Cereri. Decizia nr. 2368/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2368/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 40733/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 360/2015)
Decizia Civilă nr.2368
Ședința publică din data de 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. F. G.
JUDECĂTOR: H. L.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de apel formulată de apelanții-reclamanți A. V., A. M. Ș., B. M., B. G., B. I., B. L., B. G., B. M., B. M., C. A., C. R., C. C., C. Z. C., C. I., C. G., Cârcota T., C. L., C. A., C. N., C. P. M., C. P., C. G., D. L., D. F. G., D. A., D. M., D. M., E. C., E. D., F. D., F. G., F. G. R., F. M., F. A., G. F., G. M., G. M., G. F. I., G. A., G. A., G. C., H. I., I. C., I. M., I. C., I. V., I. F., I. M., J. L. M., J. L., L. N., L. B., M. J., M. A., M. N., M. M., N. C., N. E., N. L., N. T., N. M., O. N., O. F., P. D., P. C., P. V., P. M., P. G., P. C., P. M., P. St. O., P. I., R. N., R. A., R. R., Rât I., R. A., S. P., S. F., S. G., S. M., Ș. I., Ș. M. N., S. A., S. G., S. M., S. D., S. M., Ș. F., S. D., S. Luminiță, S. F., T. L., T. M., T. V., T. C., T. A., T. F., T. N., Țuica C., Ț. M. Ș., T. C., V. C., V. M., V. C., Z. M. I., C. N., N. A., P. D., E. G., N. M., P. A., G. D., O. G., M. I., R. M., S. M., I. I., I. S., C. L., B. G., B. G., O. T., Crăia M., G. N., I. C., I. N., C. T. C., N. V., B. R., V. V., G. A. împotriva sentinței civile nr._ din data de 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. și S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători București, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanții-reclamanți, prin avocat M. Doinița C., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2014 depusă la dosar-fila 21, lipsind intimatele-pârâte S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. și S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Apelanții-reclamanți, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia depun la dosarul cauzei extras din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate S.N.T.F.C. „C. Călători” S.A. pentru anul 2012-2014 încheiat în conformitate cu prevederile Legii nr.62/2011, care prin anexa 1 face dovada modului de calcul al salariilor și respectiv a susținerilor părților reclamante, adresa nr._ emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A., adresa nr._/20.04.2012 emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă București, anexe la contractul colectiv de muncă, situația salariilor de bază brute corespunzătoare claselor de salarizare.
Curtea în temeiul art.479 alin.(2) din Codul de procedură civilă, încuviințează pentru apelanții-reclamanți proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată, ca fiind utilă soluționării pricinii deduse judecății, luând act de administrarea acesteia la termenul de azi.
Nemaifiind cereri de formulat, în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă, Curtea deschide dezbaterile asupra cererii de apel.
Apelanții-reclamanți, prin avocat, apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, întrucât aceasta nu a reținut întregul material probator administrat în cauză. În acest context, arată că, așa cum rezultă din probele administrate, intimata-pârâtă nu a calculat și nu a achitat drepturile salariale cuvenite reclamanților, în raport de prevederile hotărârilor de guvern ce prevăd salariul minim brut garantat la nivel de țară, motiv pentru care solicită a se avea în vedere că prima instanță nu a ținut seama de faptul că salariul de bază corespunzător fiecărei clase de salarizare se stabilește în funcție de coeficientul de ierarhizare și de formula de calcul prevăzută la anexă 1 ce a fost depusă la dosarul cauzei la termenul de azi. În atare situație, apreciază că salariul de bază pentru o clasă superioară clasei 1 se calculează prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a clasei de salarizare la salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare care este net inferioară celei garantate la nivel de țară. Așa fiind, solicită a se da eficiență atât dispozițiilor art.38 din Codul muncii conform cărora salariații nu pot renunța la drepturile ce li sunt recunoscute prin lege, întrucât orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la aceste drepturi sau limitarea lor este lovită de nulitate, precum și a dispozițiilor art.42 din Codul muncii, având în vedere că instanța fondului a reținut doar un singur aspect, în sensul că salariile cuvenite reclamanților ar fi mult mai mari decât cele prevăzute la nivel de țară. Față de această împrejurare, solicită a se ține cont de prevederile anexei 1, având în vedere că este evident faptul că salariile părților reclamante sunt pe de parte cu mult mai mici decât cele prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, depunând la dosar concluzii scrise și sentința civilă nr._/23.12.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._/3/2012, cu titlu de practică judiciară.
Cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe cale separată.
Curtea în temeiul art.394 din Codul de procedură civilă, închide dezbaterile.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale acestei instante la data de 19.12.2013 sub nr._ S. Salariaților din Depoul de Locomotive București Călători, în numele și pentru membrii S. V., P. N. M., P. I., R. G., Ș. V. F., A. P., D. G., B. R., G. F., G. F. I., G. S., P. N., L. N., V. C., D. C., G. M., P. V., C. I., L. A., D. I., D. V., C. M., R. M., M. I., J. L., M. N., T. M. D., Ș. Fenache, C. S., M. D., I. M., I. A., R. R., I. C., C. I., M. Ș., B. I., Ș. N M., Rât I., C. S. E., Făgan C., S. C. I., S. C., T. I., I. D. Z., I. M., M. I., C. C., B. M., E. Drian, D. F G., B. V., C. G., C. T., D. A., C. V., C. P M., N. I., A. C., Băluța I., C. P N., A. I., S. G., C. N., Z. N., F. S., M. I., S. I., I. M., Ș. I., M. A., D. D., T. C., S. C., S. M., C. Z C., P. M. M., P. N G., B. I., N. C., Ș. M., S. V., L. V., D. I., T. V., P. V., S. S., S. D., R. R. A., T. A., H. M., B. C., R. L., V. A., M. G., M. G., I. A., I. A., V. M., Ș. M N., M. F., I. F., S. N A., Ț. M. Ș., P. C., F. C., A. M., P. I., D. R C., C. G., F. D., N. E., I. M., F. M., P. C., R. A., S. M., T. M., H. I., D. A., C. P., C. B., C. O. C., C. N., F. G., D. M., N. T., S. M., M. R. G., C. G., B. E., C. V. C., S. L., V. S., G. V., C. M., V. M., G. S., L. N. M., S. G., G. N., A. V., D. M. N., O. T I., P. G., N. A., D. L., N. C., P. I., R. N., P. D., C. A., D. A. M., Ș. G., C. R., B. M., G. C., M. M., D. G., M. Ș., P. G., G. A., P. V., M. P., S. M., E. M., P. V., O. N., G. M., C. N., S. D., Ș. I., N. G., M. G., E. D., G. I., V. I. G., C. P., I. M., T. G., A. C., Ș. I N., D. G., N. E., B. D., Ș. I., R. D. C., S. F., P. D., I. C., S. Ș., B. V., B. M., L. M., S. G., C. B., M. J., B. L., S. M., Până C., I. F., I. M., I. I., B. M., Găina G., E. I., T. L., G. D., B. I., G. M., P. E., A. D., F. A., E. D., C. A., C. G., Z. M I., D. C., A. N., N. C., S. F., D. M., G. D., I. V., C. D., Târle C., R. M., B. G., M. N., B. N., C. N., M. F., A. I., A. D., A. D., M. V., S. P., V. V., C. Constantă, M. Lucreția, M. D., N. L., F. M., F. V., A. N., V. E., E. A., P. Ștefănia A., M. F., S. M., I. B., I. R. B., R. L. M., T. L., T. G., G. C., T. E. M., S. N., Până R., D. A., D. M., C. M., B. D., N. V. I., D. L., B. E., B. E., B. M., I. O. M., C. D., S. G., M. V., P. M., N. M., S. D., S. S., G. M., F. M., D. C., G. I., P. N., D. V., C. S., P. D., M. C., F. C., R. G., M. M., S. F., C. M. G., S. M., O. T. C., P. D., G. A., F. G., G. M., L. B., G. N., A. I., M. S., E. C., E. G., N. M., L. N., G. F., A. I., U. N., P. A., Cârcota T., J. L. M., Țuica C., P. C., S. D., O. F., E. D., D. M., S. P., I. M. D., S. I. V., B. M., P. M., P. St. O., G. D., N. M., G. A., M. N., I. C., A. M Ș., O. G., S. A., T. N., T. F., C. A., D. M., V. V., C. I., V. C., N. L., R. A., T. A., M. I., R. M., T. I., C. L., N. T., B. L., O. D., T. C., D. A., S. M., I. I., I. S., Bojar G., S. A., P. M., F. G. R., C. L., S. M., M. M., P. C., G. A., B. G., P. F., Câlă A. I., I. C., M. A., B. G., O. T., Crăia Martius, P. S., G. N., I. C., I. N., C. T. C., N. V., B. I., S. V. au chemat în judecată pe pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători "C. Călători" SA pentru Sucursala de Transport Feroviar de Călători București - STFC – București solicitând obligarea pârâtei să calculeze și să plătească reclamanților pentru perioada 1.01._13 diferențele dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul de bază minim brut de 670 lei, conform HG nr.1193/2010, în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei prevăzut /de HG nr.1225/2011 și în raport de HG nr.23/28.01.2013 ce stipulează că începând cu 1 februarie 2013 salariul de bază minim brut este 750 lei și începând cu 01 iulie 2013 salariul de bază minim brut este 800 lei lunar și drepturile salariale efectiv plătite corespunzător activității desfășurate în perioada în care hotărârile de guvern sunt incidente, sume care vor fi actualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor până la data plătii efective și obligarea paratei la eliberarea de adeverințe cu aceste diferențe salariale pentru reclamanții din dosarul cauzei pentru a fi atașate la Cărțile de muncă ale reclamanților.
Prin cererea precizatoare depusă la dosar la data de 22.07.2014 reclamanții și-au majorat câtimea pretențiilor arătând că solicită acordarea diferențelor de drepturi bănești și pentru intervalul 1.01._14.
La termenul de judecată din data de 2.10.2010, în scopul unei mai bune administrări a cauzei, având în vedere împrejurarea că nu toți reclamanții sunt reprezentați prin S. Salariaților D. Depoul De Locomotive prin intermediu avocatului I. B., întrucât o parte din reclamanții în numele cărora S. Salariaților din Depoul de Locomotive a formulat acțiunea, fie că făceau parte din acest sindicat, fie că făceau parte din alt sindicat, respectiv din S. Personalului din Ramura Tracțiune- au înțeles pe parcursul judecății să-și angajeze pe grupuri, apărători proprii, iar o parte din salariați nu sunt reprezentați nici de avocat nici de vreunul din cele două sindicate, instanța, în temeiul art. 139 alin. 5 din Codul de procedură civilă, a disjuns prezenta cauză și a dispus formarea unor dosare separate.
În prezenta cauză au rămas ca reclamanți salariații, reprezentați de avocat M. Doinița C., conform tabelului depus la dosarul cauze, în număr de 132 persoane reclamanții A. V., A. M Ș.,B. M., B. G.,B. I., B. L., B. G., B. M., B. M., C. A., C. R., C. C., C. Z C., C. I., C. G., Cârcota T., C. L., C. A., C. N., C. P M., C. P., C. G., D. L., D. F G., D. A., D. M., D. M., E. C., E. D., F. D., F. G., F. G. R., F. M., F. A., G. F., G. M., G. M., G. Fugasin I., G. A., G. A., G. C., H. I., I. C., I. M., I. C., I. V., I. F., I. M., J. L. M., J. L., L. N., L. B., M. J., M. A., M. N., M. M., N. C., N. E., N. L., N. T., N. M., O. N., O. F., P. D., P. C., P. V., P. M., P. G., P. C., P. M., P. St O., P. I., R. N., Adulescu A., R. R., Rât I., R. A., S. P., S. F., S. G., S. M., Ș. I., Ș. M N., S. A., S. G., S. M., S. D., S. M., Ș. F., S. D., S. Luminiță, S. F., T. L., T. M., T. V., T. C., T. A., T. F.,T. N., Țuica C., Ț. M. Ș., T. C., V. C., V. M. ,V. C. ,Z. M I., C. N., N. A., Avel D., E. G., N. M., P. A., G. D., O. G., M. I., R. M., S. M., I. I., I. S., C. L., B. G., B. G., O. T., Crăia M., G. N., I. C., I. N., C. T. C., N. V., B. R., V. V., G. A..
Prin sentința civilă nr._/20.11.2014 Tribunalul București-Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea formulată de reclamantul S. Salariaților din Depoul de Locomotive București Călători prin reprezentant M. R. G., în numele și pentru membrii A. V., A. M Ș.,B. M., B. G.,B. I., B. L., B. G., B. M., B. M., C. A., C. R., C. C., C. Z C., C. I., C. G., Cârcota T., C. L., C. A., C. N., C. P M., C. P., C. G., D. L., D. F G., D. A., D. M., D. M., E. C., E. D., F. D., F. G., F. G. R., F. M., F. A., G. F., G. M., G. M., G. Fugasin I., G. A., G. A., G. C., H. I., I. C., I. M., I. C., I. V., I. F., I. M., J. L. M., J. L., L. N., L. B., M. J., M. A., M. N., M. M., N. C., N. E., N. L., N. T., N. M., O. N., O. F., P. D., P. C., P. V., P. M., P. G., P. C., P. M., P. St O., P. I., R. N., Adulescu A., R. R., Rât I., R. A., S. P., S. F., S. G., S. M., Ș. I., Ș. M N., S. A., S. G., S. M., S. D., S. M., Ș. F., S. D., S. Luminiță, S. F., T. L., T. M., T. V., T. C., T. A., T. F., T. N., Țuica C., Ț. M. Ș., T. C., V. C., V. M. ,V. C. ,Z. M I., C. N., N. A., Avel D., E. G., N. M., P. A., G. D., O. G., M. I., R. M., S. M., I. I., I. S., C. L., B. G., B. G., O. T., Crăia M., G. N., I. C., I. N., C. T. C., N. V., B. R., V. V., G. A. prin apărător M. D. C. în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Călători "C. Călători" SA și Sucursala de Transport Feroviar de Călători București - STFC – București, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanții sunt salariații pârâtei S. Națională de Transport Feroviar de Călători "C. Călători" SA, - Sucursala de Transport Feroviar de Călători București - STFC – București.
Prin cererea formulată reclamanții au solicitat acordarea diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 1.01._14.
Reclamanții au solicitat următoarele :obligarea pârâtei să recalculeze valoarea salariului individual și plătească pentru perioada 01.01.2011 – 31.12.2011 diferențele lunare dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor, cu cuprinși în Anexa 1 la Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2011 - 2012 încheiate la nivelul pârâtei în raport de valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 670 lei conform art.1 din HG nr.1193/24.11.2010 și drepturile salariale efectiv plătite în perioada respectivă, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației de la data fiecărei scadente și dobândă legală; obligarea pârâtei să recalculeze valoarea salariului individual și plătească pentru perioada 01.01.2012 – 31.01.2013 în funcție de perioada efectiv lucrată diferențele lunare dintre drepturile salariale rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în Anexa 1 la CCM pe anii 2012 – 2014 încheiat la nivelul pârâtei în raport de salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată de 700 lei conform art.1 din HG nr.1225/14.12.2011 și drepturile salariale efectiv plătite în perioada respectivă; obligarea pârâtei să recalculeze valoarea salariului individual și să-i plătească pentru perioada 01.02.2013 – 30.06.2013 diferențele lunare dintre salariile rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la Contractul Colectiv de Muncă pe 2012-2014 încheiat la nivelul pârâtei în raport de salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată de 750 lei conform art.1(1) din Hg.nr.23/2013 și drepturile salariale efectiv plătite în perioada respectivă; obligarea pârâtei să recalculeze valoarea salariului individual și să-i plătească pentru perioada 1.07.2013 – 31.12.2013 diferențele lunare dintre salariile rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la Contractul Colectiv de Muncă pe și 2012-2014 încheiat la nivelul pârâtei în raport de salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată de 800 lei conform HG.nr.23/2013 și drepturile salariale efectiv plătite în perioada respectivă; obligarea pârâtei să recalculeze valoarea salariului individual și să-i plătească pentru perioada 1.01.2014 – 20.04.2014 diferențele lunare dintre salariile rezultate din aplicarea coeficienților de ierarhizare a claselor de salarizare cuprinși în anexa 1 la Contractul Colectiv de Muncă pe și 2012-2014 încheiat la nivelul pârâtei în raport de salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată de 850 lei conform HG nr.871/2013 și drepturile salariale efectiv plătite în perioada respectivă.
Analizând actele adiționale depuse la dosarul cauzei, instanța a constatat că în perioada dedusă judecății 1.01._14 reclamanții au avut un salariu brut de bază net superior chiar și celui mai mare salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată de 850 lei stabilit de art.1 (2) din HG nr.871/2013.
Spre exemplu, reclamantul C. C. beneficiază începând cu data de 24.02.2012, conform actului adițional de un salariu de bază de 1566 lei, corespunzător clasei de salarizare 33, la care se adauga alte 8 sporuri în procent de 10 până la 100%, respectiv 25% spor de vechime, 15% spor de condiții grele, spor de 10% de condiții vătămătoare, spor dee 15% de condiții periculoase, spor de 50% de conducere simplificată, spor de 25% pentru lucru în timpul nopții, spor de 100% pentru munca prestată în zile nelucrătoare.
Mai mult, instanța de fond a reținut că ceea ce urmăresc de fapt reclamanții este ca să li se recalculeze drepturile salariale cuvenite pentru perioada 1.01.2011 –aprilie 2014 în baza unui algoritm de calcul propriu, respectiv să se înmulțească coeficienții de ierarhizare prevăzuți pentru fiecare clasă de salarizare în grila de salarizare din anexa 1 a CCM pe unitate pe anii 2011-2012 și 2012-2014 cu salariul salariu de bază minim brut pe tară și garantat în plată prevăzut prin hotărâri de guvern.
Or, acest mod de calcul nu are nici un fundament legal.
Reținând că prevederile contractelor Colective de Muncă la nivel de unitate aplicabile intervalului 2011-aprilie 2014 nu conțin reglementări inferioare celor privind stabilirea drepturilor salariale minime garantate în plata prevăzute de HG nr.1193/24.11.2010, HG nr.1225/14.12.2011, HG.nr.23/2013 și HG.nr.23/2013, instanță de fond a respins cererea ca neîntemeiată.
În termen legal, împotriva acestei sentințe au formulat cerere de apel comun motivată apelanții-reclamanți A. V., A. M Ș.,B. M., B. G.,B. I., B. L., B. G., B. M., B. M., C. A., C. R., C. C., C. Z C., C. I., C. G., Cârcota T., C. L., C. A., C. N., C. P M., C. P., C. G., D. L., D. F G., D. A., D. M., D. M., E. C., E. D., F. D., F. G., F. G. R., F. M., F. A., G. F., G. M., G. M., G. Fugasin I., G. A., G. A., G. C., H. I., I. C., I. M., I. C., I. V., I. F., I. M., J. L. M., J. L., L. N., L. B., M. J., M. A., M. N., M. M., N. C., N. E., N. L., N. T., N. M., O. N., O. F., P. D., P. C., P. V., P. M., P. G., P. C., P. M., P. St O., P. I., R. N., Adulescu A., R. R., Rât I., R. A., S. P., S. F., S. G., S. M., Ș. I., Ș. M N., S. A., S. G., S. M., S. D., S. M., Ș. F., S. D., S. Luminiță, S. F., T. L., T. M., T. V., T. C., T. A., T. F., T. N., Țuica C., Ț. M. Ș., T. C., V. C., V. M. ,V. C. ,Z. M I., C. N., N. A., Avel D., E. G., N. M., P. A., G. D., O. G., M. I., R. M., S. M., I. I., I. S., C. L., B. G., B. G., O. T., Crăia M., G. N., I. C., I. N., C. T. C., N. V., B. R., V. V., G. A. prin apărător M. D. C., solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate că sentința pronunțata de către instanța de fond este netemeinică și nelegală; casarea sentinței civile atacate și rejudecând fondul, admiterea cererii de chemare în judecată ca întemeiată; obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de cauză, apelanții apreciind că sentința apelată este netemeinică și nelegală, considerând că instanța de fond nu a analizat probele administrate în susținerea cererii de chemare în judecată, valorificând în parte probatoriiile, neanalizand situația de fapt și de drept în ansamblul său.
Pentru perioada 01.12._12 în calitate de angajator, pârâta nu a calculat și nu a plătit drepturile salariale calculate la salariul de bază minim brut de 700 lei, conform H.G. nr.1193/2010.
Potrivit Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, art. 7 alin. 2, contractele colective de munca încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea parților.
Având în vedere prevederile art 238 alin. i Codul muncii (în vigoare la data încheierii și înregistrării contractelor colective de muncă) potrivit căruia: „Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior", „Contractele individuale de munca nu pot compune clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă" - alin. 2, „la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal" - alin. 3, pârâta avea obligația să acorde salariul de încadrare calculat la o valoare a salariului minim brut de 700 lei, și nu la o valoare de 600 lei, pentru perioada 01.12._11.
Pentru perioada 01.01._13 temeiul legal pentru care se solicitase acordarea diferențelor de salariu este H.G. nr.1225/2011.
Potrivit art. 1 din H.G. nr.1225/2011 privind stabilirea salariului mimin brut pe țara garantat în plata, începând cu data de 01.01.2012 salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata se stabilește la 700 lei lunar pentru un program de lucru de 169,333 oră în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.
Pentru perioada 01.02._13 temeiul legal pentru care se solicitase acordarea diferențelor de salariu este H.G. nr. 23/2013.
Potrivit art.1 din H.G. nr.25/2013 privind stabilirea salariului mimin brut pe țara garantat în plata, începând"cu data de 01.02.2013 salariul de bază minim brut pe jara garantat în plata la se stabilește la 750 lei lunar pentru un program de lucru de 168,667 oră în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră.
Pentru perioada 23.04._13 temeiul legal pentru care se solicitase acordarea diferențelor de salariu este H.G. nr. 23/2013 și Actul Adițional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2012-2013 al CNCFR „C." SA înregistrat la ITMB cu numărul 116/2012.
Potrivit art. 1 din H.G. nr.23/2013 privind stabilirea salariului mimin brut pe țară garantat în plată, începând cu data de 23.04.2013 salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata se stabilește la 800 lei lunar pentru un program de lucru de 168,667 oră în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.
Pârâta, prin Actul Adițional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2012-2013 al CNCFR „C." SA înregistrat la ITMB cu numărul 116/2012, s-a mulțumit să modifice, într-adevăr, clasa I de salarizare trecând suma de 800 de lei, dar fără să aplice coeficienții de ierarhizare, salariații primind în continuare drepturile salariale așa cum a fost calculată grila de salarizare, adică pentru salariul minim de 600 lei.
Art. 164 din Codul muncii prevede:„Salariul de bază minim brut pe țara garantat în plata, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin Hotărâre de Guvern, după consultarea sindicatelor și patronatelor.
Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut pe țară.
Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Anexa l la CCM încheiat la nivel de unitate a stabilit clasa I de salarizare la nivelul a 600 lei brut, față de dispozițiile legale referitoare la caracterul minimal al drepturilor, pârâta fiind astfel obligată la respectarea clasei I de salarizare la nivelul de bază minim brut prevăzut de H.G. nr.1225/2011 și H.G. nr.23/2013 pentru anul 2013.
Pârâta nu a plătit reclamanților drepturile salariale calculate în raport de salariul minim brut de 700 lei prevăzut de H.G. nr.1225/2011 pentru anul 2012, 750 lei prevăzut de H.G. nr.23/2013 și, respectiv, 800 lei prevăzut de H.G. nr.23/2013 și Actul Adițional la Contractul Colectiv de Munca pe anul 2012-2013 al CNCFR „C." SA înregistrat la ITMB cu numărul 116/2012, încălcând prevederile art. 40 alin. 2 lit. c coroborate cu prevederile art. 229 alin. 4 din Codul muncii.
În conformitate cu prevederile cuprinse în anexele la contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității angajatoare cu privire la salariile de bază brute corespunzătoare claselor de salarizare, salariul minim brut corespunzător clasei 1 de salarizare a fost stabilit la valoarea de 600 lei (sub salariul de bază minim brut pe țara), această valoare fiind păstrată pentru anul 2011, 2012 sj 2013, iar în cauză se invocă neplata drepturilor salariale în raport de prevederile hotărârilor de guvern prin care s-a stabilit salariul minim brut pe țară garantat în plată.
În acest fel, pârâta a produs apelanților un prejudiciu material constând în diferenja dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv plătite, prejudiciu pe care angajatorul este dator să le acopere în temeiul art. 253 din Codul muncii, potrivit căruia angajatorul este obligat în temeiul normelor și principiilor civile contractuale, să le despăgubească în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpă angajatorului în timpul îndeplinirii obligator de serviciu sau în legătura cu serviciul.
Potrivit prevederilor art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii, angajatorul este obligat să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.
Potrivit art. 154 din Codul muncii, în forma în vigoare la data nașterii raportului juridic, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, iar conform art. 155 din același cod, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
De asemenea, conform art. 55 alin. 1 din Codul Fiscal, în forma în vigoare la data nașterii raporturilor juridice, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și sau în natura obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioadă la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate de muncă.
Salariile de bază corespunzătoare fiecărei clase de salarizare se stabilesc conform claselor de salarizare și coeficienților de ierarhizare prevăzuți în conținutul contractelor colective de munca încheiate la nivelul unității angajatoare.
Conform CCM al CNCF „C." SA, salariul de bază brut corespunzător fiecărei clase de salarizare se va calcula după următoarea formula:S=Sclasa 1 K unde: S este salariul de bază brut corespunzător clasei de salarizare respective; S clasa 1: salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare; K: coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare.
Concret, salariile brute de încadrare se determina, pentru fiecare salariat în parte, în funcție de pregătirea și vechimea fiecăruia, prin calcularea conform formulei de mai sus.
La data de 23.02.2015, prin Serviciul Registratură al Curții, a depus întâmpinare intimată S. Națională de Transport Feroviar de Călători C. Călători" SA –Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători București, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Apelanții prin apărător au depus răspuns la întâmpinare, în combaterea apărărilor formulate de intimată.
Analizând actele dosarului prin prisma criticilor formulate de apelanți, în limitele apelului, conform art.477 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Apelanții au susținut în prezenta cauză stabilirea eronată a salariului de bază de încadrare în perioada decembrie 2011 – decembrie 2013, ca urmare a încălcării de către intimata pârâtă a prevederilor contractului colectiv de muncă pe unitate valabile în perioada în litigiu și a dispozițiilor legale cu privire la salariului minim brut garantat în plată pe țară.
Conform prevederilor art. 164 din Codul muncii, republicat, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor, angajatorul neputând negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară. Totodată, angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Potrivit Anexei 1 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate invocat, salariul de bază corespunzător fiecărei clase de salarizare se va calcula după următoarea formulă: S – S clasa 1xK, unde S- salariul de bază brut corespunzător clasei de salarizare respective, S clasa 1 – salariul de bază brut corespunzător clasei 1 de salarizare.
Clasa 1 de salarizare este o constantă aplicată la calcularea salariilor de bază în funcție de ierarhizare, dar nu este și un salariu minim, salariatul având dreptul la un salariu, care poate fi diferit în funcție de felul muncii și de studii.
Potrivit art. 1 din H. G. nr. 1193/2010, începând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2011, reprezentând 3,94 lei/oră, iar conform art. 1 din H.G. nr. 1225/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2012, reprezentând 4,13 lei/oră.
Potrivit art. 1 din H.G. nr. 23/2013 începând cu data 01.02.2013 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei/oră, iar din 1.07.2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră.
Aceste act normative au fost adoptat față de necesitatea respectării art. 41 alin.2 din Constituția României, prin care s-a recunoscut salariaților dreptul la măsuri de protecție socială, respectiv instituirea unui salariu minim brut pe țară, precum și a art. 164 alin.3 C.muncii, prin care angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Instituirea unui salariu minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o formă de protecție socială a angajatului, căruia i se garantează un venit minim de subzistență.
Așadar, potrivit dispozițiilor legale enunțate, angajatorul este obligat să stabilească, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, salarii de bază cel puțin egale cu salariul de bază minim brut pe țară, în caz contrar, riscând să plătească o amendă cuprinsă între 1.000 lei și 2.000 lei, așa cum prevede art. 3 din hotărârile de Guvern.
Apelanții tind la aplicarea unei lex tertia prin combinarea coeficientului de ierarhizare de la nivel de unitate cu salariul minim prevăzut la nivel național, însă un astfel de mod de interpretare nu poate fi primit de instanță întrucât salariul minim la nivel național nu este echivalent cu clasa 1 de salarizare, cei dou parametrii fiind diferiți.
Nici Codul muncii și nici hotărârile de Guvern care stabilesc valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu prevăd ca la stabilirea drepturilor salariale, angajatorii să folosească, ca valoare de referință, salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Pe de altă parte, nici în contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul pârâtei nu s-a prevăzut ca negocierea drepturilor salariale să pornească de la nivelul salariului minim pe economie.
În condițiile în care salariile brute ale apelanților nu au fost sub minimul prevăzut de actele normative mai sus enunțate, aceștia având în fapt un salariu de bază brut lunar mai mare de 670 lei, respectiv 700 lei, stabilit prin negociere, astfel cum rezultă din contractele individuale de muncă, modificate prin acte adiționale, Curtea constată că angajatorul și-a îndeplinit în cauză obligația instituită în art. 164 C.muncii, care vizează numai garantarea în plată a unui salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Argumentul expus de apelanți, în sensul că salariul minim brut pe țară stabilit prin hotărârile de guvern invocate trebuia avut în vedere la algoritmul de calcul stabilit prin contractul colectiv de muncă este eronat întrucât aceste hotărâri nu prevăd un mod de calcul al salariului, ci instituie doar un nivel minim al salariului de bază brut cuvenit salariaților (sector public sau privat), cerință îndeplinită în prezenta cauză.
Curtea apreciază ca fiind nefondată și cererea de obligare a pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, la data plății, potrivit principiului de drept potrivit căruia accesoriu urmează soarta principalului.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea reține ca fiind nefondate criticile aduse sentinței apelate, motiv pentru care va respinge ca nefondat apelul dedus judecății, în baza art.480 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți A. V., având CNP_, A. M. Ș., având CNP_, B. M., având CNP_, B. G., având CNP_, B. I., având CNP_, B. L., având CNP_, B. G., având CNP_, B. M., având CNP_, B. M., având CNP_, C. A., având CNP_, C. R., având CNP_, C. C., având CNP_, C. Z. C., având CNP_, C. I., având CNP_, C. G., având CNP_, Cârcota T., având CNP_, C. L., având CNP_, C. A., având CNP_, C. N., având CNP_, C. P. M., având CNP_, C. P., având CNP_, C. G., având CNP_, D. L., având CNP_, D. F. G., având CNP_, D. A., având CNP_, D. M., având CNP_, D. M., având CNP_, E. C., având CNP_, E. D., având CNP_, F. D., având CNP_, F. G., având CNP_, F. G. R., având CNP_, F. M., având CNP_, F. A., având CNP_, G. F., având CNP_, G. M., având CNP_, G. M., având CNP_, G. F. I., având CNP_, G. A., având CNP_, G. A., având CNP_, G. C., având CNP_, H. I., având CNP_, I. C., având CNP_, I. M., având CNP_, I. C., având CNP_, I. V., având CNP_, I. F., având CNP_, I. M., având CNP_, J. L. M., având CNP_, J. L., având CNP_, L. N., având CNP_, L. B., având CNP_, M. J., având CNP_, M. A., având CNP_, M. N., având CNP_, M. M., având CNP_, N. C., având CNP_, N. E., având CNP_, N. L., având CNP_, N. T., având CNP_, N. M., având CNP_, O. N., având CNP_, O. F., având CNP_, P. D., având CNP_, P. C., având CNP_, P. V., având CNP_, P. M., având CNP_, P. G., având CNP_, P. C., având CNP_, P. M., având CNP_, P. St. O., având CNP_, P. I., având CNP_, R. N., având CNP_, R. A., având CNP_, R. R., având CNP_, Rât I., având CNP_, R. A., având CNP_, S. P., având CNP_, S. F., având CNP_, S. G., având CNP_, S. M., având CNP_, Ș. I., având CNP_, Ș. M. N., având CNP_, S. A., având CNP_, S. G., având CNP_, S. M., având CNP_, S. D., având CNP_, S. M., având CNP_, Ș. F., având CNP_, S. D., având CNP_, S. Luminiță, având CNP_, S. F., având CNP_, T. L., având CNP_, T. M., având CNP_, T. V., având CNP_, T. C., având CNP_, T. A., având CNP_, T. F., având CNP_, T. N., având CNP_, Țuica C., având CNP_, Ț. M. Ș., având CNP_, T. C., având CNP_, V. C., având CNP_, V. M., având CNP_, V. C., având CNP_, Z. M. I., având CNP_, C. N., având CNP_, N. A., având CNP_, P. D., având CNP_, E. G., având CNP_, N. M., având CNP_, P. A., având CNP_, G. D., având CNP_, O. G., având CNP_, M. I., având CNP_, R. M., având CNP_, S. M., având CNP_, I. I., având CNP_, I. S., având CNP_, C. L., având CNP_, B. G., având CNP_, B. G., având CNP_, O. T., având CNP_, Crăia M., având CNP_, G. N., având CNP_, I. C., având CNP_, I. N., având CNP_, C. T. C., având CNP_, N. V., având CNP_, B. R., având CNP_, V. V., având CNP_, G. A. având CNP_, toți prin reprezentant convențional A. M. C. , cu sediul în București ., ., ., sector 4, împotriva sentinței civile nr._ din data de 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A., cu sediul în București, ..38, sector 1 și S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C. Călători” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători București, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, având CUI_, cont bancar RO81BPOS_RON01 deschis la B. Post și sediul în București, . Nord nr-1-3, sector 1.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
R. F. G. H. L.
Grefier,
B. M.
Red. Jud. RFG
Dact: Z.G./ ex/
Jud.fond: A.V.T.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 773/2015.... | Despăgubire. Decizia nr. 1397/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
