Anulare act. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 19/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 58414/3/2010
Dosar nr._ (Număr în format vechi 5260/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 19/2015
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. E.
Judecător D. A. C.
Judecător N. R. I.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea recursului formulat de recurentul I. I. împotriva sentinței civile nr.5603 din data de 30.05.2013 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA ȘCOLILOR, LICEELOR ȘI GRĂDINIȚELOR SECTOR 4, cauza având ca obiect – anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul I. I. personal, legitimat în fața instanței, și intimata Administrația Școlilor, Liceelor și Grădinițelor Sector 4, prin consilier juridic B. A., ce depune delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, potrivit dispozițiilor încheierii din data de 03.02.2014, cauza a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților, în temeiul art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă. În data de 24.11.2014, recurentul I. I. a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei. În urma acestei cererii, cauza a primit termen de judecată pentru astăzi 05.01.2014, în componența completului inițial investit.
În temeiul art.245 pct.1 Cod procedură civilă, Curtea dispune redeschiderea judecății recursului.
Intimata Administrația Școlilor, Liceelor și Grădinițelor Sector 4, prin consilier juridic, invocă excepția tardivității declarării recursului, având în vedere data pronunțării hotărârii instanței de fond, 30.05.2013, și data declarării recursului, 07.06.2013, întrucât termenul este de 5 zile de la pronunțare, ultima zi de declarare a recursului fiind 04.06.2013.
Curtea acordă cuvântul recurentului I. I. cu privire la excepția tardivității declarării recursului invocată de intimata.
Recurentul I. I. arată că recursul a fost declarat în termenul legal, întrucât cererea sa se judecă după vechiul Cod procedură civilă, iar termenul legal de declarare a recursului este de 10 zile.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5603 din data de 30.05.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, a fost admisă sesizarea din oficiu și s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul I. I. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ, Sanitare și Creșe.
S-a reținut de instanța de fond că, în conformitate cu dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire, se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma sa fie îndeplinit din oficiu.
Potrivit art. 252 Cod procedură civilă perimarea se poate constata si din oficiu.
Din verificările actelor de la dosar rezulta ca ultimul act de procedura a fost îndeplinit la data 26.01.2012 când cauza a fost suspendată potrivit dispozițiilor articolului 155 indice 1 Cod procedură civilă si ca de la aceasta data dosarul a rămas in nelucrare mai mult de un an, din culpa părții reclamante, aceasta neîndeplinind nici un alt act procedural ulterior acestei date, si fără să facă dovada ca a fost împiedicata de a stărui in judecata din pricina unor împrejurări mai presus de voința sa in condițiile art. 250 alin 3 Codul de Procedură Civilă.
Mai mult, pe durata suspendării părțile aveau deschisă calea recursului împotriva încheierii de suspendare, cale de atac de care nu au uzat.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii de mai mult de un an, Tribunalul a admis excepția perimării și a constatat perimată acțiunea de față.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul I. I., cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ (Număr în format vechi 5260/2013), solicitând să se dispună casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare, s-a arătat că în perioada 26.01._13 cauza a rămas în nelucrare pentru motive ce nu țin de persoana sa, la data de 26.01.2012 judecata a fost suspendată la inițiativa instanței pe motivul lipsei adresei pârâtei din cererea de chemare în judecată. Adresa a fost comunicată instanței prin documentul „Precizări”. În aceeași perioadă a existat pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a, un alt dosar cu același obiect, aceleași părți, cauza care s-a soluționat. Nu operează perimarea deoarece nu există culpa recurentului. Încheierea din 26.01.2012 este un act procedural lovit de nulitate de ordine publică.
Judecata recursului a fost suspendată în data de 3.02.2014, în baza art. 242 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă.
La cererea recurentului, s-a dispus redeschiderea judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției tardivității declarării recursului invocate de intimată în ședință publică, Curtea reține că, potrivit art. 253 alin. 2 Cod procedură civilă de la 1865, hotărârea care constată perimare este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
Această dispoziție are un caracter special în raport cu prevederile care stabilesc termenul de recurs general aplicabil în conflictele de muncă, astfel că sunt aplicabile cu prioritate.
Or, în cauză, sentința atacată a fost pronunțată în data de 30.05.2013, iar recursul a fost declarat în data de 06.06.2013, conform
datei poștei aplicate pe plic (fila 4 dosar recurs).
Având în vedere dispozițiile art. 101 alin. 1, potrivit cu care termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul, rezultă că ultima zi de declarare a recursului era 5.06.2013. Așadar, data declarării recursului de către recurent se situează în afara acestui interval permis de lege.
Sancțiunea care intervine este decăderea din dreptul de a mai declara calea de atac, în conformitate cu art. 103 Cod procedură civilă. Mai reținem că, în speță nu sunt incidente excepțiile reglementate de acest text, deoarece legea nu dispune altfel, iar partea recurentă nu a făcut dovada că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
În consecință, Curtea va respinge recursul ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul I. I. împotriva sentinței civile nr.5603 din data de 30.05.2013 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA ȘCOLILOR, LICEELOR ȘI GRĂDINIȚELOR SECTOR 4, ca tardiv declarat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Ianuarie 2015.
Președinte, D. G. E. | Judecător, D. A. C. | Judecător, N. R. I. |
Grefier, I. R. M. |
Red.jud.EDG./07.01.2015/2ex.
Jud.fond: A.V.T..
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2342/2015.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 1492/2015.... → |
|---|
