Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2342/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015

Decizia nr. 2342/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 1667/3/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr._ (Număr în format vechi 1423/2015)

DECIZIE Nr. 2342/2015

Ședința publică de la 16 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. G.

Judecător L. U.

Grefier Ș. T.

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de pârâta ASOCIAȚIA G. REVOLUTION și apelului incident formulat de contestatoarea M. I., împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, având ca obiect: contestație decizie de concediere.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată și care face parte integrantă din prezenta, și când, Curtea, la solicitarea părților și având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 Cod procedură civilă, a dispus amânarea pronunțării la data de 16.06.2015.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul acestei instanțe sub nr._ la 20.01.2014 reclamanta M. I. a solicitat, in contradictoriu cu parata Asociația G. Revolution pronuntarea unei hotărâri prin care sa se dispună:

Anularea deciziei de sancționare disciplinara si concediere din data de 5.12.2013;

Obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate si reactualizate, datorate începând cu data de 18.11.2013 (data suspendării relațiilor de munca din inițiativa angajatorului pentru desfășurarea cercetării disciplinare) și până la soluționarea cauzei;

Solicita obligarea pârâtei la plata sumei de 1700 lei reprezentând drepturi bănești neacordate reprezentând indemnizația de concediu de odihna neefectuat pentru anul 2013;

Obligarea pârâtei la plata sumei de 1500 lei, suma la care apreciază uzura computerului personal utilizat in interesul pârâtei;

Obligarea pârâtei la plata de daune morale in cuantum e 10.000 lei pentru presiunea psihica la care a fost supusa pe toata perioada, începând cu data încredințând proiectului GBI cat si a sumei de 10.000 lei pentru faptul ca pe toata durata desfășurării raporturilor de munca a fost obligata sa își desfășoare activitatea . de fum de țigara, situație acceptata si încurajata de superiorii săi ierarhici si de reprezentanții societății.

Prin sentința civilă nr._/19.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulata de reclamanta M. I., in contradictoriu cu parata Asociația G. Revolution cu sediul in București, .-31, ., etj. 10, apt. 43, sect. 2.

A fost anulată Decizia 741/5.12.2013 și a fost dispusă reîncadrarea reclamantei pe postul si funcția anterior deținute

A fost obligată pârâta la plata către reclamanta a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit reclamantei, retroactiv începând cu data de 18.11.2013 (data suspendării contractului de munca) si pana la data reintegrării efective.

A fost respinsă acțiunea ca nefondata pentru rest

In temeiul art. 453 C.pr.civ a fost obligată pârâta la plata către reclamanta a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:

Reclamanta a fost salariata paratei in baza contractului individual de munca 109/1.01.2011 (fila 25 -27 dosar) in funcția de consultant in management, începând cu data de 1.01.2011.

Prin actul adițional nr. 2 din 3.01.2013 (fila 30 dosar) s-a modificat elementul „funcție” al contractului individual de munca al reclamantei din consultant in management in manager proiect.

Începând cu data de 18.11.2013 a fost suspendat contractul de munca al reclamantei pe durata cercetării disciplinare (fila 62 dosar) iar prin decizia 741/5.12.2013 (fila 70-81 dosar) a fost sancționata disciplinar reclamanta cu desfacerea contractului individual de munca.

S-a reținut in cuprinsul deciziei de sancționare disciplinara săvârșirea următoarelor fapte, calificate de către parata ca fiind abateri disciplinare:

Deși in perioada 12-14 noiembrie reclamanta a absentat de la serviciu motivând ca se afla in concediu medical si deși aceasta a revenit la serviciu in data de 15.11.2013, pana la data convocării la cercetare disciplinara (18.11.2013) aceasta nu a prezentat certificatul de concediu medical
Salariata nu a îndeplinit solicitările repetate primite in scris începând cu data de 8 noiembrie 2013 de la superiorul ierarhic de a-i transmite anumite documente referitoare la proiectele bike2work si Cyclelogistics
Salariata nu a respectat indicațiile si sarcinile trasate in ultimele doua luni de către superiorii ierarhici in legătura cu desfășurarea exclusiva de activității legate de proiectul G. Bussiness Index si cu interdicția de a desfășura activitatea legate de alte proiecte in derulare
Salariata nu a respectat indicațiile primite de la superiorul ierarhic direct de a nu contacta colaboratori externi al Asociației in legătura cu alte proiecte ce au fost redistribuite intern.
Salariata a avut in mod repetat un comportament neadecvat fata de colegi, ridicând tonul la aceștia, adresându-li-se in mod agresiv si ofensator. De asemenea, salariata a avut un comportament similar fata de superiorul ierarhic, adresându-i-se agresiv in cadrul ședinței din 11 noiembrie 2013, in prezenta majorității colegilor.
In data de 11.11.2013 salariata a transmis superiorului ierarhic direct un raport al activităților desfășurate in acea zi care nu corespunde realității
In data de 1 noiembrie 2013 salariata a absentat nemotivat de la lucru fără sa anunțe.
In data de 11.11.2013 salariata a solicitat societatii Synaptic Systems sa retransmită toate e-mail-urile de serviciu primite de aceasta pe adresa de serviciu către adresa personala, fără a informa superiorii ierarhici si fără a avea acordul acestora
In luna septembrie 2013 salariata i-a solicitat voluntarei M.-T. T. sa înceteze activitățile desfășurate in cadrul Asociației si sa transmită către angajații Asociației un e-mail prin care sa-si motiveze fals plecarea prin intervenirea unor probleme in familie
Salariata a făcut copii externe neautorizate ale datelor cu privire la activitatea Asociației stocate in laptopul de serviciu

S-a reținut ca salariata a savarsit faptele imputate cu vinovatie, incalcand prin aceasta prevederile Codului muncii si Regulamentului Intern al Asociației.

In drept tribunalul a reținut dispozițiile art. 251 alin 1 si 2 si art. 252 alin 1 si 2 C.muncii, conform cărora: „Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.

[…]

Art. 252. - (1) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

(2) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată”

Din actele aflate la dispoziția sa tribunalul a reținut că reclamanta a fost convocata la cercetarea disciplinara prin adresele 708/18.11.2013 si 720/22.11.2013 (filele 63-66 dosar) in cuprinsul ambelor convocări regăsindu-se atât data si locul in care cercetarea disciplinara se va desfășura cat si faptele ce urmează a fi discutate.

Prin Decizia 707/18.11.2013 a fost numita comisia de cercetare disciplinara, activitatea acesteia fiind consemnata in procesul verbal înregistrat sub nr. 737/3/12.2013 (filele 409-412 si 413-424 dosar)

Prin propunerea înregistrata sub nr. 739/3/12.2013 (fila 425-426 dosar) comisia de cercetare disciplinara a concluzionat ca faptele reținute in sarcina reclamantei constituie abateri disciplinare si a propus sancționarea acesteia

De asemenea, analizând decizia de sancționare disciplinara sub aspectul legalității, tribunalul a reținut că aceasta cuprinde toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 252 alin. 2 C.muncii.

Tribunalul a reținut, de asemenea, din probele administrate ca reclamanta nu a participat la ședința comisiei de cercetare disciplinara, mulțumindu-se sa transmită doua înscrisuri cuprinzând aprecierea sa ca faptele imputate nu constituie abateri disciplinare (filele 274-275 dosar)

Susținerea reclamantei conform căreia a fost împiedicata sa participe la ședința comisiei de cercetare disciplinara nu este confirmata prin materialul probator administrat, martorul audiat in cauza la cererea acesteia arătând ca lui i-a fost interzis accesul la ședința comisiei, iar nu reclamantei (fila 470 dosar).

Analizând, in continuare, decizia de concediere disciplinara sub aspectul temeiniciei, tribunalul a reținut, in primul rând, contrar celor susținute de parata cu ocazia susținerilor pe fond, ca o astfel de analiza poate si trebuie sa fie făcuta de instanța, chiar in situația in care reclamanta a inteles sa nu se prezinte la cercetarea disciplinara

Aceasta deoarece, in măsura in care s-ar accepta susținerea paratei conform cu care, de vreme ce a ales sa nu prezinte aparari in fata comisiei de cercetare disciplinara, reclamanta nu poate discuta in fond acuzațiile ce i se aduc nici in fata instanței de judecata, ar însemna a goli de conținut dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Analizând așadar decizia de concediere disciplinara sub aspectul temeiniciei, tribunalul a reținut că savarsirea abaterilor disciplinare cuprinse in decizia analizata nu este susținuta de materialul probator administrat in cauza.

Astfel, se retine in sarcina reclamantei faptul ca nu a depus certificatul de concediu medical la parata, pentru datele de 12-14 noiembrie 2013, pana la data convocării la cercetare disciplinara, ceea ce constituie incalcare a dispozițiilor art. 13.3.din Regulamentul Intern al Asociației.

Tribunalul a reținut, însa, sub acest aspect, faptul ca certificatul de concediu medical in discuție a fost eliberat in data de 12.11.2013 (fila 134 dosar) si comunicat cu posta paratei la data de 20.12.2013

Tribunalul retine, in acest sens, dispozițiile Ordinului 233/2006 al Ministrului Sanatatii conform cărora persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul medical.

De altfel, in cuprinsul art. 13.3 din Regulamentul intern al paratei se utilizează aceeași formulare, menționându-se obligativitatea depunerii certificatului de concediu medical in 3 zile de la emiterea acestuia, însa nu mai târziu de data de 5 a lunii următoare, neputându-se de aceea retine ca depunerea acestui document la o distanta mai mare de trei zile de la eliberare însa înainte de termenul limita de 5 al lunii următoare este de natura sa atragă existenta abaterii disciplinare prevăzute la art. 29.2.

Nu in ultimul rând, tribunalul a reținut că reclamanta a afirmat, in mod constant, ca a fost împiedicata de către superiorul ierarhic sa depună acest document in timp, fiind de aceea nevoita sa îl transmită cu posta, susținere pe care parata nu a combătut-o, deși in cuprinsul corespondentei e-mail atașata de reclamanta la dosar exista mențiuni in acest sens.

De asemenea, s-a reținut, in sarcina reclamantei faptul ca, nu s-a dedicat exclusiv proiectului G. Business Index in ultimele doua luni, deși a primit indicații precise de la superiorii ierarhici in acest sens (pct. 3 din decizia de sancționare) însa la punctul 2 din aceeași decizie se retine ca reclamanta nu a îndeplinit solicitările superiorului ierarhic cu privire la alte doua proiecte in care era implicata.

De altfel, din întreaga corespondenta depusa de reclamanta la dosar rezulta ca aceasta a solicitat, in mod repetat, superiorilor săi sa fie degrevata de alte proiecte, lucru care s-a întâmplat, însa, abia la jumătatea lunii noiembrie.

In ce privește fapta reținuta la punctul 4 din decizia de concediere tribunalul retine ca parata nu a probat in cauza faptul ca superiorul ierarhic al reclamantei ar fi pus acesteia in vedere sa nu contacteze colaboratori ai Asociației in legătura cu alte proiecte redistribuite intern, astfel încât savarsirea faptei imputate nu poate fi reținuta de către instanța.

In ce privește susținerea conform căreia reclamanta ar fi solicitat voluntarei M.-T. T. sa înceteze activitatea in cadrul asociației tribunalul a reținut că singura proba in acest sens administrata este un e-mail adresat de voluntara unuia dintre salariații paratei, cu solicitarea de a i se elibera o recomandare (fila 360 dosar) si in care aceasta afirma ca ar fi fost data afara de către reclamanta.

Cu toate acestea tribunalul a reținut că acest e-mail, nesusținut de vreo alta proba din care sa rezulte de ce anume voluntara ar fi fost determinata sa dea curs unei solicitări de aceasta natura venita de la reclamanta, nu este de natura sa convingă instanța de existenta unui astfel de demers.

Nu in ultimul rând tribunalul retine ca din cuprinsul procedurii IT a societatii (fila 60 dosar) rezulta obligativitatea efectuării unui back-up al documentelor de lucru si ca din una dintre probele administrate nu rezulta intenția reclamantei de a face o astfel de copie in alt scop decât acela prevăzut de aceasta procedura.

In ce privește absenta nemotivata reținuta in sarcina reclamantei pentru ziua de 1 noiembrie 2013, din corespondenta e-mail anexata la fila 194 dosar tribunalul retine ca in data de 30.10.2013 reclamanta a solicitat superiorului sau ierarhic, dl. C. Beciug, solicitarea de a i se aproba o zi din concediul de odihna pentru aceasta data, solicitare pe care acesta a aprobat-o, astfel încât nu poate fi vorba despre o absenta nemotivata.

Tribunalul a reținut, fata de aspectele mai sus detaliate ca, deși in mod evident atmosfera in cadrul societatii este una tensionata, generata de nemulțumiri ale reclamantei, pe de o parte, referitoare la inechitatea cu care apreciază ca este plătita pentru efortul depus si de supraîncărcarea programului sau de lucru precum si de nemulțumiri ale managementului, pe de alta parte, generate de modul in care reclamanta isi desfasoara activitatea, totuși din cuprinsul deciziei de sancționare disciplinara si din actele depuse in probațiune nu rezulta savarsirea de către reclamanta a unor abateri disciplinare

Simpla împrejurare ca intre parți exista relații tensionate nu este suficienta spre a atrage sancționarea disciplinara a salariatului, in lipsa unor dovezi serioase ca, prin faptele savarsite, acesta a perturbat bunul mers al societatii si a incalcat dispozițiile regulamentelor interne aplicabile.

D. urmare tribunalul a apreciat decizia de sancționare ca netemeinica si va admite acțiunea sub acest aspect, cu consecința reîncadrării reclamantei pe postul si funcția anterior deținute.

In ce privește capetele de cerere privind uzura computerului personal si prejudiciul moral suferit, tribunalul a reținut că reclamanta nu a reușit sa probeze in cauza nici faptul ca, urmare a utilizării laptop-ului personal, acesta ar fi suferit o uzura cuantificabila si, in cele din urma, in cuantumul solicitat.

De asemenea, nici in ce privește prejudiciul moral încercat (altul decât cel inerent desfacerii contractului de munca si pe care tribunalul l-a apreciat a fi reparat prin admiterea acțiunii si anularea deciziei de concediere), reclamanta nu a reușit, prin probele administrate, sa dovedească existenta acestuia.

Astfel, martorul audiat in cauza la propunerea paratei a arătat concret ca in cadrul societatii exista amenajat spațiu special pentru fumat, astfel incat fumul de țigara nu putea ajunge la reclamanta, precum si faptul ca aceasta era cea care avea, in mod constant, o atitudine caracterizata de nemulțumire fata de colegii săi (fila 471 dosar)

Așa stand lucrurile, fără a nega totuși ca, din probele administrate, a rezultat existenta unei situații tensionate in societate, inclusiv intre reclamanta si colegii săi, tribunalul nu poate sa nu remarce faptul ca . de serioasa existenta unor astfel de tensiuni se datorează si comportamentului reclamantei, lipsit de toleranta absolut necesara lucrului in colectiv.

Pentru aceste motive tribunalul a apreciat ca nefondata acțiunea in ce privește aceste doua ultime capete de cerere, și a respins-o pentru acest considerent.

In temeiul art. 453 C.pr.civ tribunalul a obligat pârâta, căzuta in pretenții la plata către reclamanta a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse in original la fila 469 dosar.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel principal, în termen legal și motivat, pârâta ASOCIAȚIA G. REVOLUTION.

În motivarea apelului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.466 C.pr.civ., apelanta a solicitat să se dispună suspendarea executării provizorii a Sentinței până Ia soluționarea apelului; în temeiul art. 450 și urm. C.proc. Civ., respectiv să admiterea apelul și, pe cale de consecință, schimbarea în tot sentința apelantă în sensul respingerii acțiunii formulate de intimată și obligării acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu, respectiv să dispuneți repunerea în situația anterioară executării sentinței prin întoarcerea executării silite, în măsura în care sentința va fi pusă în executare până la data soluționării apelului, având în vedere următoarele motive:

În fapt, cu privire la raportul de muncă dintre Asociație și intimată, precizează următoarele:

2008 – prezent, Asociația, organizație non-profit, implementează diverse proiecte cu scopul de a reducere poluarea și impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului (fila nr. 433);

01.01.2011 - intimata a fost angajată în cadrul Asociației, potrivit Contractului Individual de Muncă înregistrat sub nr. 109/2011 (denumit în continuare „Contractul Individual de Muncă", filele nr. 261 - 265), atribuțiile acesteia fiind stabilite prin fișa postului (filele nr. 266 - 269);

18.11.2013 - întrucât conduita intimatei a pus în pericol proiectele Asociației, s-a dispus efectuarea cercetării disciplinare și suspendarea raporturilor de muncă (fila nr, 276);

03.12.2013 - a avut loc cercetarea disciplinară, potrivit Convocării nr. 708/18.11.2013 (filele nr. 270 - 271), respectiv Convocării nr. 720/22.11.2013 (filele nr. 272 - 273); intimata s-a prezentat la fiecare dintre orele fixate prin cele două convocări, însă a refuzat să prezinte explicații pentru faptele supuse analizei, comunicând de fiecare dată un simplu înscris cu mențiunea: „nu consider că faptele consemnate de Angajator constituie abateri disciplinare" (fila nr. 274 și fila nr. 275);

05.12.2013 - Asociația a decis adoptarea măsurii disciplinare a desfacerii Contractului Individual de Muncă și a emis Decizia de Sancționare Disciplinară nr. 741/05.12,2013 (denumită în continuare „Decizia de Sancționare", filele nr. 303-314);

20.01.2014 - intimata a solicitat instanței (1) anularea Deciziei de Sancționare; (2) obligarea Asociației la plata următoarelor: (i) despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate datorate din data de 18.11.2013 și până la soluționarea cauzei; (îi) sumei de 1.700 Iei (șl dobânda legală aferentă), reprezentând contravaloarea concediului de odihnă neefectuat; (iii) sumei de 1.500 lei, reprezentând uzura computerului personal; (iv) sumei de 10-000 lei, reprezentând daune morale pentru presiunea psihică; (v) sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale pentru desfășurarea activității într-un mediu toxic; (3) cheltuieli de judecată;

19.12.2014- prin Sentință instanța de fond a admis în parte acțiunea intimatei, a dispus anularea Deciziei de Sancționare și reîncadrarea intimatei pe funcție, respectiv a obligat Asociația Ia plata de despăgubiri începând cu data de 18.11.2013, până la data reintegrării efective.

Apelanta susține că sentința apelată este nelegală și netemeinica, aspecte pe care le va detalia în continuare.

Considerații privind temeinicia cererii de suspendare, raportat la art. 450 și urm. Codul de procedură civilă:

Cu titlu prealabil, atrage atenția asupra faptului că prin Sentința a cărei suspendare o solicită instanța a dispus, în mod eronat, reîncadrarea intimatei și obligarea Asociației la plata de despăgubiri până la momentul reintegrării efective, deși intimata a arătat în mod expres că nu dorește reintegrarea în colectivul Asociației.

În concret, prin cererea de chemare în judecată, intimata a solicitat: „obligarea pârâtei la plata următoarelor drepturi: - despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate, datorate din data de 18.11.2013 (data suspendării relațiilor de muncă din Inițiativa angajatorului pentru efectuarea cercetării disciplinare) și până la soluționarea prezentei cauze", iar prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, pct. III (1), intimata a arătat în mod expres următoarele:.. nu doresc reintegrarea în colectivul pârâtei, dar consider că merit despăgubiri echivalente cu drepturile salariate pe care mi le datorează aceasta din 18.11.2013 și până la data soluționării prezentei cauze".

Potrivit art. 80 (2) din Codul Muncii, instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere, numai la solicitarea salariatului.

Iar în cazul în care nu există o astfel de solicitare, potrivit art. 80 (3) din Codul Muncii, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Cu toate acestea, în pofida dispozițiilor legale și voinței exprese exprimate de intimată, instanța a dispus inclusiv reîncadrarea acesteia și plata despăgubirilor aferente până la data reintegrării efective.

În acest context, apelanta a solicitat suspendarea executării Sentinței, având în vedere că o eventuală punere în executare, ar perturba în mod grav activitatea Asociației, iar consecințele unui astfel de demers nu vor putea fi remediate printr-o eventuală întoarcere a executării silite, respectiv:

Potrivit Sentinței, Asociația ar trebui să procedeze inclusiv la reîncadrarea intimatei pe postul deținut anterior, de „manager proiect", moment la care va înceta contractul individual de muncă al persoanei care a înlocuit-o pe intimată;

Prin reîncadrarea intimatei pe postul deținut anterior, aceasta va avea din nou acces la informații confidențiale din cadrul Asociației (i.e. Informații privind implementarea politicilor de mediu de către partenerii Asociației), deși pe parcursul derulării relațiilor de muncă a pus în pericol securitatea unor astfel de informații, încercând să redirecționeze corespondența de pe emailul de serviciu pe emailul personal (Anexa 18) și efectuând copii neautorizate de pe aceste date, aspecte reținute în Decizia de Sancționare ca abateri disciplinare (Anexa 19);

Potrivit Sentinței, Asociația ar trebui să achite despăgubiri în cuantum mult mai mare decât cel solicitat de intimată, întrucât instanța de fond a obligat în mod eronat Asociația la plata unor despăgubiri până la data reintegrării efective, deși s-au solicitat despăgubiri calculate până la data soluționării litigiului;

Ulterior unei eventuale reîncadrări, sumele achitate de Asociație către intimată nu vor mai putea fi recuperate, întrucât acestea reprezintă drepturi de natură salarială, iar nu despăgubiri stabilite potrivit Sentinței;

În considerarea cuantumului considerabil al despăgubirilor stabilite în mod eronat de către Instanța de fond în sarcina Asociației, începând cu data de 18,11.2013, până la data reintegrării efective a intimatei (intimata având un salariu lunar de 3.564 lei), o eventuală executare a Sentinței va pune în pericol desfășurarea activității Asociației, întrucât aceasta ar putea fi pusă în imposibilitatea de a mal achita salariile pentru restul salariaților; în acest context, reamintim că Asociația este o entitate non-profit, care se susține din sponsorizări, respectiv din finanțări obținute pentru diverse proiecte (fila nr. 433);

În ipoteza admiterii apelului, Asociația va întâmpina cel mai probabil dificultăți în recuperarea despăgubirilor plătite intimatei.

În altă ordine de idei, solicită Curții să aibă în vedere că prejudiciul la care se expune Asociația este unul iminent, întrucât intimata poate iniția în orice moment procedura executării silite.

Pe de altă parte, întoarcerea executării silite ar fi imposibil de realizat sub aspectul implicațiilor pe care le are reîncadrarea intimatei pe postul deținut anterior, astfel cum am detaliat la pct. 1-5.

În concluzie, în considerarea aspectelor indicate anterior, solicită să se dispună suspendarea executării Sentinței.

Considerații privind temeinicia apelului formulat:

Apelanta susține că Sentința atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv fără a avea în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză, aspecte pe care le va detalia în continuare.

În mod eronat, prin sentință s-a dispus reîncadrarea intimatei, respectiv plata unor despăgubiri până la data reintegrării, deși intimata a arătat în mod expres că nu solicită reîncadrarea - încălcarea art. 80 din Codul Muncii raportat la art. 9 Codul de procedură civilă.

În cadrul prezentei cauze, intimata a solicitat anularea Deciziei de Sancționare și obligarea Asociației ia plata unor despăgubiri. În concret, intimata a arătat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, intimata a solicitat următoarele:

„Anularea deciziilor de sancționare disciplinară și concediere dispuse de pârâta la data de 05.12.2013, pentru motive de netemeinicie;

Obligarea pârâtei la plata unor drepturi: - Despăgubiri egale cu salariile indexate ți reactualizate, datorate din data de 18.11,2013 (data suspendării relațiilor de muncă din inițiativa angajatorului pentru efectuarea cercetării disciplinare) și până ia soluționarea prezentei cauze [.. (Anexa 1)”;

Prin răspunsul la întâmpinare, pct. III (1), intimata a arătat în mod expres următoarele: „nu doresc reintegrarea în colectivul pârâtei, dar consider că merit despăgubiri echivalente cu drepturile salariate pe care mi le datorează aceasta din 18.11.2013 și până la data soluționării prezentei cauze" (Anexa 2).

Cu toate acestea, prin Sentință, instanța a dispus inclusiv reîncadrarea intimatei pe postul și funcția anterior deținute, respectiv a obligat subscrisa la plata unei „despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit intimatei, retroactiv începând cu data de 18.11.2013 (data suspendării contractului de muncă) și până la data reintegrării efective."

Măsurile dispuse prin Sentință privind reîncadrarea intimatei și plata despăgubirilor aferente până la data reintegrării efective încalcă dispozițiile art. 80 (2,3) din Codul Muncii, care stabilesc că instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere, numai la solicitarea salariatului. În caz contrar raportul de muncă urmând să înceteze la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

În plus, soluția apelată încălca principiul disponibilității părților reglementat de art. 9 (2) Codul de procedură civilă, care stabilește că obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile șl apărările părților.

În mod eronat, instanță de fond nu a analizat toate abaterile disciplinare săvârșite de intimată șl indicate în cuprinsul deciziei de sancționare;

Sentința apelată nu analizează toate faptele intimatei reținute de Asociație ca fiind abateri disciplinare. În concret, în pofida faptului că intimata a săvârșit 10 abateri disciplinare, prin Sentința apelată au fost analizate numai o parte din faptele reținute de Asociație, respectiv pct. 1, pct. 3, pct. 4, pct. 7, pct. 9 și pct. 10 din Decizia de Sancționare.

În acest context, solicită să se observecă faptele reținute prin Decizia de Sancționare, care nu au fost analizate de instanță, corespund realității, fiind abateri disciplinare care au perturbat grav activitatea Asociației, aspecte pe care le va detalia în continuare.

Intimata nu s-a conformat solicitărilor primite în scris, începând cu data de 08.11.2013, de la superiorul ierarhic și a condiționat îndeplinirea sarcinilor de serviciu de primirea unor măriri de salariu - încălcarea art. 9.1 (b) și art. 18.2 (a) din Regulamentul Intern (PCT. 2 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

În urma solicitării intimatei de a se ocupa în mod exclusiv de proiectul G. Business Index, reprezentanții Asociației au redistribuit către alți salariați restul proiectelor în care a fost implicată intimata.

În acest context, în urma discuțiilor interne s-a stabilit că intimata se va ocupa exclusiv de proiectul G. Business Index, celelalte proiecte urmând a fi gestionate de colegele dânsei, G. M. și A. M. (Anexa 3). Totodată, s-a stabilit că intimata va preda toate documentele și informațiile aferente proiectelor discutate către superiorul ierarhic, pentru ca proiectele să fie preluate integral în cel mai scurt timp posibil de ceilalți colegi, pentru a nu fi puse în pericol finanțările obținute de Asociație.

Întrucât intimata nu s-a conformat instrucțiunilor primite, în perioada 08.11._13, superiorul ierarhic direct, C. B., a solicitat în repetate rânduri, documentele necesare pentru preluarea integrală a proiectelor, însă intimata a amânat să răspundă instrucțiunilor acestuia, pretinzând de fiecare dată o remunerație suplimentară față de salariul stabilit prin Contractul Individual de Muncă.

Aceste aspecte nu au fost analizate de instanța de fond, deși rezultă din corespondența depusă la dosar, după cum urmează;

1.1 Superiorul ierarhic solicită documentele aferente proiectelor redistribuite (08.11.2013/7.58 AM) - „I., am o rugăminte la tine. Îmi poți trimite și mie documentele trimise de noi coordonatorilor proiectului B2W. (.. J Pentru a putea prelua 100% proiectul am nevoie și de informațiile astea" (Anexa 4);

1.2. Intimata refuză implicit să predea documentele și soliciți o remunerație suplimentară (08.11.2013/10.40 AM) - „La un moment dat vreau să discutăm despre comisionul meu pentru banii aduși AGR din aplicațiile pregătite de mine. Am observat că am fost felicitată verbal, dar mă aștept să fiu felicitată și financiar, cum este și normal (Anexa 5);

1.3. Superiorul ierarhic reia solicitarea privind predarea documentelor (08.11.2013/10,49 AM) - „Am înțeles poziția ta - hai te rog, până a vb. despre bani, să mă ajuți cu informațiile solicitate în mail. Informații esențiale în realizarea unui răspuns către ECF. Mulțumesc mult" (Anexa 6);

1.4. Intimata confirmă că va preda informațiile și solicită stabilirea unei întâlniri în vederea re negocierii salariului (OS. 11.2013/10.56 AM) - „Hai să stabilim o dată și o oră să vorbim despre bani, săptămâna viitoare dacă se poate. Firește că te voi ajuta cu informațiile esențiale în realizarea unui răspuns către ECF." (Anexa 7);

1.5. Superiorul ierarhic revine cu solicitarea documentelor, precizând caracterul urgent; având în vedere termenul scurt pentru depunerea unor clarificări la unul dintre proiecte, în lipsa cărora Asociația urma să piardă finanțarea obținută (08.11.2013/12.07 PM) - „Deadline-ul pentru răspunsul la solicitarea primită din partea ECF este 18 nov. [.. J După cum ți-am spus și în mail-ul anterior, am luat la cunoștință punctul tău de vedere, ți-am spus că este prematur să vb. despre bani și că, în această fază, trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea solicitărilor venite din partea coordonatorului de proiect (ECF). [...] dacă nu reușim să oferim răspunsuri satisfăcătoare există risc să pierdem finanțarea. Prin urmare - spune-mi dacă ai documentația depusă de AGR și dacă da - când poți să mi-o trimiți pe mail." (Anexa 8);

1.6. Intimata confirmă faptul că are cunoștință de termenul limită fără a comunica documentele solicitate de superiorul ierarhic și revine cu solicitarea de a fi renegociat salariul (08.11.2013/12.20 PM) - „Am luat cunoștință de respectivul deadline și am spus deja că voi trimite informațiile solicitate. [...] Nu înțeleg de ce este prematur să vorbim despre banii care mi se cuvin. Am fost amânată de fiecare dată când am solicitat o discuție dară în acest sens și nu consider ok încă o amânare. Prin urmare, voi reveni pe acest subiect în cursul săptămânii viitoare" (Anexa 9);

1.7. Intimata solicită să fie numită coordonator în proiectele redistribuite către alți salariați din cadrul Asociației și remunerație suplimentară (09._/15.27 PM) - „După ce închei ediția de anul acesta a GBi, vreau să fiu manager de proiect pe CycieLogistics și, din aprilie 2014, pe bike2work. Îți solicit direct aceste lucruri și consider inoportună și injustă decizia de a fi numită G. M. pe locul care mi se cuvine mie. [...] Discuția de săptămâna aceasta a avut oricum caracter preliminar și deci nu definitiv: Firește, doresc remunerare în acord cu abilitățile mele și mână liberă pe respectivele proiecte, astfel încât să-mi fie respectată fișe postului și să nu fiu tratată ca un simplu executant ca până acum. [...] Vreau un răspuns afirmativ și nu o ignorare a doleanțelor mele, cum s-a întâmplat până acum." (Anexa 10);

1.8. Superiorul ierarhic solicită din nou documentele aferente proiectelor și arată că va reveni cu un punct de vedere cu privire la solicitările intimatei (11,11,2013/07.17 AM) - „I. - am primit mail-ul de la tine și o să revin cu un punct de vedere, Ce nu am înțeles din schimbul nostru de mail-uri este când o să trimiți documentele solicitate. Nu te supăra, dar este a 4-a oară când iți solicit documentele și nu am primit nimic. [., J Aștept documentele solicitate." (Anexa 11);

1.9. Intimata revine cu solicitarea pentru renegocierea salariului (11.11.2013/7.45 AM) - „C., Nu am înțeles când anume discutăm despre bani. Observ că doleanțele altor persoane sunt considerate mai importante decât ale mele și asta nu se întâmplă prima dată sau a patra oară [...] Așadar, vreau banii și respectarea fișei postului." (Anexa 12);

1.10. Superiorul ierarhic solicită din nou documentele aferente proiectelor redistribuite (12.11.2013/8.08 AM) - „I., te rog pentru a 5-a oară să-mi dai documentele depuse de noi în cadrul aplicației B2w [..,] Te rog să înțelegi că refuzul tău de a-mi da documentele depuse la EFC, refuzul de a-mi da corespondența purtată în ultimele zile ignorarea deciziilor mele de numire a unor manageri; continuarea corespondenței tale cu parteneri externi pot afecta Asociația G. Revolution atât financiar, cât și ca imagine." (Anexa 13).

Din corespondența depusă la dosar, rezultă în mod indiscutabil că intimata a ignorat cu rea-credință solicitările repetate primite de la superiorul ierarhic pentru predarea unor documente/informații care aparțin Asociației, în încercarea de a obține renegocierea salariului, context care a afectat procesul redistribuirii interne a acestor proiecte, activitățile legate de aceste proiecte și a periclitat buna lor desfășurare.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât aceasta avea obligația de a preda superiorului ierarhic documentele pe care acesta le solicită, potrivit art. 18.2 (a) din Regulamentul Intern (fila nr. 287).

2. Intimata a avut în mod constant un comportament neadecvat față de colegi și superiorii ierarhici, fapt ce a afectat bună desfășurare a activității Asociației - încălcarea art. 9.1 din Regulamentul Intern (PCT. 5 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

În pofida faptului că prin Sentință s-a reținut că intimata avea în mod constant un comportament neadecvat în raport cu restul persoanelor din Asociație, în sensul că:

2.1 „tribunalul nu poate să nu remarce faptul că într-o proporție destul de serioasă existența unor astfel de tensiuni se datorează și comportamentului reclamantei, lipsit de toleranța absolut necesară lucrului în colectiv", respectiv,

2.2 „faptul că aceasta era cea care avea, în mod constant, o atitudine caracterizată de nemulțumire față de colegii săi (fila 471 dosar)".

Instanța nu a analizat și nu a reținut această abatere disciplinară, deși este cuprinsă în Decizia de Sancționare.

Din probele administrate în dosar rezultă că intimata a avut în mod permanent un comportament ostil față de colegi și conducere, fapt ce a afectat mediul de lucru.

În acest sens, reprezentanții Asociației au primit o . sesizări privind comportamentul necorespunzător al intimatei, dintre care menționăm, cu titlul exemplificativ, următoarele:

„În toate mediile în care am lucrat am înțeles și am învățat că înțelegerea între colegi este mai presus de toate! Nu aș putea spune același lucru și despre a mea colegă I. M.. Aș dori să vă aduc la cunoștință faptul că pentru a putea fi productiv într-un mediu ca acesta (open space) trebuie să fie liniște și înțelegere. Eu, unul, m-am cam săturat de țipetele ei, amenințări, de problemele ei,., poate personale... care se răsfrâng asupra mea/noastră. Sunt lucruri care pe mine nu mă interesează să le aud zilnic și îmi afectează direct randamentul" (Anexa 14);

„D. răspuns, colega mea (n. n. - intimata) a început să țipe la mine, să mă jignească, de față cu toți colegii, și să-mi spună să ies din birou. Redau textual una dintre jigniri care nu a avut vreo legătură cu discuția profesională pe care am încercat să o port cu ea: «Nu te uiți ce grasă ești, în ce hal arăți, cu ce fote vii la serviciu?» " (Anexa 15).

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât aceasta avea obligația să manifeste un comportament civilizat față de colegi, potrivit art. 9.1 (h) din Regulamentul Intern (fila nr. 282).

3. Intimata a transmis superiorului ierarhic un raport al activităților desfășurate în data de 11.11.2013 care nu corespunde realității - încălcarea art. 9.1 (j) și art. 10.5 din Regulamentul Intern (PCT. 6 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE);

Intimata a comunicat reprezentanților Asociației un raport de activități pentru data de 11.11.2013 care nu corespundea realității. În concret, în cuprinsul raportului comunicat către reprezentanții Asociației (Anexa 16), aceasta a consemnat că pe tot parcursul zilei a efectuat „verificări și revizuiri punctare clădiri G. Business Index".

În realitate, în data de 11,11.2013, intimata a participat la o ședință internă, care nu se regăsește în raportul de activitate, aspect necontestat de aceasta. În pofida faptului că superiorul ierarhic a observat neconcordanțele din raportul de activitate al salariatei și i-a pus în vedere intimatei să verifice și să corecteze raportul („Te rog să verifici șl să refaci timesheet-ul (n.n. - „raport de activitate") de ieri. Pe proiectul GBI ai lucrat după ora 12, deci după finalizarea discuției cu mine. În timesheet apare că ai lucrat 8 ore."Anexa 17), aceasta nu s-a conformat.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât potrivit art. 10,5 din Regulamentul Intern (fila nr. 284), aceasta avea obligația ca la finalul zilei de lucru să își consemneze activitățile într-un raport de activitate și să îl trimită superiorului ierarhic, iar potrivit art. 9.1 G) din același regulament (fila nr, 282) avea obligația de a fi diligentă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

4. Intimata a solicitat societăților de mentenanță IT să retransmită toate e-mail urile de serviciu pe adresa personală în data de 11.11.2013, punând în pericol securitatea datelor Asociației - încălcarea art. 17.1 și 17.4 din Regulamentul Intern (PCT. 8 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

În considerarea proiectelor pe care le derulează, Asociația primește raportări cu informații complexe din partea partenerilor (cum era cazul proiectului G. Business Index, în cadrul căruia companiile comunicau aspecte privind măsurile implementate pentru protecția mediului), în acest context, Asociația acordă o atenție deosebită problemei confidențialității datelor/informațiilor. Deși intimata cunoștea politica Asociației privind securitatea datelor/informațiilor, aceasta a solicitat reprezentanților societăților de mentenanță IT retransmiterea tuturor e-mail urilor de serviciu primite de aceasta pe adresa de serviciu către adresa personală, fără acordul superiorilor ierarhici, și a efectuat copii neautorizate de pe documente, potrivit corespondenței de la dosar, respectiv:

4.1. „Te rog să-mi redirecționezi mailurile de la adresa_ către adresa_. De asemenea, te rog să-mi spui cum îmi pot modifica parola de acces." (Anexa 18);

4.2. „Referitor la calculatorul Ilenei - pot afirma în acest moment că au fost copiate date (aproximativ) 5GB, de pe acel iaptop. Din câte observ, datele copiate sunt niște copii ale datelor existente în acest moment pe laptop." (Anexa 19).

Întrucât Asociația este o entitate care funcționează în baza fondurilor obținute din sponsorizare, încrederea pe care o au partenerii care furnizează informații/date confidențiale este esențială. Or, conduita intimatei a pus în pericol imaginea Asociației în raport cu aceștia.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât prin art. 17.1 și art. 17.4 din Regulamentul intern (fila nr. 286), s-a stabilit că toate documentele/informațiile interne au caracter confidențial, respectiv că angajații vor folosi mijloace corespunzătoare pentru a se asigura că acestea nu vor intra în posesia unor persoane neautorizate de Asociație, raportat la aspecte indicate anterior, solicită să se observe că abaterile disciplinare indicate în cuprinsul Deciziei de Sancționare au fost dovedite prin probele administrate în cauză și, ca atare, în mod eronat instanța de fond a omis să efectueze o analiză a acestora.

În mod eronat, prin sentință s-a dispus anularea deciziei ca netemeinică, întrucât instanța de fond nu a avut în vedere întreg probatoriul administrat în cauză:

Prin Sentința apelată, instanța a reținut că „săvârșirea abaterilor disciplinare cuprinse în decizia analizată nu este susținută de materialul probator administrat în cauză" și, pe cale de consecință, a anulat Decizia de Sancționare contestată.

În realitate, din probele administrate în cauză rezulta că intimata a săvârșit și restul abaterilor disciplinare imputate prin Decizia de Sancționare, care au fost menționate în Sentință, conduita acesteia perturbând grav activitatea Asociației și proiectele aflate în desfășurare, aspecte pe care le vom detalia în continuare.

1. Intimata a absentat de la muncă în perioada 12.11._13 și nu a prezentat certificatul de concediu medical în termen de 3 zile de la emiterea acestuia - încălcarea art. 13 (3) din Regulamentul Intern (PCT, 1 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE);

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că deși „certificatul de concediu medical în discuție a fost eliberat în data de 12.11.2013 (fila 134 dosar) și comunicat cu poșta pârâtei la data de 20.12.2013", nu se poate reține că „depunerea acestui document la o distanță mai mare de trei zile de ia eliberare, însă înainte de termenul limită de 5 al lunii următoare este de natură să atragă existența abaterii disciplinare".

În realitate, întrucât certificatul medical pentru perioada 12.11._13 a fost emis în data de 12.11.2013 (Anexa 20), însă a fost depus la poștă pentru a fi comunicat către Asociație abia în data de 20.11.2013 (Anexa 21) (adică după primirea convocării la cercetare disciplinară), intimata a încălcat art. 13.3 din Regulamentul Intern (fila nr. 285), încălcare care constituie abatere disciplinară potrivit art. 29.2 din același Regulament (fila nr. 291).

În concret, intimata avea obligația de a prezenta angajatorului certificatul de concediu medical, în termenul de 3 zile de la emitere, dar nu mai târziu de data de 5 ale lunii. Teza a doua a acestui articol vizează situațiile în care un certificat medical este emis în primele zile ale lunii, când acest document trebuie depus la angajator până cel mai târziu pe data de 5, indiferent dacă între data emiterii și data stabilită prin Regulamentul Intern sunt mai puțin de 3 zile.

În plus, în mod greșit instanța a reținut că intimata ar fi fost împiedicată să depună certificatul indicat anterior, având în vedere că aceasta a fost prezentă la muncă în perioada 15.11._13.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește dispoziția din OUG nr. 158/2005 privind depunerea de către asigurat a certificatului de concediu medical la plătitor până la data de 5 ale lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul, reținută de instanță, aceasta stabilește termenul relevant pentru ca asiguratul să își primească indemnizația de asigurări sociale de sănătate, nefiind incidența în cauză. Ordonanța amintită nu privește relațiile de muncă dintre angajator și angajat și disciplina muncii, acestea făcând obiectul Codului muncii și Regulamentului Intern al angajatorului.

2. Intimata a continuat să desfășoare activități legate de alte proiecte ale Asociației, în pofida indicațiilor primite de la superiorii ierarhici de a se ocupa în mod exclusiv de proiectul G. Business Index - încălcarea arte 9.5 (b) din Regulamentul Intern (PCT. 3 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că intimata a solicitat să fie degrevată de alte proiecte, pentru a presta activități exclusiv pentru proiectul G. Business Index, respectiv că din pct. 2 din Decizia de Sancționare ar rezulta că intimata nu ar fi îndeplinit solicitările superiorului ierarhic cu privire ia alte două proiecte în care era implicată.

În realitate, reprezentanții Asociației i-au solicitat intimatei să aloce timpul de muncă exclusiv pentru G. Business Index („Din nou, te rog să te ocupi exclusiv de G8FAnexa 22), întrucât aceasta a înregistrat întârzieri majore în realizarea activităților aferente proiectului G. Business Index, încălcând inclusiv termenele limită propuse de aceasta pentru finalizarea proiectului („Ca urmare a emailurilor tale de mai jos, înțeleg că, deși cu ocazia discuției noastre din data de 31.10.2013 ai propus ca termen de predare a raportului fină! GBl data de 15.11.2013, nu vei putea finaliza la timp. Așa cum am precizat cu ocazia acelei discuții, din păcate nu este posibilă o nouă amânare, proiectul având deja întârzieri mari", Anexa 23). Pct. 2 din Decizia de Sancționare nu face referire ta faptul că intimata nu ar fi îndeplinit solicitările superiorului ierarhic cu privire la activități legate de alte proiecte, ci vizează refuzul intimatei de a preda documentele aferente altor proiecte în care a fost implicată până la un punct, redistribuite intern, tocmai pentru a fi preluate integral de alți colegi din Asociație și pentru a-i permite intimatei să se ocupe în continuare în mod exclusiv de proiectul G. Business Index.

În plus, reprezentanții Asociației au luat diverse măsuri pentru a se asigura că proiectul va fi finalizat de intimată în timp util, potrivit corespondenței atașate, respectiv:

2.1. Au fost alocați alți angajați din cadrul Asociației pentru a o ajuta pe intimată cu activitățile aferente proiectului G. Business Index („așa cum am discutat, colega noastră Mihaeia U. a fost nominalizată că începând de astăzi să te ajute cu activitățile ce țin de GBiAnexa 23);

2.2. Au fost redistribuite intern activitățile intimatei aferente altor proiecte („Cu această ocazie, îți mai precizez încă o dată că de aceste proiecte (n.n. - CycieLogistics, Bike2work) se ocupă în prezent G., A. și R.. Din acest motiv orice corespondență cu partenerii proiectului, după cum am stabilit și ieri în ședința comună, trebuie ținută și realizată de ele", Anexa 24);

Cu toate acestea, intimata a ignorat instrucțiunile primite de la superiorul ierarhic și a continuat să se implice în alte proiecte ale Asociației, după cum rezultă din corespondența depusă la dosar, respectiv:

2.3. „Având în vedere că eu am adus banii pentru proiectele CycieLogîstics și bike2workl este logic și natural să fiu implicată în respectivele proiecte, în calitate de manager de proiect {..] îți solicit direct aceste lucruri și consider inoportună și injustă decizia de a fi numită G. M. pe locul care mise cuvine mie." (Anexa 25);

2.4. „Bună G., Discutăm în cursul zilei despre CycieLogîstics, cu mențiunea că voi dori să fac eu prezentarea proiectului în cadrul conferinței despre mobilitate de pe 14 noiembrie." (Anexa 26);

2.5. „Am reluat legătura cu Kevin și Randy și o voi menține eu, asistată de alte persoane. Nu accept să fiu dată la o parte [..]." (Anexa 27).

Din corespondența atașată rezultă că intimata a continuat să se implice în activități colaterale proiectului G. Business Index, încălcând instrucțiunile directe primite de Ia superiorul ierarhic și, ca atare, a periclitat finalizarea acestui proiect.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât aceasta avea obligația de a respecta instrucțiunile stabilite de superiorul ierarhic, potrivit art. 9.5 (b) din Regulamentul Intern (fila nr. 282).

3. Intimata nu a respectat indicațiile primite de la superiorul ierarhic de a nu contacta colaboratori externi ai Asociației în legătură cu alte proiecte ce au fost redistribuite intern - încălcarea art. 9.5 (b) din Regulamentul Intern (PCT. 4 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că Asociația „nu a probat în cauză făptui că superiorul ierarhic al reclamantei ar fi pus acesteia în vedere să nu contacteze colaboratori ai Asociației în legătură cu alte proiecte redistribuite intern, astfel încât săvârșirea faptei imputate nu poate fi reținută de către instanță.

În realitate, întrucât intimata nu a reușit să respecte termenele limită stabilite pentru activitățile aferente proiectului G. Business Index, reprezentanții Asociației i-au solicitat să se ocupe în mod exclusiv de acest proiect. În acest context, au fost redistribuite intern restul proiectelor în care a fost implicată intimata, contactul cu colaboratorii externi în legătură cu aceste proiecte urmând a fi realizat în mod exclusiv de către colegii intimatei, aspect care a fost adus la cunoștința intimatei atât în cadrul ședințelor de management, cât șl în scris, situație dovedită cu corespondența depusă la dosar („Cu această ocazie, îți mai precizez încă o dată că de aceste proiecte se ocupă în prezent G., A. și R.. Din acest motiv orice corespondență cu partenerii proiectului; după cum am stabilit și ieri în ședința comună, trebuie ținută și realizată de ele", Anexa 24).

Cu toate acestea, în pofida instrucțiunilor primite în mod repetat de la superiorul ierarhic, intimata a continuat legătura cu partenerii externi ai Asociației, după cum rezultă din corespondența depusă la dosar {„Am reluat legătura cu Kevin și Randy și o voi menține eu, asistată de alte persoane. Nu accept să fiu dată la o parte [...]" - Anexa 27, „Bună Kevin, Se poate să stabilim o întâlnire pe Skype în cursul acestei săptămâni pentru a clarifica câteva ajustări necesare?" - Anexa 28), deși aceștia au fost informați că proiectele au fost preluate de alți angajați ai Asociației.

Demersul intimatei a afectat imaginea Asociației în fața partenerilor, întrucât denotă neprofesionalism din partea managerilor de proiect.

Intimata a absentat nemotivat de la muncă în data de 01.11.2013-încălcarea art. 39 (2) (b) și (c) din Codul Muncii, respectiv M (1) (b) din Contractul Individual de Muncă (PCT. 7 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că „în data de 30.10.2013 reclamanta a solicitat superiorului său ierarhic, dl. C. B., solicitarea de a i se aproba o zi din concediul de odihnă pentru această dată (01.11.2013), solicitare pe care acesta a aprobat-o."

În realitate, intimata nu a obținut aprobare pentru concediu în data de 01.11.2013.

Potrivit regulilor interne, aprobarea concediilor în cadrul Asociației se face de către președinta acesteia, la cererea scrisă a salariaților, superiorul ierarhic direct fiind informat cu privire la acest aspect. în acest sens, depunem cu titlul de exemplu o cerere de concediu formulată de intimată în data de 18.06.2013 (Anexa 29), cerere care include mențiunea „aprobat" și semnătura președintei Asociației.

Pentru data de 01.11.2013, nu există o astfel de cerere aprobată de președinta Asociației. în plus, corespondență avută în vedere de instanță (Anexa 30) nu relevă că intimata ar fi solicitat superiorului ierarhic direct aprobarea unei zile de concediu, ci doar faptul că l-a informat cu privire la aspectul că în data de 01.11.2013 ar fi obținut aprobarea concediului pentru data respectivă.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât aceasta avea obligația de a respecta disciplina muncii, potrivit art. 39 (2) (b) și (c) din Codul Muncii și art. M (1) (b) din Contractul Individual de Muncă.

Intimata a solicitat unei voluntare să înceteze activitățile desfășurate în cadrul Asociației fără acordul conducerii - încălcarea art. 9.1. (h) din Regulamentul Intern (PCT. 9 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că: „singura probă în acest sens administrată este un e-mail adresat de voluntară unuia dintre salariații pârâtei, cu solicitarea de a i se elibera o recomandare (fila 360 dosar) și în care aceasta afirmă că ar fi fost dată afară de către Reclamantă. Cu toate acestea, tribunalul reține că acest e-mail, nesusținut de vreo altă probă din care să rezulte de ce anume voluntara ar fi fost determinată să dea curs unei solicitări de această natură venită de la reclamantă, nu este de natură să convingă instanța de existența unui astfel de demers".

În realitate, din corespondența la care se face referire, rezultă în mod indiscutabil că intimata a determinat voluntara să renunțe la activitatea în cadrul Asociației, condiționând de acest aspect emiterea unei recomandări („îmi pare rău că nu am mai venit la G. Revoiution și nici la Bike Fest, dar I. m-a dat afară din motive nerealiste și chiar răutăcioase. M-a obligat să îți spun că am avut probleme în familie în perioada cu Bike Fest și să o pun în CC, dar nu a fost adevărat M-a deranjat foarte mult și voiam să îți spun asta de ceva timp, dar am așteptat măcar o scrisoare de recomandare din partea ei, ; dar nu a mai venit Iar acum, când o rog să îmi facă recomandarea, mă ia peste picior și mă jignește", Anexa 31).

Susținerile voluntarei sunt confirmate de atitudinea generală a intimatei raportat la această persoană. Cu titlu de exemplu, menționăm un email trimis de intimată superiorului ierarhic cu privire la această voluntară: „Mai jos ai un text al unei fete care nici măcar nu știe limba română, dar se consideră foarte pricepută la compuneri. Dar cum sper că vei observa și tu, textul este aberant, incoerent și lipsit de logică. Înțeleg că dorești să le mulțumești oamenilor că s-au străduit, dar, în unele cazuri, cum este acesta, nu a ieșit nimic bun și nu sunt motive de mulțumire:” (Anexa 32).

Independent de doleanțele intimatei, decizia de a întrerupe colaborarea cu voluntara aparținea reprezentanților Asociației, iar conduita intimatei prejudiciază bună reputație a organizației, ca susținătoare a activităților de voluntariat.

6. Intimata a făcut copii externe neautorizate ale datelor cu privire la activitatea Asociației stocate în laptopul de serviciu - încălcarea art. 17.1 și art. 17.4 din Regulamentul Intern (PCT. 10 DIN DECIZIA DE SANCȚIONARE):

Sub acest aspect, prin Sentință s-a reținut că: „Din cuprinsul procedurii IT a societății (fila 60 dosar) rezultă obligativitatea efectuării unui backup al documentelor de lucru și că din una dintre probele administrate nu rezultă intenția reclamantei de a face o astfel de copie în alt scop decât acela prevăzut de această procedură.”

În realitate, intimata a efectuat copii neautorizate de pe documentele Asociației, iar nu un backup al acestora, astfel cum rezultă din sesizarea primită de reprezentanta Asociației de ia firma de mentenanță IT 4NET (Referitor la calculatorul Ileanei - pot afirma în acest moment că au fost copiate date (aproximativ) 5GB, de pe acel laptop [...] utilizatorul a făcut o copie a datelor care îl interesau. Copia a fost..."copiată în exterior și ulterior ștearsă din calculator. Nu pot afirma în acest moment dacă au fost șterse și alte lucruri în afara copiilor în cauză, ca urmare nu știu dacă «lipsesc» date din calculator, Anexa 19).

În concret, au fost interpretate în mod eronat dispozițiile art. 8 din Procedura IT (fila nr. 60), care stabilesc că „lunar fiecare persoană trebuie să își facă un backup de pe documentele personale". Raportat la aceste dispoziții, nu se poate reține că intimata a efectuat un backup al documentelor sale, având în vedere că:

6.1. Efectuarea backup-ului de către salariații Asociației presupune efectuarea unor copii care sunt stocate pe serverul Asociației, tocmai pentru a fi protejată securitatea datelor Asociației, iar nu pe medii externe, astfel cum a procedat intimata;

6.2. Dacă intimata ar fi stocat totuși backup-ul documentelor pe un mediu extern, ar fi trebuit să predea acest mijloc tehnic către reprezentanții Asociației la data suspendării/încetării raporturilor de muncă, având în vedere că aceste informații aparțin Asociației, însă nu a procedat astfel;

6.3. Documentele copiate sunt în volum extrem de mare (aproximativ 6GB de documente) și, ca atare, în mod cert nu pot viza documente ale intimatei din ultima lună, de la efectuarea ultimului backup.

În acest context, intimata a pus în pericol securitatea și confidențialitatea datelor Asociației.

Conduita intimatei constituie abatere disciplinară, întrucât aceasta avea obligația de a gestiona corespunzător datele și informațiile interne ale Asociației întrucât acestea sunt confidențiale, potrivit art. 17.1 și 17.4 din Regulamentul Intern (fila nr. 286).

Raportat la aspectele indicate anterior și la probatoriul administrat în cauză, susținem că în mod eronat s-a reținut prin Sentință că faptele intimatei nu constituie abateri disciplinare.

În concluzie, în considerarea abaterilor disciplinare repetate săvârșite de intimată, precum și a consecințelor conduitei acesteia asupra activității organizației, vă rugăm să observați că măsura dispusă în conformitate cu art. 248 (1, e) raportat la art. 61 (a) din Codul Muncii a fost justificată și, ca atare, să admiteți apelul subscrisei, întrucât în mod greșit prin Sentință s-a dispus anularea Deciziei de Sancționare și obligarea Asociației la plata despăgubirilor aferente.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat apel, în termen legal și motivat, reclamanta M. I..

În motivarea apelului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.466 C.pr.civ., apelanta reclamantă solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziilor de sancționare disciplinara și de concediere dispuse de apelanta pârâtă la data de 05.12.2013, pentru motive de netemeinicie, obligarea apelantei pârâte la plata următoarelor drepturi:

Despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate, datorate din data de 18.11.2013 (data suspendării relațiilor de muncă din inițiativă angajatorului pentru efectuarea cercetării disciplinare) și până la soluționarea prezentei cauze;

Suma de 1700 de lei, cu titlul de drepturi salariale neacordate, reprezentând 15 zile din concediul legal de odihnă neefectuat pentru anul 2013;

Uzura computerului personal, pe care o evaluez la suma de 1500 de lei, pentru perioada 01.01.2011 până la data de 01.09.2011, când l-a folosit în vederea rezolvării sarcinilor de serviciu;

Daune morale în cuantum de 10 000 de lei pentru presiunea psihică la care am fost supusă pe toată perioadă, începând cu data încredințării proiectului GBI, parcurgând etapă ce marchează suspendarea relațiilor de muncă în vederea efectuării cercetării disciplinare, cercetarea propriu zisă și impactul deciziei, cât și a sumei de 10 000 de lei, cu același titlu, ce îi pretind ca și despăgubire pentru faptul că pe toată desfășurarea relațiilor, argumentele oferite de pârâtă împotriva reclamantei în cuprinsul întâmpinării se referă la prevederi ale unui regulament care nu poate fi aplicat retroactiv, întrucât nu era în vigoare în luna septembrie.

Oricum, chiar dacă efectele regulamentului ar fi fost aplicate retroactiv, ceea ce este un abuz, el nu a fost încălcat de reclamantă.

Temeinicia pretențiilor privind obligarea pârâtei la drepturi salariale șl despăgubiri.

Cât privește obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate, datorate din data de 18.11.2013 (data suspendării relațiilor de muncă din inițiativa angajatorului pentru efectuarea cercetării disciplinare) și până la soluționarea prezentei cauze, consider că, prin argumentele aduse la punctele 1-10 a demonstrat netemeinicia deciziei de sancționare disciplinară nr. 741/05.12.2013.

Menționează că, din pricina suferinței cauzate de relațiile defectuoase de muncă între aceasta și pârâtă, nu doreste reintegrarea în colectivul pârâtei, dar consideră că merită despăgubiri echivalente cu drepturile salariale pe care i le datorează aceasta din 18.11.2013 șl până la data soluționării prezentei cauze.

Cu privire la obligarea pârâtei la achitarea drepturilor salariate neacordate, pentru efectuarea concediului legal de odihnă neefectuat pentru anul 2013, menționează că reclamanta a primit contravaloarea concediului de odihnă abia pe 30.04.2014, cu întârziere șl, evident, doar după ce a pârâta a luat la cunoștință că a fost chemată în judecată de către reclamantă.

În consecință, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pe zi de întârziere, având în vedere faptul că avea dreptul la contravaloarea concediului de odihnă neefectuat de la data concedierii.

Solicită să fie admisă solicitarea reclamantei cu privire la obligarea pârâtei la plata uzurii computerului personal ca fondată. Dovadă este raportul de uzură al computerului personal, MacBook PRO, atașat acestui răspuns la întâmpinare.

Conform contractului de muncă din 01.01.2011, pârâta era obligată să-i pună la dispoziție reclamantei echipamente pe care aceasta să poată lucra, ceea ce nu s-a întâmplat decât abia în septembrie 2011.

Uzura calculatorului este un prejudiciu material suferit de reclamantă în timpul îndeplinirii și în legătură cu obligațiile de serviciu.

Valoarea de achiziție a laptopului a fost de aproximativ 7000 de lei, fiind folosit în activitatea de birou a G. Revolution pentru perioada 01.01._11, după care i s-a încredințat un laptop de serviciu.

Pentru perioada alegată reclamanta a calculat un număr de 140 de cicluri de încărcare, raportat la un total de 742 contorizate până la momentul de față, pentru evaluarea uzurii calculatorului personal, model MacBook PRO, reclamanta a folosit un software specializat, numit Coconut Battery 2,8.

Prin întâmpinarea formulată, apelanta reclamantă a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.

Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 Cod procedură civilă, prin prisma susținerilor efectuate in calea de atac, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin decizia de sancționare disciplinară nr.741/05.12.2013, apelanta din prezenta cauză Asociația G. Revolution a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al intimatei-reclamante M. I. in conformitate cu dispozițiile art.61 lit.a) din Codul Muncii.

In concret, in cadrul deciziei de sancționare disciplinară au fost reținute un număr de 10 (zece) abateri disciplinare in sarcina intimatei-reclamante, acestea fiind descrise in partea introductivă a deciziei in cauză, filele 70-81 dosar fond.

In conformitate cu dispozițiile art.61 lit.a) din Codul Muncii, text reținut de angajatorul-apelant drept fundament al deciziei de concediere contestată in cadrul prezentei proceduri judiciare, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului, printre altele, atunci când salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară.

Codul Muncii nu definește și nu enumeră abaterile grave, dar ele pot fi stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile sau prin regulamentul intern al angajatorilor, in această din urmă ipoteză calificarea gravității faptei imputate salariatului fiind făcută de la caz la caz de angajator.

Angajatorul poate dispune concedierea și pentru abateri repetate, adică in cazul săvârșirii a cel puțin două abateri. Prin ipoteză, in acest caz este vorba despre abateri lipsite de o mare gravitate, astfel măsura respectivă ar fi posibilă chiar in absența caracterului repetat al faptei. In orice caz, cu privire la această din urmă situație ceea ce interesează nu este numărul abaterilor disciplinare (doar numărul minim de două fiind important aici), ci voința constantă (directă sau indirectă) a salariatului de a incălca obligațiile de serviciu.

Raportând aceste succinte considerații de ordin teoretic la speța concretă dedusă judecății pe calea prezentului apel, Curtea observă că intimata din cadrul apelului principal, M. I., a fost sancționată disciplinar cu desfacerea unilaterală a raportului său juridic de muncă pentru săvârșirea unui număr de 10 abateri de la regulile de disciplina muncii.

Astfel, prima abatere disciplinară consemnată in conținutul deciziei de concediere nr.741/05.12.2013 constă in lipsa nejustificată de la serviciu in intervalul 12-14.11.2013, in condițiile in care, deși intimata pretindea obținerea unui certificat de concediu medical, totuși nu inștiințase angajatorul despre acest fapt.

In legătură cu această abatere disciplinară, Curtea constată că certificatul medical obținut de intimata pentru intervalul 12-14 noiembrie 2013 a fost depus la dosarul de fond la fila 134. Acest certificat medical a fost transmis la data de 20.11.2013 de intimata M. către asociația-apelantă prin intermediul serviciilor poștale, astfel după cum rezultă din inscrisul aflat la fila 135 a dosarului de fond. Nicio explicație pertinentă nu a fost furnizată de salariata-intimată pentru a justifica intârzierea intervenită in legătură cu transmiterea documentului medical către angajatorul său.

Intârzierea apare inexplicabilă și din perspectiva suspendării contractului individual de muncă al intimatei incepând cu data de 18.11.2013, prin decizia nr.709/18.11.2013, emisă de apelantă in conformitate cu dispozițiile art.52 alin.(1) lit.a) din Codul Muncii (in vigoare la acea dată), suspendare adusă la cunoștința intimatei chiar la acea dată, conform semnăturii regăsite pe decizia susmenționată, fila 62 dosar fond. In ziua următoare, 19.11.2013, intimata M. a primit și convocarea la cercetare disciplinară dispusă de angajatorul său, printre faptele imputate regăsindu-se și cea vizând absența nejustificată de la serviciu in perioada 12-14.11.2013.

Nu pot fi reținute drept incidente mențiunile Ordinului nr.233/2006, pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizații asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, emis de Ministerul Sănătății.

Este adevărat că la Anexa nr.1 a Ordinului susmenționat se dispune că „persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunțe plătitorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul medical”, dispoziție ce reia, practic, alta identică din OUG nr.158/2005, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, insă Curtea notează că această prevedere nu reglementează domeniul raporturilor de muncă dintre părți, ci domeniul asigurărilor sociale de sănătate, in concret termenul maxim pâna la care certificatul medical poate fi depus in vederea obținerii indemnizațiilor medicale aferente.

In cauză insă, domeniul raporturilor de muncă dintre părți sub aspectul cazurilor de ordin medical era reglementat de Regulamentul Intern (R.I) al asociației-apelante. In cadrul acestui regulament, filele 277-302 dosar fond, la art.13.3 se dispune expres că „in cazul in care absența angajatului de la serviciu se datorează imbolnăvirii acestuia, angajatul va transmite către G. Revolution certificatul care atestă imbolnăvirea in termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestuia, dar nu mai târziu de data de 5 a lunii următoare celei in care a fost emis certificatul.

Așadar, obligația salariatului era una clar stabilită in reglementarea internă susmenționată: in termen de 3 zile de la emitere certificatul de concediu medical trebuia transmis către angajator. Nici un posibil motiv de intârziere in sensul celei de-a doua teze a art.13.3 din R.I. nu a fost invocat de către intimata M.. Aceasta in condițiile in care incepând cu 15.11.2013 a fost prezentă la serviciu, iar pe 18.11 și, apoi, pe 19.11. a luat la cunoștință atât de decizia angajatorului de suspendare a raporturilor sale juridice de muncă, cât și de convocarea sa la cercetare disciplinară tocmai, printre altele, pentru fapta de a absenta nejustificat de la serviciu.

Cea de-a doua faptă imputată intimatei-reclamante a constat in neindeplinirea solicitărilor repetate formulate in scris de către superiorul ierarhic in vederea transmiterii unor documente relevante legate de două proiecte in care era angrenată intimata M..

Fapta este probată cu corespondența electronică purtată de intimata cu șeful direct in perioada 08.11-12.11.2013, din care rezultă că acesta din urmă i-a adresat intimatei nu mai puțin de 5 solicitări directe in legătură cu predarea unor documente intocmite in legătură cu proiectele la care aceasta lucra. De fiecare dată, intimata a condiționat predarea documentelor in cauză de o discuție pe tema unei majorări de salariu, filele 43-52 dosar apel, 349-353 dosar fond.

De asemenea, fapta descrisă apare ca intrunind elementele constitutive ale unei abateri disciplinare din perspectiva art.39 alin.(2) lit.b) din Codul Muncii și ale art.18.2.a din R.I. ce prevede expres obligația angajaților Asociației G. Revolution de a preda șefului ierarhic superior inscrisurile ce țin de domeniul de activitate al asociației.

Abaterea disciplinară mai sus menționată este strâns legată de cele descrise la pct.3 și 4 din decizia de concediere ce constituie obiect al cauzei. Faptul că intimata-reclamantă nu a respectat indicația superiorilor ierarhici de a desfășura activități legate exclusiv de proiectul G. Business Index și de a nu contacta colaboratori externi ai asociației in legătură cu alte proiecte ce au fost distribuite intern altor angajați rezultă din corespondența electronică purtată de intimată cu șeful ierarhic superior in intervalul 28.10.-09.11.2013, filele 62-65 dosar apel.

Din corespondența menționată, rezultă că pe data de 28.10. intimata a fost avertizată să se ocupe exclusiv de proiectul GBI. In pofita acestui avertisment, intimata răspunde pe data de 09.11.2013 că se consideră indreptățită a fi implicată și in proiectele B2w și Cyclelogistic, intrucât a contribuit la acestea prin atragerea fondurilor necesare. Pe 12.11.2013 șeful ierarhic superior ii comunică din nou intimatei că trebuie să se preocupe exclusiv de proiectul GBI, intrucât de celelalte două proiecte B2w și Cyclelogistic se ocupă alte două salariate ale asociației.

Corespondența intimatei cu colaboratorii externi (persoanele indicate drept Kevin și Randy) ai asociației se află depusă la filele 66-69 dosar apel. In cadrul mailului transmis șefului ierarhic superior in data de 11.11.2013, intimata chiar arată că „nu acceptă să fie dată la o parte”, asumându-și anumite merite pe linia proiectelor obținute de asociație, fila 67 dosar apel.

Fapta săvârșită de intimata este calificată drept abatere disciplinară de art.9.5.b din R.I. in conformitate cu care angajații au obligația de a se abține de la efectuarea altor lucrări sau activități decât cele cuprinse in fișa postului sau trasate de superiorul ierarhic.

La punctul 5 al deciziei de concediere este reținută ca și abatere disciplinară comportamentul inadecvat in raporturile de muncă adoptat de intimată față de colegi și superiorul ierarhic. Deși, in contextul datelor existente la dosar, fapta descrisă apare mai puțin probată, totuși, din declarațiile celor doi martori audiați in cauză, filele 470-471 dosar fond, rezultă că atmosfera de lucru de la sediul apelantei nu era tocmai in cele mai bune condiții.

In plus, la dosar au fost depuse și două inscrisuri, filele 53-54 dosar apel, respectiv un mail și o sesizare adresate președintei R. F. de doi colegi ai intimatei, M. Pavnutescu și C. Ș., in care aceștia deplângeau atmosfera de lucru din cadrul societății, pentru care o invinovățeau de intimată.

Fapta constituie abatere disciplinară din perspectiva art.9.1.h din R.I. in cadrul căruia se stipulează explicit obligativitatea unui comportament civilizat, fără proferarea de injurii sau amenințări la adresa partenerilor sau colegilor, ori indicațiile arogante ce pot fi percepute ca nepoliticoase de către colaboratori, colegi sau parteneri.

Abaterea disciplinară consemnată la pct.6 al deciziei de concediere constă in intocmirea unui raport zilnic de activitate pentru data de 11.11.2013 fără ca acesta să corespundă realității. Fapta rezultă din mailul transmis intimatei de șeful direct, fila 57 dosar apel, in care acesta ii solicita refacerea raportului zilnic de activitate pentru ziua anterioară, respectiv pentru ziua de 11.11.2013. Nici un argument contrar nu a fost adus de intimată in combaterea acestei imputații, astfel incât Curtea va constata ca fiind dovedită și această abatere disciplinară.

Obligația consemnării activităților desfășurate in rapoarte zilnice de activitate este stipulată la art.10.5 din R.I., cu obligația pentru angajați de a transmite aceste rapoarte zilnice către șeful ierarhic superior.

Cea de-a șaptea abatere disciplinară imputată intimatei a constat in absența nemotivată de la serviciu in data de 01.11.2013.

Este adevărat că intimata a anunțat șeful ierarhic superior că iși va lua o zi din concediul de odihnă pe anul 2013 in data de 01.11.2013, mail fila 71 dosar fond, dar nici un inscris nu a fost depus la dosar din care să rezulte că intimata ar fi și obținut, efectiv, aprobare pentru acea zi de concediu de odihnă. Faptul de a anunța la secretariatul asociației, astfel cum se pretinde in mailul menționat, nu este suficient pentru ca salariații să poată fi indreptățiți la beneficiul concediului de odihnă, in lipsa aprobării persoanei abilitate din structura organizațională al cărui membru este și salariatul respectiv. Aceasta cu atât mai mult cu cât in cadrul apelantei se statornicise regula solicitării concediului printr-o cerere scrisă adresată și aprobată de conducerea asociației. O astfel de cerere tip a fost depusă la fila 70 a dosarului de apel, fiind intocmită chiar de intimata-reclamantă ce solicita aprobarea unei zile de concediu odihnă in data de 19.06.2013.

Potrivit mențiunilor pct.13.2 din R.I orice absență de la serviciu trebuie să constituie obiectul unei autorizații prealabile din partea șefului ierarhic sau a conducerii. Absanța neautorizată indreptățește G. Revoluțion la luarea măsurilor disciplinare corespunzătoare impotriva salariatului respectiv. De altfel, o astfel de prevedere in R.I. nici nu ar fi fost necesară pentru că este suplinită de dispoziția cu caracter general de la art.39 alin.(2) lit.b) din Codul Muncii, in conformitate cu care una din principalele obligații ale salariatului este aceea de a respecta disciplina muncii. Ori, un element esențial al disciplinei muncii este tocmai prezența la serviciu a salariaților in cadrul intervalului orar stabilit pentru funcționarea unității al cărei angajat este.

A opta abatere disciplinară imputată intimatei-reclamante a constat in solicitarea adresată de aceasta din urmă către Synaptic System in vederea transmiterii către adresa personală a mailurilor primite pe adresa electronică utilizată la serviciu.

O astfel de solicitare transmisă societății de mentenanță I.T., dovedită cu mailul depus la fila 58 dosar apel, necontestat de intimata M. I., incalcă politica confidențialității adoptată de societatea apelantă in legătură cu datele ce privesc activitatea societății. In orice caz, o astfel de politică este fără echivoc stipulată in conținutul dispozițiilor art.17.2 și 17.4 din R.I., in conformitate cu care angajații G. Revolution nu vor transmite documentele de serviciu unor terțe persoane și nici nu le vor face disponibile in afara sediului sau punctelor de lucru ale G. Revolution, angajații urmând a se asigura că informațiile și documentele confidențiale nu vor intra in posesia unor persoane neautorizate atât in interiorul cât și in exteriorul societății.

In cauză, nicio explicație pertinentă nu a fost furnizată de intimata-reclamantă in legătură cu intenția avută atunci când a solicitat redirecționarea mailurilor de serviciu pe adresa personală de mail.

Abaterea disciplinară mai sus descrisă este foarte apropiată din punct de vedere al incadrării juridice in stipulațiile R.I. de cea de-a zecea abatere reținută de angajatorul-apelant in sarcina intimatei-reclamante. Astfel, se menționează la această a zecea abatere disciplinară inserată in decizia de concediere faptul că intimata a efectuat copii externe neautorizate ale datelor cu privire la activitatea Asociației stocate in laptopul de serviciu.

Această abatere nu a fost negată nici de intimata-reclamantă. Aceasta din urmă doar a circumstanțiat imprejurările comiterii abaterii, afirmând că a copiat documentele in cauză ca o obligație de serviciu ce ii revenea lunar. Din nou, intimata-reclamantă nu explicat in mod coerent care a fost motivul pentru care nu a copiat documentele in cauză pe serverul asociației, ci pe surse externe. Astfel cum apare menționat in mailul depus la fila 59 a dosarului de apel, intimata a efectuat copii ale unor documente de serviciu, pe care apoi le-a copiat pe surse externe, după care a șters din laptopul de serviciu copiile documentelor respective. De asemenea, nicio explicație nu a fost furnizată in legătură cu volumul mare al datelor copiate, aproximativ 5GB, ce nu puteau proveni, in orice caz, din activitatea desfășurată de intimata in luna anterioară.

Fapta săvârșită incalcă aceleași prevederi ale art.17 pct.2 și 17.4 din R.I. menite să prevină . de asociație in posesia documentelor aparținând acesteia.

In fine, ultima abatere disciplinară imputată intimatei, respectiv cea de-a noua descrisă in decizia de concediere, a privit solicitarea adresată de intimata unei voluntare din cadrul asociației-apelante pentru a părăsi Asociația G. Revolution.

Deși și această fapta apare drept mai puțin probată, totuși, indicii ale acesteia reies din mailul transmis de voluntara in cauză reprezentanților asociației apelante, fila 72 dosar apel. Acest mail va fi coroborat de Curte cu mailul aflat la fila 73 din dosarul de apel, transmis de intimata-reclamantă către șeful ierarhic superior, in care apare drept evident o anumită tendință denigratoare la adresa voluntarei ce iși desfășura activitatea in cadrul Asociației G. Revolution.

Dispozițiile incălcate prin această fapte se circumscriu tot R.I., art.9.1.h, mai sus citat, ce prevede o obligația generală a angajaților Asociației de a se comporta civilizat la serviciu, fără indicații arogante sau care pot fi percepute ca nepoliticoase de către colegi, colaboratori sau alte persoane.

Pentru toate cele zece abateri disciplinare prezentate in cele ce preced, Curtea apreciază că sunt intrunite elementele constitutive ale art.61 lit.a) din Codul Muncii, ce are drept ipoteză pentru emiterea unei decizii de concediere o abatere disciplinară gravă sau mai multe abateri repetate de la regulile de disciplina muncii. Chiar dacă unele fapte descrise in decizia de concediere ce formează obiectul prezentei proceduri judiciare au apărut ca fiind mai puțin probate, in ansamblu Curtea apreciază că sunt suficiente elemente care să creioneze o atitudine inadecvată manifestată de intimata-reclamantă in relațiile de muncă din cadrul Asociației G. Revolution. Aceasta chiar și in contextul in care pare a rezulta din datele dosarului că anumiți șefi ierarhici ai intimatei nu au gestionat in cele mai bune condiții relația profesională cu intimata.

Pe cale de consecință, constatând culpa intimatei in legătură cu comiterea abaterilor disciplinare imputate de Asociația G. Revolution in cadrul deciziei de concediere nr.741/05.12.2013, Curtea va admite apelul principal promovat in cauza, cu consecința respingerii cererii introductive ca neintemeiată și menținerii ca legală și temeinică a deciziei de concediere susmenționată.

Ca efect al acestei decizii, Curtea va respinge ca neintemeiată solicitarea intimatei-apelante M. I. de acordare a sumei pretinse cu titlu de daune morale decurgând din presiunea psihică pretins efectuată asupra sa de către angajator, prin reprezentanții săi. Ca neintemeiată va fi respinsă și solicitarea de acordare a unor daune morale decurgând din nerespectarea regulilor privind fumatul in spațiile publice. In legătură cu acest aspect, Curtea observă că intimata nu a adresat vreo petiție in acest sens organelor abilitate, respectiv Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, având drept scop constatarea violării regulilor privind fumatul in spațiile publice inchise in sensul dispozițiilor Legii nr.349/2002, privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Ca neintemeiată va fi respinsă și cererea de obligare a apelantei la plata sumei de 1500 lei cu titlu de uzură a laptopului personal folosit pentru activitatea desfășurată in cadrul Asociației G. Revoluțion până la nivelul anului 2011. Solicitarea nu este susținută de nicio probă a dosarului care să demonstreze că intimata a folosit laptopul personal in folosul apelantei, care a fost motivul acestei folosiri (voluntar sau a constituit un aspect impus de angajator), precum și că in exercitarea atribuțiunilor de serviciu laptopul in cauză a inregistrat o uzură cuantificată la 1500 lei.

Din inscrisurile administrate la dosarul cauzei nu rezultă nici faptul că intimata ar fi adresat fostului său angajator o solicitare in acest sens, pentru că, in acord cu mențiunile art.253 alin.(2) din Codul Muncii doar in cazul in care angajatorul refuză să il despăgubească pe salariat (așadar in urma unei cereri exprimate de acesta din urmă), acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.

Ca neintemeiată va fi respinsă și ultima solicitare efectuată de intimata-reclamantă pe calea apelului incident promovat in cauză, solicitare ce a vizat obligarea angajatorului la plata dobânzii legale aferente a sumei cuvenite pentru 15 zile de concediu de odihnă neefectuat in anul 2013. Intimata-apelantă a indicat faptul că suma aferentă celor 15 zile de concediu odihnă neefectuate in anul 2013 a fost incasată la data de 30.04.2014.

Nu rezultă din datele cauzei și nici apelanta nu a indicat care a fost motivul pentru care nu a efectuat in totalitate concediul de odihnă aferent anului 2013 in cursul acelui an (raporturile juridice de muncă intre părți au incetat pe 05.12.2013, așadar foarte aproape de sfârșitul anului). Cum dispozițiile art.146 alin.(2) din Codul Muncii permit salariatului efectuarea concediului de odihnă și in anul următor, Curtea nu distinge o culpă a angajatorului in acordarea indemnizației pentru concediul de odihnă neefectuat in anul 2013, la aproximativ patru luni de zile de la momentul incetării raporturilor juridice de muncă dintre părți.

Astfel, in temeiul dispozițiilor art.480 alin.(1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat apelul incident declarat de intimata-apelantă M. I..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul principal declarat pârâta ASOCIAȚIA G. REVOLUTION împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata M. I..

Schimbă în tot sentința civilă apelată.

Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Respinge apelul incident declarat de apelanta-intimată M. I. împotriva aceleiași sentințe, în contradictoriu cu Asociația G. Revolution, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2015.

Președinte,

R. G.

Judecător,

L. U.

Grefier,

Ș. T.

Red:R.G.

Dact.: D.A.M

4ex./27.07.2015

Jud.fond: A. C.

← Obligaţie de a face. Decizia nr. 758/2015. Curtea de Apel...		Anulare act. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI →

Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2342/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 2342/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI