă parte, nu se poate susține că depășirea limitelor legitimei apărări s-a datorat tulburării sau temerii în care s-ar fi aflat inculpatul, deoarece deși anterior, intervenind în apărarea unchiului său fusese agresat, hotărârea de a se îndrepta spre postul de poliție și faptul materializării acesteia denotă caracterul absolut conștient al acțiunilor inculpatului fără existența vreunei tulburări sau temeri.

Având în vedere această situație de fapt, instanța apreciază că în cauză sunt incidente dispoz. art. 386 alin. 1 C.p.p. privind schimbarea încadrării juridice deoarece „încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare” se impune a fi schimbată câtă vreme acțiunile inculpatului îndreptate împotriva celor două victime, de vătămare a integrității corporale a acestora, folosind un obiect tăietor, urmărind ori acceptând posibilitatea suprimării vieții lor, nu s-a realizat în aceeași împrejurare, ci în împrejurări diferite atât în ceea ce privește condițiile de loc și timp, dar și în ceea ce privește atitudinea psihică a inculpatului, fiind motivat a interveni în apărarea unchiului său (în primul moment al incidentului) iar mai apoi încercând să oprească atacul declanșat împotriva sa de partea vătămată R. M. și cei doi martori care îl însoțeau, fiind vorba deci de două acțiuni diferite, realizate în împrejurări diferite de timp, loc și mod.

Cum unitatea legală a infracțiunii de omor deosebit de grav comis asupra a două sau mai multe persoane este dată de unitatea de împrejurare, (este necesar ca acțiunea, comisă cu intenția directă sau indirectă de a ucide, să fie îndreptată împotriva a două sau mai multe persoane și să aibă ca rezultat decesul a cel puțin două dintre ele, în aceeași împrejurare ori cu aceeași ocazie), indiferent dacă aceasta se realizează printr-o unică acțiune sau inacțiune ori prin acțiuni sau inacțiuni diferite, iar în cauză, activitatea infracțională a inculpatului s-a materializat în două acțiuni diferite exercitate în împrejurări diferite, în temeiul dispoziției legale precitate, instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul C. F., din infracțiunea prev.de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p. în infracțiunile de:

- tentativă de omor calificat prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. cu aplic.art.73 lit.b C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate N. G. L.) și

- tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. și art.176 alin.1 lit.c C.p. cu aplic.art.73 lit.a C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate R. M.).

Și aceasta întrucât fapta inculpatului care în seara zilei de 23.12.2012 a intervenit în apărarea martorului C. P. și în acest context, în stare de provocare, a lovit cu un briceag în zona hemitoracelui stâng pe partea vătămată N. G. L., în apropierea ușii de acces în barul PF C. I., în prezența mai multor persoane, provocându-i acestuia leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața acestuia, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, fapta fiind comisă în loc public, prev. și ped. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 C.p. – 175 lit. i C.p. cu aplic.art. 73 lit. b C.p.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat care în aceeași seară dar într-o altă împrejurare, l-a agresat cu un cuțit pe partea vătămată R. M., cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 15-16 zile îngrijiri medicale, acțiunea consumându-se în curtea postului de poliție, în prezența a cel puțin două persoane (martorii E. G. A. și E. G.) și în condițiile depășirii limitelor legitimei apărări, după ce anterior printr-o acțiune diferită exercitase o altă agresiune în condiții asemănătoare (folosindu-se de un cuțit) asupra părții vătămate N. G. L., întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, fapta fiind comisă în loc public și de o persoană care a mai săvârșit o infracțiune de tentativă de omor (în dauna părții vătămate N. G. L.) prev. și ped. de art. 20 C.p. rap. la art. 174 alin. 1 C.p., art. 175 lit. i C.p. și art. 176 alin. 1 lit. c C.p. cu aplic.art. 73 lit. a C.p.

Având în vedere însă că de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intrat în vigoare legea 286/2009 privind noul cod penal, în conformitate cu art. 5 alin. 1 din acest act normativ, instanța va face aplicarea legii penale mai favorabile.

Și aceasta, întrucât prin decizia nr. 1470 din 08.11.2011 a Curții Constituționale s-a statuat că în măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile.

În aceeași decizie instanța de control constituțional a mai arătat că determinarea caracterului mai favorabile are în vedere o . elemente cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind criteriile de determinare penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală cât și condițiile referitoare la pedeapsă, determinarea legii penale mai favorabilă trebuind realizate in concreto.

Pe de altă parte, prin decizia nr. 265/6.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională și publicată în M. of. nr. 372/20.05.2014, instanța de control constituțional a statuat cu caracter obligatoriu că dispoz. art. 5 din codul penal sunt constituționale în măsura în are nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, statuând așadar în sensul aplicării legii penale mai favorabile în mod global.

In cauza dedusă analizei, instanța constată că în Noul cod penal infracțiunea de tentativă de omor calificat și deosebit de grav este reglementată în capitolul I din titlul I al părții speciale intitulat „infracțiunii contra persoanei” prin art. 188 și 189 C.p.

Astfel, potrivit art. 188 NCP infracțiunea de „omor” are același conținut constitutiv și se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, în timp ce infracțiunea de „omor calificat” reglementată de art. 189 C.p. se pedepsește cu detențiunea pe viață sau închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.

Pe de altă parte, în cauza dedusă analizei se reține că inculpatul a comis cele două infracțiuni în condițiile circumstanțelor atenuante prev. de art. 73 lit. a și b din vechiul cod penal (art. 75 lin. 1 lit. a și b din noul cod penal), al căror regim sancționator este mai blând potrivit codului penale de la 1969, câtă vreme conform art. 76 alin. 1 și 2 din vechiul cod penal „în cazul în care există circumstanțe atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă” în cazul infracțiunii de omor pedeapsa închisorii putând fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.

In același sens dispun și prevederile art. 76 alin. 1 din actualul cod penal, cu precizarea că în această situație „limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime”.

In ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării formulate de reprezentantul Ministerului Public din infracțiunea de tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev. de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p., in infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.188 alin.1 și 2 C.p., art.189 alin.1 lit.f și alin.2 C.p. cu aplic.art.5 C.p., pentru considerentele expuse anterior, respectiv a inexistenței unității legale de infracțiune, instanța o va respinge ca neîntemeiată, cele două infracțiuni fiind comise de inculpat prin acțiuni diferite și mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, deci în concurs real și în condițiile circumstanțelor atenuante prev. de art. 73 lit. a și art. 73 lit. b C.p. al căror regim sancționator este mai blând potrivit legii vechi.

Vinovăția inculpatului sub aspectul infracțiunilor astfel reținute îmbracă forma intenției directe deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale, a urmărit și a acceptat posibilitatea producerii lui, rezultând în mod indubitabil din procesul verbal de cercetare la fața locului, din planșele foto, din declarațiile părților vătămate, ale martorilor dar și ale inculpatului precum și din concluziile actelor medico-legale.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii penale prev. de art. 396 alin. 2C.p.p. deoarece instanța a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, va dispune condamnarea acestuia la câte o pedeapsă cu închisoarea având în vedere la individualizarea acesteia criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, fiind vătămate relațiile sociale referitoare la integritatea corporală a persoanei, natura și gravitatea rezultatelor produse și a consecințelor infracțiunilor dar și starea de provocare și de legitimă apărare depășită în care inculpatul a acționat.

Pentru toate aceste considerente, instanța orientându-se la pedeapsa închisorii, va dispune condamnarea inculpatului la câte o pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru fiecare din cele două infracțiuni precum și pedeapsa complementară de câte 2 ani închisoare (sub minimul special prevăzut de lege în condițiile art. 76 alin. 2 C.p.) inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare conform dispoz. art. 33 C. p. – art. 34 alin. 1 lit. b C.p. și art. 35 C.p. iar ca modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei în considerarea situație de fapt relevată anterior, respectiv a atitudinii conflictuale manifestată de părțile vătămate, a stării de provocare și de legitimă apărare depășită în care a acționat inculpatul dar și a lipsei antecedentelor sale penale, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 86/1 C.p., pe o perioadă de 7 ani termen de încercare, considerând că față de persoana inculpatului pronunțarea acestei condamnări va constitui un avertisment real și suficient, de natură a determina adoptarea unei alte atitudini a acestuia, față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

În baza art.86³ C.p. pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune O.;

- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Se vor pun în vedere inculpatului dispoz. art.86⁴ C.p. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare ori a neexecutării obligaților civile stabilite în sarcina sa.

In ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi vor fi avute în vedere atât dispozițiile art. 71 alin. 2 C.p. în conformitate cu care condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, atrage de drept interzicerea tuturor drepturilor prev. de art. 64 C.p., dar în special jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârea din 28.09.2004 pronunțată în cauza S. și P. împotriva României prin care s-a constatat că interzicerea drepturilor părintești, în mod automat și absolut cu titlul de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența oricărui control exercitat de instanțele judecătorești și fără a lua în considerare tipul infracțiunii sau interesul minorului reprezintă o încălcare a art. 8 din Convenție.

Deși hotărârea vizează doar aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. d C.p. mutatis mutandis aceleași argumente se impun și în cazul celorlalte pedepse accesorii, instanța având obligația să motiveze stabilirea acelora care se justifică a fi aplicate.

În cauză, examinând proporționalitatea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., instanța reține că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă cu intenție indirectă, astfel că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a C.p. teza a II-a și lit. b C.p., respectiv a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, cu titlul de pedeapsă accesorie este proporțională și justificată pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale iar în baza art. 71 alin. 5 va dispune suspendarea executării acestei pedepse..

În ceea ce privește acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă S. Județean de Urgență Slatina, instanța reține că în conformitate cu art. 313 alin. 1 din Legea 95/2006 modificată prin OUG 72/2006 „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspuns potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată” .

Pe cale de consecință, în baza art. 19 alin. 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. rap. la art. 313 din legea 95/2006, va angaja răspunderea civilă a inculpatului pentru plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 1.204,51 lei, ocazionate de internarea părții civile N. G. L. și de 2.073,92 lei ocazionate de internarea părții civile R. M., diminuând corespunzător gradului de culpă de 50% al părților vătămate, sumele pretinse cu acest titlu.

In ceea ce privește acținuile civile promovate în procesul penal de cele două părți vătămate N. G. L. și R. M., instanța reține că acestea s-au constituit părți civile cu suma de câte 22.500 lei, din care 20.000 lei daune morale și 2.500 lei daune materiale reprezentând contravaloarea medicației necesitată pentru vindecare (fila 59-61 dosar instanță).

In dovedirea acestora au fost audiați la cererea părților vătămate martorii G. M. A. (pentru partea vătămată N. G. L.) și R. M. (pentru partea vătămată R. M. – fila 130-131 dos.fond vol. I).

De asemenea, partea vătămată N. G. L. a depus la dosar înscrisuri conform borderoului de la fila 124 dosar.

Analizând temeinicia cererilor formulate de părțile civile în raport cu mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține :

Deși, partea vătămată N. G. L. a solicitat cu titlul de daune materiale suma de 2500 lei, martora G. M. A. a declarat că aceasta a cheltuit cu însănătoșirea suma de 4.500 lei (fila 130 dosar).

Pe de altă parte, observând cele 8 bonuri fiscale depuse de partea vătămată în copie și original la dosar (fila 126-127 vol. I. instanță) se constată că trei dintre acestea (fila 126) datează din 1.02.2014, 4.02.2014 și 14.02.2014, neputându-se stabili o legătură de cauzalitate a acestora cu leziunile suferite de partea vătămată în urmă cu un an și 2 luni, respectiv la data de 23.12.2012.

In ceea ce privește celelalte bonuri depuse în copie (fila 127) instanța reține că acestea poartă o singură dată a eliberării: 23.05.2013 (având ore diferite 12.53; 13.46; 12.51; 12.52; 14.40), neputându-se stabili legătura de cauzalitate cu leziunile suferite de partea vătămată la data de 23.12.2012 mai ales în condițiile eliberării acestora în aceeași zi.

Pentru toate aceste motive și întrucât cererea părții civile privind acordarea daunelor materiale nu se coroborează cu mijloacele de probă administrate, aceasta este neîntemeiată, solicitarea sa urmând a fi analizată numai din perspectiva daunelor morale .Și aceasta deoarece potrivit art. 1357 C.civ. „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu intenție, este obligat să-l repare”.

Analizând situația de fapt reținută în cauză, prin prisma dispozițiilor legii civile ce guvernează soluționarea acțiunii civile, chiar promovată în procesul, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1357 C.civ. deoarece prin infracțiunea comisă inculpatul a cauzat un prejudiciu moral nepatrimonial părții vătămate pe care este obligat a-l repara integral (art. 1385 alin. 1 C.civ.).

In ceea ce privește întinderea prejudiciului moral în lipsa unor criterii legale, instanța urmează să îl aproximeze funcție de datele concrete ale cauzei, cu referire la infracțiunea comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, urmările produse dar și contribuția efectivă a victimei la declanșarea incidentului, ținându-se seama de culpa acesteia, cuantificată de instanță la o proporție de 50%, apreciindu-se că acordarea sumei de 3.000 lei daune morale ar putea constitui o sumă de natură a asigura repararea integrală a prejudiciului moral suferit de partea civilă N. G. L..

In ceea ce privește solicitarea părții civile R. M., instanța, pornind de la cuantumul solicitat (2500 lei daune materiale - cheltuieli cu însănătoșirea și 20.000 lei daune morale) constată că aceasta este întemeiată în parte, în raport cu depoziția martorei R. M. (fila 131 dosar) din care rezultă că partea vătămată a cheltuit suma de aproximativ 1800 lei.

Reținându-de o culpă a părții civile de 50% în săvârșirea infracțiunii, instanța va diminua corespunzător suma dovedită și va angaja răspunderea civilă a inculpatului pentru plata sumei de 900 lei daune materiale.

Aceeași soluție va dispune și în ceea ce privește daunele morale solicitate, pe care instanța le apreciază la suma de 8.000 lei ținând seama de numărul zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare de partea civilă, respectiv 15-16 zile îngrijiri medicale și făcând aplicarea principiului reducerii acestora conform gradului de culpă al victimei anterior cuantificat, va angaja răspunderea inculpatului pentru suma de 4000 lei cu acest titlu.

Totodată, în baza art. 7 din legea 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor sale genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare având în vedere infracțiunile pentru care a fost condamnat, prevăzute în anexa 3 a acestui act normativ precum și decizia în interesul legii nr. 18/2013 pronunțată de ICCJ.

Conform art.5 alin 5 din Legea nr.76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art.118 alin.1 lit.b C.p. instanța va dispune confiscarea de la inculpatul C. F. a unui cuțit tip briceag în lungime totală de 21,5 cm. și lama de 9 cm. identificat în curtea postului de poliție la data de 24.02.2013 potrivit procesului verbal din aceeași zi (fila 18 d.u.p.) recunoscut de martori ca fiind cel de care inculpatul s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor.

De asemenea, conform art. 255 C.p.p. instanța va dispune ca lucrurile ridicate de la părțile vătămate individualizate conform proceselor verbale încheiate la data de 15.01.2013 (fila 35 și 56 d.u.p.) și care aparțin acestora să le fie restituite, apreciind că această măsură procesuală nu va îngreuna justa soluționare a cauzei, punându-le în vedere că au obligația de a le păstra până la soluționarea definitivă a cauzei.

In acest sens va dispune restituirea următoarelor lucruri:

- către partea civilă N. G. L.: 1 (unu) pereche de ghete și 1 (unu) pereche de ciorapi; 1 (unu) căciulă; 1 (unu) hanorac de culoare deschisă; 1 (unu) bluză cu mâneci lungi cu fermoar; 1 (unu)pulover tricotat; 1 (unu) hanorac de culoare închisă (coletul nr.2) și

- către partea civilă R. M.: 1 (unu) pereche de pantofi sport tip denin; 1 (unu) pereche de pantofi sport; 1 (unu) pereche ciorapi; 1 (unu) bluză trening; 1 (unu) pereche lenjerie intimă bărbat și 1 (unu) pereche pantaloni de pijama (coletul nr.1).

In baza art. 274 alin.1 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare statului (1.000 lei avansați la urmărirea penala).

Se va dispune ca suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu conform delegației de asistență judiciară obligatorie nr.1105/14.08.2013 (fila 10 ds.fond) să rămână în sarcina statului.

În baza art.276 alin.2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către partea civilă R. M., conform chitanței nr.4/21.07.2014 (fila 43 ds.fond – vol.II).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de schimbare a incadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public, din infractiunea de tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev. de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p., in infracțiunea prev.de art.32 rap.la art.188 alin.1 și 2 C.p., art.189 alin.1 lit.f și alin.2 C.p. cu aplic.art.5 C.p., ca neîntemeiată.

În baza art.386 C.p.p.;

Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul C. F., respectiv din infracțiunea prev.de art.20 C.p. rap. la art. 174 alin 1 C.p. – art. 176 alin 1 lit. b C.p. în infracțiunile de:

- tentativă de omor calificat prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. cu aplic.art.73 lit.b C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate N. G. L.) și

- tentativă de omor calificat și deosebit de grav prev.de art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. și art.176 alin.1 lit.c C.p. cu aplic.art.73 lit.a C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate R. M.).

În baza art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. cu aplic.art.73 lit.b C.p. și art.76 alin.2 C.p. și art.5 C.p., condamnă inculpatul C. F. (fiul lui N. și E., născut la data de 11.08.1987 în localitatea Drăgănești O., județ O., cetățean român, studii gimnaziale, necăsătorit, doi copii minori, cu domiciliul în comuna Izvoarele, ., cu antecedente penale, CNP -_), la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit b C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate N. G. L.).

În baza art.20 C.p.rap.la art.174 alin.1 C.p. – art.175 lit.i C.p. și art.176 alin.1 lit.c C.p. cu aplic.art.73 lit.a C.p. și art.76 alin.2 C.p. și art.5 C.p., condamnă același inculpat la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit b C.p. (faptă comisă în dauna părții vătămate R. M.).

În baza art.33 C.p., art.34 alin.1 lit.b C.p. și art.35 C.p., contopește aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit b C.p.

In baza art.86/1 C.p. și art.86/2 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe timp de 7 ani termen de incercare, din care 3 ani pedeapsă și 4 ani interval de timp.

In baza art 86/3 c.p., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a)se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune O.;

b)va anunța in prealabil orice schimbare de domiciliu;

c)va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;

d)va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

Se pun in vedere inculpatului dispozitiile art.86/4 C.p.

În baza art 71 alin 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit b C.p. iar în baza art 71 alin. 5 c.p. suspendă executarea acestei pedepse pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Admite în parte acțiunea civilă promovată de S. Județean de Urgenta Slatina și in baza art.19 alin.3 C.p.p. și art.397 C.p.p. rap. la art.313 din Legea 95/2006, obliga inculpatul la plata sumelor de:

- 1.204,51 lei cheltuieli de spitalizare, ocazionate de internarea părții civile N. G. L.;

- 2.073,92 lei cheltuieli de spitalizare, ocazionate de internarea părții civile R. M..

Admite in parte acțiunile civile promovate de părțile civile N. G. L.și R. M. si în baza art.19 alin.3 C.p.p. și art.397 C.p.p. rap.la art.1357 cod civil obligă inculpatul la plata sumelor de:

- 3.000 lei daune morale către partea civilă N. G. L.;

- 4.900 lei despăgubiri civile (din care 4.000 lei daune morale și 900 lei daune materiale) către partea civilă R. M..

În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare (S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei și în prezența unui polițist.

În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

În baza art.118 alin.1 lit.b C.p. confiscă de la inculpatul C. F. un cuțit tip briceag în lungime totală de 21,5 cm. și lama de 9 cm.

În baza art.397 alin.2 C.p.p. rap.la art.255 C.p.p. dispune restituirea următoarelor lucruri:

1. către partea civilă N. G. L.:

- 1 (unu) pereche de ghete și 1 (unu) pereche de ciorapi;

- 1 (unu) căciulă

- 1 (unu) hanorac de culoare deschisă

- 1 (unu) bluză cu mâneci lungi cu fermoar

- 1 (unu)pulover tricotat

- 1 (unu) hanorac de culoare închisă (coletul nr.2);

2 . către partea civilă R. M.:

- 1 (unu) pereche de pantofi sport tip denin

- 1 (unu) pereche de pantofi sport

- 1 (unu) pereche ciorapi

- 1 (unu) bluză trening

- 1 (unu) pereche lenjerie intimă bărbat

- 1 (unu) pereche pantaloni de pijama (coletul nr.1).

In baza art 274 alin.1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare statului (1.000 lei avansați la urmărirea penala).

Dispune ca suma de 200 mlei reprezentând onorariu avocat oficiu conform delegației de asistență judiciară obligatorie nr.1105/14.08.2013 (fila 10 ds.fond) să rămână în sarcina statului.

În baza art.276 alin.2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către partea civilă R. M., conform chitanței nr.4/21.07.2014 (fila 43 ds.fond – vol.II)

Cu apel.

Pronuntata in ședință publică azi 31.10.2014.

Președinte,

L. O.

Grefier,

N. T.

Red.LO

Tehnored.IM

Ex.2/27.11.2014.

← Confimare redeschidere urmărire penală. Art.335 alin. 4 NCPP....		Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Sentința nr. 14/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 21/2014. Tribunalul OLT Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 200/2014. Tribunalul OLT Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 19/2014. Tribunalul OLT Confimare redeschidere urmărire penală. Art.335 alin. 4 NCPP. Încheierea nr. 280/2014. Tribunalul OLT Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Sentința nr. 14/2014. Tribunalul OLT