Obligaţie de a face. Decizia nr. 4580/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4580/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 4580/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
Decizie Nr.4580/2015
Ședința publică de la 24 noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. G.
Judecător L. U.
Grefier M. L. V.
Pe rol, soluționarea apelului formulat de apelantul S. C. Prof. Dr. T. B. împotriva sentinței civile nr.7108/29.06.2015, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U. S. S. București, în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. Prof. Dr. T. B., în numele și pentru membrii săi de sindicat: C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., cauza având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică
se prezintă apelantul S. C. Prof. Dr. T. B. prin apărător ales, Vlăduca L.-M., conform împuternicirii avocațiale emise în baza contractului de asistență juridică nr.7750/2014 aflată la fila 13 dosar apel, și intimata U. S. S. București, în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. Prof. Dr. T. B., în numele și pentru membrii săi de sindicat: C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M. prin apărător ales avocat A. D., conform împuternicirii avocațiale emise în baza contractului de asistență juridică nr._/29.09.2015 aflată la fila 37 dosar apel.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că:
-prin serviciul registratură la data de 19.11.2015 apelantul prin apărător a depus un set de înscrisuri;
- în cadrul procedurii prealabile, motivele de apel au fost comunicate intimatei la data de 11.09.2015, care a formulat întâmpinare la data de 23.09.2015, comunicată apelantei la data de 13.10.2015 și care la data de 27.10.2015 a formulat răspuns la întâmpinare, după care:
Curtea întreabă dacă mai sunt chestiuni prealabile, cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimatul prin apărător ales invocă excepția tardivității declarării apelului.
Apărătorul apelantei solicită respingerea excepției tardivității declarării apelului invocată, arată că apelul declarat este în termen, că nu se iau în calcul prima și ultima zi, iar data faxului este 07.08.2015, care se află la fila 3 dosar apel, ulterior fiind transmis și prin poștă.
Deliberând, Curtea constată că apelul este declarat în termen, deoarece data de 28 iulie 2015 este data comunicării deciziei către S. C. Prof. Dr. T. B., iar apelul a fost declarat prin fax la data de 07.08.2015 aflat la fila 3 dosar apel. Ținând cont că termenul de 10 zile se împlinește într-o zi de vineri, Curtea constată că acesta se prelungește până luni 10.08.2015, care este ultima zi pentru legala depunere a acestuia, motiv pentru care în temeiul art.181 alin.(1) pct.2 coroborat cu art.181 alin (2) din Codul de procedură civilă, Curtea respinge excepția tardivității declarării apelului.
Intimatul prin apărător invocă excepția tardivității depunerii răspunsului la întâmpinare.
Apărătorul apelantei solicită respingerea excepției depunerii răspunsului la întâmpinare, deoarece nu există o astfel de sancțiune, iar răspunsului la întâmpinare nu conține excepții sau alte chestiuni prealabile invocate.
Deliberând, Curtea constată că nu există decăderea apelantului din dreptul de a depune răspuns la întâmpinare, motiv pentru care respinge excepția tardivității din decăderea dreptului depunerii răspunsului la întâmpinare.
Apărătorul apelantei având cuvântul, solicită încuviințare de probei cu înscrisurile pe care le depune la dosar, respectiv a punctelor de vedere ale Ministerului Sănătății și a Ministerului Muncii Familie, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Intimatul prin apărător, arată că se opune încuviințării probei cu înscrisuri deoarece S. nu se află în Subordinea Ministerului Sănătății și nici în subordinea Ministerului Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Curtea nu încuviințează proba cu înscrisuri, dar va avea în vedere aceste puncte de vedere, în măsura în care sunt utile la soluționarea acestei cauze.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în raport de prevederile art.392 Cod procedură civilă, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorilor părților în dezbaterea motivelor de apel.
Apelanta, prin apărător ales, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, susținând verbal motivele de apel inserate pe larg în cererea scrisă, modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Pentru reclamanta C. V., arată că, aceasta a fost încadrată din funcția de îngrijitoare în funcția de infirmieră în condițiile actului adițional, reclamanta beneficiind astfel de majorările salariale specifice noii încadrări, conform legii și bugetului aprobat.
Pentru celelalte reclamante, arată că, au beneficiat de majorări salariale acordate în conformitate cu dispozițiile legale și în raport de bugetul aprobat.
Susține că, reclamantele au beneficiat de prevederile Legii 284/2010, reglementată și prin legea 285/2010 și de normele metodologice de aplicare ale acesteia. Așa fiind, arată că reclamantele au beneficiat de o nouă încadrare, iar legislația în vigoare nu prevedea posibilitatea majorării salariului de bază, depunând la dosar practică judiciară.
Intimatul prin apărător ales având cuvântul, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, susținând verbal motivele din întâmpinare inserate pe larg în cererea scrisă.
Arată că, pentru reclamanta C. V., fiind încadrată conform statelor de salarii și de funcții aflate la dosarul cauzei, promovând examenul de absolvirea a examenului de infirmieră, a fost încadrată în luna februarie 2014, însă nu i-au fost acordate și drepturile bănești corespunzătore. Astfel, solicită să i se acorde drepturile bănești corespunzătoare întregii perioade, respectiv aât ca îngrijitoare, cât și ca infirmieră.
Arată că, celelalte reclamante au promovat examenul de absolvire ale cursurilor de infirmiere și au fost încadrate pe această funcție doar scriptic, nu și faptic, nefiindu-le achitate drepturile salariale aferente, nerespectându-se coeficienții de ierarhizare și vechimea în muncă conform prevederile Legii 284/2010.
Apelanta prin apărător solicită amânarea pronunțării în vederea depunerii notelor scrise, în condițiile în care nu se va amâna pronunțarea, să se considere răspunsul la întâmpinare depus, ca fiind note scrise.
Curtea în temeiul art.394 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterii și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25.03.2014 pe rolul Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._ reclamanta U. S. S. București în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. „Prof. Dr. T. B.” în numele și pentru membrii de sindicat C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E. și M. M. a chemat în judecată pârâtul S. C. „Prof. Dr. T. B.”, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
În privința membrei de sindicat C. V.: obligarea pârâtului la reîncadrarea acesteia pe post de infirmieră, plata efectivă a drepturilor salariale corespunzătoare încadrărilor de infirmieră – secția urologie II începând cu data de 25.03.2011 până la data plății efective, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, obligarea pârâtului la plata diferențelor de drepturi salariale corespunzătoare acestei încadrări începând cu data de 25.03.2011 până la data plății efective, actualizate cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată;
În privința celorlalți membri de sindicat: obligarea paratului la plata efectivă a drepturilor salariate corespunzătoare încadrărilor de infirmieră, începând cu data de 25.03.2011 până la data plații efective, actualizate cu indicele de inflație; obligarea paratului la plata diferențelor de drepturi salariate corespunzătoare acestei încadrări, începând cu data de 25.03.2011 până la data plații efective, actualizate cu indicele de inflație.
Totodată se solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.7108/29.06.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta U. S. S. București, în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. Prof. Dr. T. B., în numele și pentru membrii săi de sindicat C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., în contradictoriu cu pârâtul S. C. Prof. Dr. T. B. și a fost obligat pârâtul la reîncadrarea dnei C. V. pe post de infirmieră începând cu data de 25.03.2011, precum și la plata drepturilor salariale corespunzătoare încadrării de infirmieră pentru C. V., începând cu data de 25.03.2011, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin aceeași sentință, a fost obligat pârâtul la plata diferențelor dintre drepturile salariale corespunzătoare încadrărilor de infirmiere și drepturile salariale efectiv încasate de dnele N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., începând cu data de 25.03.2011, sume ce se vor actualiza cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective, precum și la plata către reclamantă a sumei de 1608,64 ron reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că cele 12 membre de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea, C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E. și M. M. sunt angajate ale pârâtului S. C. „Prof. Dr. T. B.”, C. V. în funcția de îngrijitor, restul angajatelor în funcția de infirmiere.
Membra de sindicat C. V. a absolvit cursul de infirmieră ce s-a desfășurat în perioada 1.07._10, conform Certificatului . nr.167/10.03.2010.
Cu toate acestea, din înscrisurile depuse la dosar rezultă membra de sindicat C. V. nu a fost încadrată pe noua funcție, în anul 2013 figurând în continuare ca îngrijitoare și cu un salariu aferent acestei încadrări, deși celelalte membre de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea au fost încadrate în funcția de infirmiere în urma absolvirii aceluiași curs de infirmieră desfășurat câteva luni mai târziu.
Potrivit art.11 al Capitolului II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale din Anexa III a Legii nr.284/2010 „În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării. Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară”.
Având în vedere că deși angajată a absolvit un curs de infirmieră, iar portul său de îngrijitor nu a fost transformat într-un post corespunzător promovării, Tribunalul va obliga pârâtul la reîncadrarea reclamantei C. V. pe post de infirmieră începând cu data de 25.03.2011 (3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată). Începând cu aceeași dată, pârâta datorează către angajata C. V. drepturile salariale aferente noii încadrări de infirmieră, drepturi bănești superioare față de cele aferente încadrării de îngrijitoare.
Celelalte 11 membre de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea, N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E. și M. M. au absolvit cursul de infirmieră ce s-a desfășurat în perioada 19.01._10, conform Certificatelor depuse la dosar.
Ca atare, în urma absolvirii cursurilor de infirmieră toate cele 11 angajate au fost încadrate ca infirmiere, astfel cum rezultă din statele de personal.
Cu toate acestea, după cum recunoaște însuși pârâtul prin întâmpinare, reclamantele nu au beneficiat și de modificarea salarizării corespunzător noii încadrări.
Potrivit art.2 din Legea cadru nr.285/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat, iar potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.285/2011, în anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art.11 alin.(3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art.10 alin.(5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
Așa fiind, reclamantele beneficiind de o nouă încadrare, aveau dreptul și la majorarea salariului de bază corespunzător noii încadrări, începând cu data încadrării, fără a fi necesară solicitarea în mod expres a acestor majorări.
Conform dispozițiilor art.39 alin.(1) lit.a din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, salariatul are, în principal, dreptul la salarizare pentru munca depusă, iar potrivit dispozițiilor art.40 alin.(2) lit.c) din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, angajatorului îi revine, în principal, obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
De asemenea, art.159 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii stipulează că, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat având dreptul la un salariu exprimat în bani.
Potrivit art.272 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Pârâta nu a făcut nicio dovadă de plată către reclamante a salariului aferent noilor încadrări de asistente medicale cu studii superioare, în conformitate cu art.168 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, respectiv cu state de plată semnate de reclamantă, sau orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Pentru aceste argumente, Tribunalul a obligat pârâtul la plata către reclamante a diferențelor dintre drepturile salariale corespunzătoare încadrărilor de infirmiere și drepturile salariale efectiv încasate de reclamante, începând cu data de 25.03.2011 (3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată), astfel cum s-a solicitat.
Prin neacordarea drepturilor salariale, s-a produs reclamantelor un prejudiciu material pe care angajatorul este dator să îl acopere în temeiul art.253 alin.1 din Codul Muncii, potrivit cu care angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpă angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta a fost obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantelor, cu indicele de inflație de la data scadentei și până la data plății efective.
Indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare.
Așadar, dacă instanța acordă creditorului o sumă de bani reactualizată cu indicele de inflație, creditorul nu primește o valoare mai mare decât cea pe care ar fi trebuit să o primească cu o anumită perioadă de timp anterioară.
În privința cheltuielilor de judecată, Tribunalul a constatat că s-a depus la dosarul cauzei dovada plății unui onorariu de avocat în cuantum de 4960 achitat pentru 37 de persoane în baza contractului de asistență juridică nr._/10.03.2014, astfel că fiecare parte de reprezentată de avocat a suportat o sumă de 134 ron. Așa fiind, pentru cele 12 reclamante din prezența cauză se cuvine, în temeiul art.453 alin.1 NCPC, obligarea pârâtului căzut în pretenții la acordarea sumei de 1608,64 ron cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal și motivat, pârâtul S. C. Prof. Dr. T. B..
În motivarea apelului, apelantul a susținut cu privire la încadrarea reclamantei-intimate C. V. ca infirmiera că în mod netemeinic instanța de fond a reținut ca reclamanta nu a fost încadrată în funcția de infirmieră în condițiile în care la dosarul cauzei a fost depus în probațiune actul adițional încheiat de către această cu subscrisa la data de 01.12.2013 prin care i s-a schimbat încadrarea din îngrijitoare în infirmieră, document luat la cunoștința de către această.
A arătat instanței ca faptul că în statele de funcții aferente anului 2014 și statele de plată din 2014 apare ca îngrijitoare este o eroare materială. De asemenea, după cum se poate observa din coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză, reclamanta a beneficiat de majorările salariale specifice noii încadrări conform legii și bugetului aprobat.
Relativ la neacordarea drepturilor salariale reclamantele-intimate C. V., N. I., R. A., N. C., C.-E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., netemeinicia și nelegalitatea hotărârii instanței de fond rezidă în următoarele:
Instanța de fond nu a avut în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, din care reiese ca reclamantele-intimate au beneficiat de majorări salariale, aceste majorării fiind acordate în conformitate cu dispozițiile legii și în raport de bugetul aprobat.
În ce privește dispozițiile legale, instanța de fond a ignorat cele învederate și anume:
Nu se au în vedere dispozițiile;
Art.32. din Legea 284/2010 - Nivelul coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare prevăzut în prezența lege va fi revizuit periodic în funcție de evoluția nivelului de salarizare existent pe piața muncii din România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilității financiare.
Art.33. - (1) La data intrării în vigoare a prezenței legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător transelor de vechime în munca avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clasa de salarizare și coeficientul de ierarhizare corespunzător acesteia. Legea 284/2010 a stabilit coeficienții de ierarhizare pentru momentul când dispozițiile acesteia se vor aplica în totalitate.
Art.7. - 1) Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare. 2) Valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
În anul 2011 salarizarea a fost reglementata de Legea 285/2010 și de normele metodologice de aplicare aprobate prin Ordinele 42 și 77/2011.
Art.2 În anul 2011, pentru personalul nou-incadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publica pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publica în care acesta este în cadrat.
În anul 2012, conform prevederilor art.i alin.(1) și (2) din Legea nr.283/2011 privind aprobarea OUG nr.80/2011, pentru completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, salariile rămân neschimbate.
Art.1 (1) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul și-a desfășurat activitatea în aceleași condiții.
(2) În anul 2012, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
În anul 2012, urmare a aplicării prevederilor OUG nr.19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr.182/2012, personalul bugetar a beneficiat de cele două majorări salariale acordate, respectiv 8% și 7,4%.
Pentru anul 2013, conform prevederilor art.1 din OUG nr.84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, în vigoare de la 13.12.2012, s-a menținut în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 cuantumul brut al salariilor de bază prevăzute în OUG nr.19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr.182/2012, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale.
Prin OUG 84/2012 se menționează că art.21 din Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se va aplica începând cu 1 ianuarie 2014.
În anul 2014, potrivit art.1 alin.1 și 2 din OUG nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cuantumul brut al salariilor de bază, sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Invederează apelanta că, Legea 284/2010 prevede ca și principiu sustenabilitatea financiară: art.3 lit.d) "sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza următoarele principii: sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale."
Aduce la cunoștință că, exemplificativ a depus la dosarul de fond o adresă a ASSMB, prin care i s-a impus diminuarea cheltuielilor bugetare pentru salariile personalului, deși prevederile legale stipulează majorarea pe anul 2015 a salariului minim pe economie și majorarea salariilor personalului din sănătate cu 100 lei. Chiar dacă necesarul sumei pentru salarii este mult mai mare, din păcate suntem forțați să procedăm la diminuarea bugetului corespunzător cerințelor.
Față de cele mai sus menționate, coroborat cu întregul probatoriu administrat în fața instanței de fond, a invederat apelanta că reclamantele-intimate au fost încadrate ca și infirmiere și au beneficiat de majorări salariale corespunzător acestei încadrări în concordanță cu dispozițiile legale, respectiv art.art.32 din Legea 284/2010 și în raport de sustenabilitatea financiară, respective în limita bugetelor aprobate.
Prin întâmpinarea formulată, intimata U. S. S. București, în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. Prof. Dr. T. B., în numele și pentru membrii săi de sindicat: C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.
Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului,precum și de susținerile apelantei din calea de atac, Curtea reține următoarele:
In cauză este necontestat faptul că in cursul anilor 2009-2010, intimatele din prezenta cauză, angajate ale Spitalului C. Profesor Doctor „T. B.”, au au absolvit cursul pentru meseria de infirmier. Astfel, cursul menționat a fost absolvit de către intimata C. V. in intervalul 01.07._10, in timp ce toate celelalte intimate l-au absolvit in intervalul 19.01._10.
Examinând prevederilor Ordinului nr.467/2010, pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, precum și pe cele ale Legii nr.330/2009, privind salarizarea unică a personalului plătit din fonduri publice, aflată in vigoare la momentul 2010, an in care intimatele au finalizat cursul pentru meseria de infirmier, Curtea constată că nicio dispoziție legală a acestor acte normative nu permitea concluzia potrivit căreia incadrarea pe noul post obținut ca urmare a examenului sau concursului se făcea automat.
In conformitate cu susținerile spitalului-apelant, necontestate de sindicatul reprezentant procesual al intimaților din prezenta cauză, pentru a beneficia de noua incadrare ca urmare a promovării concursului sau examenului era necesar ca in structura organizatorică a unității spitalicești publice in care activa să existe liber postul pentru care s-a susținut examenul, salariatul să formuleze cerere pentru incadrarea sa pe postul respectiv, iar conducerea unității spitalicești in cauză să emită decizia de incadrare pe postul aflat liber.
In cauză, nicio dovadă nu a fost depusă la dosar de către intimații-reclamanți din care să rezulte momentul in care au formulat cererea de reincadrare pe noul post, precum și dacă la acel moment postul de infirmier pe care il solicitau ca urmare a promovării examenului era liber.
In orice caz, cu privire la acest aspect, Curtea observă că in aprilie 2011, intimatele din prezenta cauză, cu excepția intimatei C. V. (cu privire la care reincadrarea s-a efectuat in anul 2013), au fost incadrate pe noul post de infirmier.
Cu privire la aspectul esențial al prezentei cauze, respectiv obligarea spitalului-apelant la plata către intimate a diferențelor de drepturi salariale dintre nivelul salarial inregistrat in statele de plată intre pozițiile de ingrijitor și cea de infirmier, Curtea constată că in anul 2010, anul absolvirii cursului de infirmier de către toate intimatele din prezenta cauză, salarizarea personalului plătit din fonduri publice era asigurată prin intermediul dispozițiilor Legii nr.330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
In conformitate cu dispozițiile art.29 alin.(1) din Legea nr.330/2009 „aplicarea prevederilor prezentei legi în ceea ce privește nivelul de salarizare pentru funcțiile prevăzute în anexele prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă a salariilor de bază în plată, a soldelor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare”.
Potrivit dispozițiilor art.30 alin.(3) din Legea nr.330/2009, reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.
Aspectele mai sus expuse nu sunt contrazise nici de dispozițiile Legii nr.285/2010, privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Astfel, in conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din actul normativ menționat, cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
Potrivit dispozițiilor art.2 din Legea nr.284/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.
De asemenea, in conformitate cu dispozițiile art.6 alin.(1) din Legea nr.285/2010, în anul 2011, avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent noii clase de salarizare.
Așadar, chiar și pentru personalul ce avansează in funcții in anul 2011 ca urmare a promovării, salarizarea urmează a fi făcută la nivelul prevăzut pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică in cadrul căreia este incadrată persoana ce a promovat in funcție, fără, totuși, ca salariul să ii fie acordat corespunzător coeficientului de salarizare aferent noii clase de salarizare.
De la nivelurile de salarizare prevăzute pentru anul 2011, care la rândul său a avut in vedere nivelul prevăzut pentru funcții similare in decembrie 2009, au pornit și următoarele acte normative emise pentru salarizarea anuală a personalului plătit din fonduri publice (totodată și pentru punerea in aplicare anuală a Legii nr.284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) care nu au adus schimbări sub acest aspect, respectiv Legea nr.283/2010, O.U.G. nr.84/2012 și O.U.G. nr.103/2013. Toate aceste din urmă acte normative au pornit de la nivelul salarial reglementat pentru anul anterior.
In acord cu prevederile art.1 alin.(1) din Legea 283/2011, privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.
In conformitate cu dispozițiile art.1 din O.U.G. nr.84/2012, privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3 - 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.
De asemenea, conform mențiunilor O.U.G. nr.103/2013, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul, din rațiuni de constrângere bugetară, a menținut in cadrul legilor de salarizare edictate incepând cu anul 2011, nivelul de salarizare inregistrat in luna decembrie a anului 2009. Astfel, in mod temeinic spitalul-apelant a procedat la incadrarea intimatelor pe poziția de infirmiere, fără, insă, acordarea salarizării corespunzătoare acestei funcții, astfel cum coeficienții de ierarhizare pentru poziția de infirmier sunt prevăzuți in legea de salarizare a personalului plătit din funcții publice nr.284/2010.
Concluzionând asupra cauzei civile deduse judecății și reținând argumentele de fapt și de drept expuse in cele ce preced, Curtea, in temeiul dispozițiilor art.480 alin.(1) din Codul de procedură civilă, urmează a admite apelul declarat de S. C. „Profesor Doctor T. B.”, cu consecința schimbării sentinței civile apelate și respingerii, in tot, a acțiunii civile promovate in numele intimatilor-reclamanți de către U. S. S. București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul S. C. Prof. Dr. T. B., cu sediul ales la Cabinet de avocat L. Vladuca, în București, ..44, ..1, ., sector 3, împotriva sentinței civile nr.7108/29.06.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata U. S. S. București, în reprezentarea Sindicatului S. din S. C. Prof. Dr. T. B., în numele și pentru membrii săi de sindicat: C. V., N. I., R. A., N. C., C. E. Ozana, P. D., A. V., A. A., M. A., M. D., L. E., M. M., reprezentați convenționali prin M. & P. SCA, cu sediul în București, .. M., nr.16, sector 1.
Schimbă sentința apelată, în sensul că respinge, în tot, acțiunea.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi 24 noiembrie 2015.
PreședinteJudecător
R. GlodeanuLucia U.
Grefier
M. L. V.
Red.: R.G./05.01.2016
Dact.: A.C./4ex.
08.12.2015
Jud. fond: N. D.
| ← Despăgubire. Decizia nr. 4589/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
