Obligaţie de a face. Decizia nr. 105/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 35202/3/2013
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6856/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 105/2015
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător P. I. N.
Grefier M. P.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelantul C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI,, împotriva sentinței civile nr.6796 din data de 06.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. F. cauza având ca obiect „contestație decizie pensionare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata personal, lipsind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea procedează la legitimarea intimatei datele de identificare ale acesteia fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.
La interpelarea Curții privind locul de domiciliu, intimata arată că locuiește pe stradă, iar pentru a intra în posesia hotărârii se va prezenta personal.
Intimata solicită acordarea unui termen pentru a depune la dosar decizia de restituire a banilor, emisă de C. de P. a Municipiului București ca urmare a punerii în executare a hotărârii instanței de fond.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată de intimată, față de împrejurarea că aspectele invocate vizează aspecte ulterioare deciziei contestată în prezenta cauză.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de apel.
Intimata solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr.6796 din data de 06.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._ a fost admisă în parte contestația formulată de contestatoarea G. F., în contradictoriu cu C. de P. a Municipiului București, a fost anulată în parte decizia de stabilire debit cu numărul_/10.10.2013 din 03.05.2010 emisă de Intimată pentru debitul aferent lunilor ianuarie 2011 și mai 2011, în cuantum de 1270 lei. De asemenea, s-a dispus exonerarea contestatoarei de la plata debitului în cuantum de1270 lei, aferent lunilor ianuarie 2011 și mai 2011 și au fost respinse în rest celelalte pretenții, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a fost beneficiara unei pensii de invaliditate de gradul II începând cu data de 01.05.1994, pensie care a intrat în procesul de recalculare prevăzut de OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.09.2005, astfel cum rezultă din deciza nr._ din data de 20.02.2008, emisă de C. de P. Sector 6, în temeiul OUG nr. 4/2005, HG 1550/204 și HG 733/2005.
Începând cu data de 27.06.2011, aceasta este beneficiatul unei pensii pentru limită de vârstă, acordată în temeiul prevederilor art. 82 din Legea nr. 263/2010, fiind acordat din oficiu cuantumul cel mai avantajos, potrivit alineatului 2 al art. 82.
In urma verificărilor efectuate (pe baza CNP) de către C. Naționala de P. si Alte Drepturi de Asigurări Direcția audit si C. de P. a Municipiului București Sociale Serviciul Plăți prestații, privind compatibilitatea prestațiilor de asigurări sociale s-a constatat ca reclamanta G. F., în perioadele 01.01._11, 01.05.2011¬31.05.2011 și 01.06._11 a încasat necuvenit drepturi în sumă totală de 2477 lei, determinată conform buletinului de calcul și reprezentând pensii încasate necuvenit, față de încălcarea prevederilor art. 114 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 263/2010.
Tribunalul a reținut că din declarația nominală de asigurare prevăzută de art. 7 alineatul 1 și 2 și art. 10 din Legea nr. 263/2010 în baza căreia s-a făcut înscrierea în adeverința nr._/03.09.2013 privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual, depusă de intimată, a rezultat că în perioadele 01.01._11, 01.05._11 și 01.06._11, reclamanta s-a regăsit în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. 1, II sau IV din Legea nr. 263/2010, cumulând cuantumul pensiei de invaliditate, de 635 lei (respectiv 576 lei în luna iunie 2011) cu veniturile din convenții civile, realizate în cadrul Asociației de proprietari BI G4.
Potrivit prevederilor art. 118 din legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii pot cumula pensia cu veniturile provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, printre alții, pensionarii de invaliditate de gradul III.
Cum pensionarii de invaliditate de gradul II nu sunt enumerați printre cei care au dreptul de a cumula pensia cu veniturile dintr-o activitate profesională, pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii iar reclamanta a beneficiat in perioada 01.01._11 de pensie de invaliditate gradul II, și a obținut și realizat concomitent, în perioadele 01.01._11, 01.05._11 și 01.06._11, prin cumul venituri in calitate de persoana care realizează venituri din contracte/convenții încheiate potrivit codului civil, aceasta se regăsește în situația prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. 1, litera d) din Legea nr. 263/2010.
În acest context a fost emisă deciziei de stabilire debit, nr._ 0.1 0.20 13, emisa de C. de P. a Municipiului București - C. locală de P. Sector 6, prin care s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit conform art. 179 (1) din legea nr. 263/2010, in suma de 2477, pe perioada 01.01._11, 01.05._11 și 01.06.2011¬27.06.2011.
Cu toate acestea, față de împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut încetarea de drept a plății pensiei pentru persoanele care se regăsesc în situația de cumul, sistarea plății și suspendarea plății pensiei intervenind începând cu luna următoare celei în care a intervenit cauza de suspendare constând în cumulul pensiei de invaliditate de gradul II cu una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. 1, II sau IV, din Legea nr. 263/2010, potrivit textului art. 114 alin. 1 litera e) (invocat și de intimată ca temei al constituirii debitului), Tribunalul a constatat că în mod incorect intimata a aplicat în mod eronat legea, procedând la suspendarea sau sistarea pensiei de invaliditate pe perioada cuprinsă între data de 01.01._11 și 01.05._11, deși textul de lege care permite suspendarea plății pensiei de invaliditate (art. 114 alin. 1 litera e) invocat și de intimată ca temei al constituirii debitului, în vigoare la data realizării venitului) este expres în a arăta că: .Art. 114. - În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (l) pct. 1, II sau IV .
Rezultă așadar, că și în situația în care contestatoarea s-a aflat la un moment dat în anul 2011, în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, intimata nu poate proceda la suspendarea plății pensiei de invaliditate decât începând cu luna următoarei celei realizării venitului, constituirea debitului pentru intervalul 01.01.2011¬31.01.2011 și 01.05._11, fiind lipsită de temei juridic, plata pensiei fiind datorată până la data intervenirii vreunei cauze de suspendare și după data Încetării acesteia.
Având în vedere existența prevederii legale referitoare la interdicția cumul ului pensiei de invaliditate de gradul II cu veniturile salariale, caz în care plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei realizării venitului, rezultă că drepturile de pensie încasate în intervalul de cumul în perioada 01.02._11 și 01.06._11 sunt prestații de asigurări sociale încasate necuvenit de către beneficiar, nefiind în ipoteza unor sume plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii nu pot fi supuse repetițiunii, nu însă și perioadele menționate mai sus, pentru care nu există temei legal de suspendare a plății drepturilor de pensie, context în care, Decizia de stabilire debit cu numărul_.10.2013 emisă de intimată pentru debitul aferent lunilor ianuarie 2011 și mai 2011, în cuantum de 1270 lei este parțial nelegală, după cum drepturile de pensie încasate în intervalul de cumul în perioada 01.02._11 și 01.06._11 sunt prestații de asigurări sociale încasate necuvenit de către beneficiar și care trebuie supuse repetițiunii conform art. 179 (1) din legea nr. 263/2010.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, pârâta C. de Penii a Municipiului București.
În motivarea apelului, apelanta a susținut că instanța de fond s-a aflat în eroare cu privire la încetarea/suspendarea plății pensiei și la constituirea unui debit. Învederează că instituția a stabilit debitul în cuantum de 2.477 lei prin decizia nr.160.753/10.10.2013, pentru perioadele în care s-a constatat că reclamanta a cumulat pensia de invaliditate de gradul II (cu pierderea totală a capacității de muncă) cu alte venituri obținute în baza unui contract potrivit Codului civil, așa cum rezultă din adeverința CAS depusă la dosar.
Astfel învederează că instanța de fond a dispus cu încălcarea dispozițiilor legale ale art.107 alin.1 coroborat cu art.179 din Legea nr.263/2010.
Apelanta solicită să se observe că și în cuprinsul deciziei de debit nr.160.753/10.10.2013 s-a precizat că „în temeiul art.179 din Legea nr.263/2010…, s-a dispus constituirea în sarcina beneficiarului a debitului în sumă de 2.477 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioadele 01.01._11, 01.05.-31.05.2011, 01.06._11 ce se vor recupera de la beneficiar conform art.181 din Legea nr.263/2010”.
Consideră că în această situație s-a efectuat o plată nedatorată care trebuie restituită, obligația de restituire existând atât în sarcina celui care a primit plata cu bună credință, precum și în sarcina accipiensului de rea credință.
Mai mult consideră că, în mod eronat, în toată această perioadă, contestatorul a încasat suma de 2.477 lei, fiind încălcate prevederile legale din Codul civil, deoarece încasarea unei sume nedatorate reprezintă o îmbogățire fără just temei.
Mai mult, dispozițiile art.179 din Legea nr.263/2010 actualizată sunt imperative și instituie obligativitatea pentru Casele Teritoriale de P. de a recupera sumele încasate necuvenit.
Potrivit dispozițiilor art.179 din Legea nr.263/2010, coroborate cu prevederile art.141 din H.G. nr.257/2011, în materia asigurărilor sociale, a fost instituită obligația de recuperare a sumelor provenite din pensii încasate necuvenit în ultimii 3 ani, indiferent dacă acest lucru s-a produs din culpa beneficiarului sau a casei de pensii.
Solicită să se aibă în vedere faptul că în cauză nu este vorba de o diminuare a drepturilor de pensie, ci este o corectare a drepturilor de pensie plătite reclamantului de către casa locală de pensii. Prin emiterea unei decizii de debit (care constituie titlu executoriu), casa de pensii nu urmărește recuperarea unor sume care i s-au cuvenit pensionarului, cu recuperează niște sume de bani pe care acesta le-a încasat în prealabil, în mod necuvenit.
Intimata nu a formulat întâmpinare, dar a solicitat oral respingerea apelului ca nefondat.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor de apel formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea, reține următoarele:
Curtea constată că prin cererea de apel dedusă judecății, apelanta nu a criticat sentința în raport de modalitatea în care a fost soluționată de către instanța de fond cu privire la aplicarea art. 114 din Legea nr. 263/2010, ci a înțeles să invoce dispozițiile art. 179, care, în opinia sa, exclud aplicarea dispozițiilor reținute de instanța de fond.
În limitele efectului devolutiv, din înscrisurile administrate în cauză, Curtea constată că decizia de debit contestată a fost emisă pentru debitul de 2477 lei, reprezentând sume încasate necuvenit, pentru perioada 01.01-28.02.2011, 01.05-31.05.2011 și 01.06._11, ca urmare a nesocotirii dispozițiilor art.114 alin.1 lit. e din Legea 263/2010, deoarece în perioada amintită, contestatoarea ar fi cumulat pensia de invaliditate gradul II cu venituri din activități profesionale.
La baza emiterii deciziei de debit a stat adeverința nr._/26.04.2013 privind datele necesare stagiului de cotizare și a punctajului mediu în vederea stabilirii pensiei, în care intimata-contestatoare este menționat ca asigurat în baza OUG nr. 82/2010.
Dar, așa cum corect a reținut prima instanță, în cauză nu s-a făcut dovada că apelanta a procedat la respectarea dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010, prin care „plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit cauza, respectiv pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV.
Apelanta a invocat dispozițiile art. 179 din Legea nr. 263/2010 prin care „sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani”. Însă, contrar celor susținute în calea de atac, textul de lege invocat nu poate fi aplicat singular, fără a fi avute în vedere dispozițiile de ansamblu care reglementează situația juridică invocată. Faptul că legiuitorul a permis casei locale de pensii recuperarea sumelor achitate fără suport legal nu înseamnă că o asemenea operație poate fi realizată de plano, fără a fi analizate si aplicate normele legale pretins încălcate. Or, casa locală de pensii a invocat ca temei în susținerea deciziei de impunere prevederile art. 114 alin.1 lit.e din Legea nr. 263/2010, care în expunerea ipotezei de conflict pornește de la data la care se aplică dispoziția de excludere a pensiei de invaliditate.
În aceste condiții, Curtea constată că includerea lunilor ianuarie și mai 2011 ca fiind luni de începere a desfășurării activități profesionale nu au nici un suport legal, suspendarea drepturilor de pensie intervenind cu luna următoare celei în care a intervenit cauza – în speță desfășurarea activității profesionale. De altfel, rațiunea legiuitorului se justifică față de împrejurarea că și „reluarea plății pensiei se face, la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată sau începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a”.
În consecință, în mod greșit s-a reținut prin decizia de debit că imputarea sumelor achitate cu titlu de pensie de invaliditate poate avea loc chiar începând cu luna în care pensionarul a încălcat interdicțiile stabilite prin lege, prestând activitate profesională și nu cu luna următoare, astfel că soluția instanței de fond este temeinică și legală, urmând a fi menținută.
Pentru aceste motive, în temeiul art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea V. nr.6, sector 3, împotriva sentinței civile nr.6796 din data de 06.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. F., CNP_, domiciliată în București, ..5, ..B, ., sector 6, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. G. P. I. N.
Grefier
M. P.
Red.: M.G./15.01.2015
Dact.: Ș.S./4ex.
Jud. fond: G. M. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2750/2015. Curtea de Apel... | Recalculare pensie. Decizia nr. 1517/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
