Despăgubiri. Decizia nr. 6/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 854/116/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 7610/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr.6/2015
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G. E.
Judecător D. A. C.
Grefier I. R. M.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelantul B. S. împotriva sentinței civile nr.691 din data de 4.09.2014 pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CĂLĂRAȘI, cauza având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că, înainte de stabilire a primului termen de judecată, în faza procedurii prealabile, au fost comunicate motivele de apel intimatei C. Județeană de Pensii Călărași, la data de 21.10.2014, iar acesta a formulat întâmpinare, fiind înregistrată la dosar la data de 29.10.2014.
Având în vedere că părțile au lipsit la termenul de astăzi, dar au solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.691/04.09.2014, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul B. S., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Călărași.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că dreptul la pensie al reclamantului a fost stabilit sub imperiul Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.05.1992, pensie ce a intrat în procesul de recalculare prevăzut de OUG nr. 4/2005.
Ulterior, prin sentința civilă nr.1360/18.05._ pronunțată de Tribunalul Călărași în dosar nr._ pârâta este obligată să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului conform OUG nr. 4/2005 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare derogatoriu de 20 de ani.
Pentru punerea în aplicare a acestei sentințe a fost emisă decizia nr._/04.10.2010 reclamantului fiindu-i restituite drepturi în valoare de 10.432 lei.
În vederea stabilirii existenței sau inexistenței dreptului reclamantului de a benefica de recalcularea pensiei în temeiul art.169 alin.1 din Legea nr.263/2010, OUG nr.100/2008 și de art.782 alin.1 din Legea nr. 19/2000 și cu utilizarea aceluiași stagiu complet de cotizare de 20 de ani stabilit prin hotărârea judecătorească, instanța va analiza legislația aflată în vigoare la momentul nașterii dreptului de pensie al acestuia, precum și reglementările pe care reclamantul își întemeiază cererea.
În acest sens reține că în perioada de aplicabilitatea a Legii nr. 3/1977, care ulterior a fost abrogată prin Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare pentru bărbați era de 30 de ani și pentru femei de 25 de ani conform art.8 care reprezenta norma generală (este vorba practic despre vechimea în muncă necesară pentru pensioare, actul normativ neîntrebuințând noțiunea de „stagiu de cotizare”).
În art.14 Legea nr. 3/1977(norma specială) se prevedea o reducere a vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat o anumită perioadă în locurile încadrate în grupa a I a de muncă sau grupa a II-a de muncă.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, a statuat prin decizia nr.40 din data de 22.09.2008 pronunțată în dosar nr.16/2008, că dispozițiile art.77 alin.(2) raportat la art.43 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. Așadar, ICCJ a stabilit alte stagii complete de cotizare derogatorii de la stagiul de 30 de ani bărbați și 25 de ani femei prevăzut de art.8 din legea 3/1977, însă aceste stagii derogatorii prevăzute de art.14 se aplică persoanelor care au lucrat minim 20 de ani în grupa aI a sau 25 de ani în grupa a II a de muncă.
Conform art.782 din Legea nr.19/2000, „(1) Asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor anuale, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; bB) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă. (2) Prevederile alin.(1) se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr.3, în funcție de data nașterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art.167^1.”
Potrivit art.II lit. a din OUG nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale beneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,_ puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I a de muncă, persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr.78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a intrat în vigoare de la data de 01.01.2011 și care la art.169 alin.1 prevede: „Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.”
În alineatul 2 legiuitorul instituie aceiași excepție ca în actele normative anterior invocate și anume că prevederile alin.(1) art.169 nu se aplica in situatia in care, la recalcularea pensiilor in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr.78/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea in munca necesara deschiderii dreptului la pensie prevazuta de acte normative cu caracter special.
În speță, drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut în baza Legii nr.3/1977, acesta a beneficiat de recalcularea pensiei conform OUG nr.4/2005. În cadrul acestui proces de recalculare, pentru determinarea punctajului său mediu anual s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani. Nemulțumit de acest mod de calcul, reclamantul a obținut, prin hotărâre judecătorească recalcularea drepturilor sale de pensie pe baza unui stagiu complet de cotizare derogatoriu de 20 de ani, pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă.
Raportând situația de fapt din speță la dispozițiile legale anterior citate, se observă că reclamantul a beneficiat deja de recalcularea pensiei pe baza unui stagiu complet de cotizare derogator de 20 de ani prevăzut de art.14 Legea nr. 3/1977 (normă specială) și întrucât prevederile Legii nr. 263/2010. OUG nr. 100/2008, art. 78 indice 2 (1) din Legea nr. 19/2000 se aplică, așa cum s-a arătat anterior, numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare (de 30 de ani in cazul bărbaților pensionați in temeiul Legii nr.3/1977), reclamantul nu poate beneficia de acordarea punctajului suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, deoarece ar însemna să i se acorde un dublu beneficiu in considerarea faptului că si-a desfășurat activitatea in grupa I de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, reclamantul B. S..
În motivarea apelului, apelantul a susținut că instanța de fond, in mod greșit, a respins acțiunea, invocând faptul ca apelantul a beneficiat de un stagiu derogator, special, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, in opinia instanței, echivalează cu lege specială, respectiv „act normativ cu caracter special”.
Instanța de fond a făcut o greșita interpretare a noțiunii de „acte normative cu caracter special" folosita in cuprinsul art. 169 din Legea nr. 263/2010. Apelantul apreciază că nu intră in categoria persoanelor pentru care s-au aplicat acte normative speciale cum ar fi H.G. nr. 267/1990, H.G. nr. 610/1990, H.G. nr. 407/1990. Acesta a beneficiat de stagiul complet de cotizare de 20 ani prevăzut de legislația in vigoare in perioada respectiva, respectiv art. 14 din Legea nr. 3/1977. Legea nr. 3/1977 nu poate fi considerat ”un act normativ cu caracter special”, întrucât a constituit drept comun in materie de pensii anterior intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000.
Nici împrejurarea ca in cadrul Legii nr. 3/1997 au existat norme generale si norme derogatorii referitoare la vechimea in munca necesara pentru deschiderea dreptului la pensie, vechime care ulterior, in sistemul Legii nr. 19/2000, a constituit „stagiul complet de cotizare" in raport de care se calcula punctajul mediu anual, nu poate fi interpretat in sensul ca normele derogatorii cuprinse in art. 14 din Legea nr. 3/1977 reprezintă „acte normative cu caracter special". Mai mult, un articol dintr-o lege (art. 14 ) nu poate fi considerat in sine „act normativ". Totodată, un articol dintr-o lege care constituie dreptul comun . nu se poate considera ca are „caracter special”. In consecință apelantul apreciază că are dreptul la recalcularea pensiei atât in temeiul O.U.G. nr. 100/2008, cat si in temeiul art. 169 din Legea nr. 263/2010 cu menținerea stagiului complet de cotizare de 20 ani, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C. Județeană de Pensii Călărași a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de apel, Curtea reține următoarele:
Având în vedere procesul-verbal din data de 29.09.2014, întocmit cu ocazia întâlnirii de unificare a practicii la nivelul Curții de Apel București - Secția a VII-a, prin care s-a stabilit unificarea practicii judiciare asupra problemei de drept ce face obiectul prezentei cauze, schimbându-și practica în concordanță cu cele stabilite, Curtea constată că apelul este nefondat.
Prima instanță a făcut o aplicare corectă a legii, considerentele de fapt și de drept ce au stat la baza soluției pronunțate fiind pertinente, astfel că în cele ce urmează vor fi făcute numai anumite precizări, Curtea însușindu-și constatările instanței de fond.
Astfel, este cert că apelantul a prestat muncă în grupa I peste 20 de ani, motiv pentru care a și beneficiat de un stagiu complet de cotizare derogator de 20 de ani, pentru stabilirea punctajului mediu anual, drept recunoscut prin sentința civilă nr. 1360 din data de 18 mai 2010 (filele 24-26 dosar fond).
Persoanele pensionate în perioada 1 iulie 1977- 31 martie 2001 pentru care, la recalcularea drepturilor de pensie în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și al Hotărârii de Guvern nr. 1550/2004, s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, respectiv, de 25 de ani, corespunzător vechimii în muncă necesară deschiderii drepturilor de pensie, prevăzută de art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca urmare a activității desfășurate în grupele superioare de muncă, nu pot beneficia și de prevederile art. II lit. a) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și nici de cele cuprinse în art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât în sintagma „vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special" trebuie incluse toate situațiile în care, la recalcularea drepturilor de pensie în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat un stagiu complet de cotizare prevăzut prin dispoziții speciale, iar nu stagiul complet de cotizare, prevăzut de norma de drept comun.
Din aceste perspective, împrejurarea că stagiul complet de cotizare, de 20 de ani, respectiv, de 25 de ani nu este prevăzut într-un act normativ distinct de legea generală (Legea nr. 3/1977) nu poate constitui un argument în favoarea acordării punctajului suplimentar prevăzut de art. II lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât caracterul special al unei reglementări de drept poate îmbrăca, fie forma unui act normativ distinct, fie a unor texte incluse într-o lege care are valoarea unei reglementări generale în materia asigurărilor sociale, esențial fiind ca normă să reglementeze o situație de excepție de la regula generală.
Or, art. 14 din Legea nr. 3/1977 instituia astfel de norme cu caracter special și, dacă s-ar adopta soluția contrară, s-ar ajunge la situația ce nu poate fi primită, de a se acorda un dublu beneficiu, pe de o parte, cel aferent unui stagiu redus de cotizare, iar pe de altă parte, cel al majorării punctajului anual.
Pe de altă parte, aplicarea dublului beneficiu ar conduce la o inechitate, întrucât în privința persoanelor pentru care vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie a fost prevăzută prin acte normative cu caracter special, majorările de punctaj nu sunt recunoscute legal. În aceste situații, activitatea desfășurată în grupele superioare de muncă a fost deja recompensată în procedura de recalculare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, prin împărțirea numărului total de puncte realizate la numitorul de 20 de ani, respectiv, de 25 de ani, potrivit art. 14 din Legea nr. 3/1977, iar nu la 30 de ani, astfel cum s-a statuat și prin decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite. Această soluție este circumscrisă principiului de interpretare ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet, precum și considerentelor de echitate ce trebuie să guverneze aplicarea în concret a normei.
În consecință, potrivit celor expuse și în aplicarea art. 480 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul declarat de apelantul B. S., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul B. S., cu CNP_ și cu domiciliul ales la av. M. M. - sector 6, București ..2A, ., ., împotriva sentinței civile nr.691 din data de 4.09.2014 pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, .-59, județul Călărași, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Ianuarie 2015.
Președinte, D. G. E. | Judecător, D. A. C. | |
Grefier, I. R. M. |
Red.: CDA
Dact.: S.Ș./4ex.
08.01.2015
Jud. fond: T. E.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1831/2015.... | Pretentii. Decizia nr. 451/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
