Pretentii. Decizia nr. 768/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 768/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 24091/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 54/2015)
DECIZIE Nr. 768/2015
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. G.
Judecător L. U.
Grefier Ș. T.
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelantul-reclamant B. G. împotriva sentinței civile nr. 8157/08.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul prin apărător ales, avocat I. L.-E., conform împuternicirii avocațiale emise în baza contractului de asistență juridică nr._/2014 care se depune la dosar, lipsind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că în cadrul procedurii prealabile motivele de apel au fost comunicate intimatei la data de 16.01.2015, după care:
Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, C., în raport de prevederile art. 392 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apelantului în susținerea cererii de apel.
Apelantul, având cuvântul prin apărător ales, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în calcul a veniturilor realizate în acord global și a celorlalte venituri suplimentare și în raport de care au fost achitate contribuții. Totodată, solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, în raport de prevederile art. 394 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a sub nr._ la data de 05 iulie 2013, reclamantul B. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI obligarea pârâtei să-i recalculeze drepturile de pensie ce i se cuvin luând în considerare și veniturile suplimentare la salariu de bază reprezentând venituri realizate în acord global, consemnate în adeverința emisă de . să-i plătească sumele de bani rezultate în plus, ca urmare a recalculării pensiei, retroactiv, conform termenului legal de prescripție aplicabil în cauză și raportat la data depunerii cererii la pârâtă.
Prin sentința civilă nr.8157 din data de 08 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. G., în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, reclamantului B. G. i s-au stabilit drepturile de pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.01.2011, în temeiul Legii 263/2010, astfel cum rezultă din decizia nr._ din 09.06.2011 a Casei Locale de P. Sector 6 București. (6)
La data de 17.10.2011, reclamantul a depus la C. Locala de P. sector 6 adeverința nr. 602 din 03.10.2011 eliberată de . recalcularea pensiei cu valorificarea acesteia, însă cererea i-a fost respinsă prin Decizia nr._ din 30.11.2011. (f 8, 10, 34, 35)
Tribunalul, investit cu prezenta acțiune, având ca finalitate obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie, cu valorificarea veniturilor salariale brute lunare obținute de reclamant în perioada 1967 – 1996, atestate de adeverința nr. 602 din 03.10.2011 eliberată de . apreciat-o ca neîntemeiată, având în vedere că adeverința de care se prevalează reclamantul nu a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, potrivit art. 127 alin 2 din HG 257/2011, de punere in aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adeverința prin care se dovedesc sporurile obținute de reclamant va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
In acest context, o adeverință care conține salariile brute, fără a se arăta ce sporuri sunt incluse în salariul brut și temeiul în baza căruia au fost acordate, este informă, contravenind dispozițiilor legale și făcând imposibilă verificarea atât de către casa de pensii cât și de către instanța a legalității valorificării acestora la calculul pensiei.
Mai mult, adeverința nu certifică calcularea, reținerea și virarea de către angajator a contribuției de asigurări sociale la toate veniturile menționate în cuprinsul său, ci menționează generic ca s-a calculat si virat de către angajator contribuția de asigurări sociale conform legilor in vigoare la acea dată.
Pentru considerentele expuse, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal și motivat, reclamantul B. G., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.480 alin.1-6, art.481, art.466, art.468 și art.470 din Codul de procedură civilă, apelantul solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat și motivat.
Se arată că în fapt, prin sentința apelată nr. 8157/08.09.2014, Tribunalul București a respins acțiunea formulată de reclamant, inclusiv în privința capetelor de cerere accesorii, având ca obiect obligarea la plata diferențelor actualizate cu inflația și la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că hotărârea cuprinde mai multe aspecte de nelegalitate referitoare la solicitarea reclamantei, pe care le va enumera în cele ce urmează:
Critică hotărârea pe aspectul că motivarea instanței de fond este străină de natura pricinii de fond, respectiv a depus o cerere cu numărul de înregistrare_ la C. de P., prin acre a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, conform adeverinței de venituri suplimentare, emisă de .., nr.602, dar la aceasta i s-a răspuns că cererea nu poate fi soluționată favorabil. Afirmă că nu i s-a adus la cunoștință vreun răspuns oficial din partea autorităților, cu privire la acest aspect.
Toate contribuțiile necesare veniturilor realizate au fost achitate (perioada 1967-1996), așa cum reiese din adeverința emise ele ... Aceste venituri salariale trebuiau luate în considerare la calcularea pensiei, atât timp cât s-au achitat toate contribuțiile necesare către C. de P.. Face precizarea că s-au achitat toate cotele CAS,, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului conform legii 27/1966, Decretului nr.389/1972, legii nr.250/2007. Toate sporurile evidențiate în coloana “ACORD” au avut caracter permanent în interesul Legii nr.49/1992. Potrivi art.117 alin.3 din Legea nr.57/1974 "în activitatea de cercetare științifica, inginerie tehnologică și proiectare se va utiliza cu precădere formă de retribuire în acord global, potrivit căreia un colectiv de cercetare sau proiectanții își asuma răspunderea de a efectua și finaliza o cercetare sau un proiect într-un anumit termen, pentru care primește o sumă globală, stabilită în contract, în condițiile prevăzute de lege”. Drepturile obținute în acest mod erau supuse plății contribuției Ia bugetul asigurărilor sociale, nefiind exceptate de la această obligație conform art.2 din Decretul nr.389/1972.
Per a Contrarie, dacă sporurile au avut caracter permanent, acestea urmează a fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Potrivit art.21 al.1 lit.b) din Legea nr.3/1997, media retribuțiilor tarifare lunare care se lua în considerare la calcularea pensiei se stabilirea pentru personalul care lucra în acord, pe baza retribuției tarifare de încadrare corespunzătoare la 204 ore.
În consecință, veniturile realizate aveau caracter permanent, pentru acestea se achitau contribuții de asigurări sociale și se luau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Trebuie reținută și Decizia Curții Constituționale nr.736/2006, potrivit căreia verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încălcat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
Decizia nr._ emisă de C. de P. este nelegala și netemeinica din cauza încălcării principiului contributivității, astfel potrivit art. 2 alin. b coroborat cu art.5 alin. 3 din Legea 263/2010, sistemul de pensii se organizează și funcționează cu respectarea principiului, contributivității potrivit căruia persoanele fizice participante la sistemul public de pensii au obligația să achite contribuții sociale proporțional cu veniturile obținute, urmând că drepturile de asigurări sociale să fie achitate în temeiul contribuțiilor plătite.
Ca urmare a recalculării perioadei stagiului de cotizare și a neîncadrării corespunzătoare a perioadelor de timp lucrate efectiv în condiții speciale și deosebite, dreptul de proprietate al apelantei a fost încălcat astfel cum este el protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec și alții contra R.U al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestațiile sociale intră sub incidența Art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor - obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestațiile sociale constituie obiect de protecție, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
Decizia privind acordarea de pensie, fără a lua în calcul toate stagiile de cotizare, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental și anume: principiul drepturilor câștigate.
Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene arătând că:„dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse".
Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
Rezult așadar că, prin emiterea în mod eronat a deciziei privind acordarea pensiei a fost încălcat principiul dreptului câștigat.
Se reține de asemenea că, la punctul VI din Anexa 1 la O.U.G. nr. 4/2005, se face într-adevăr mențiunea conform cu care, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor,conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, următoarele: formele de retribuire în acord sau cu bucată, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea Ia beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și primele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut un caracter permanent.
Din modul în care a fost formulată aceasta enumerare reiese că nu are un caracter exhaustiv ci doar exemplificativ, în sensul că pot exista și alte venituri care să se ia în calcul la stabilirea pensiei, în măsura în care îndeplinesc aceleași criterii ca și veniturile enumerate.
Așadar, din formularea acestei mențiuni rezulta că nu pot fi luate în calcul acele venituri care, pe de o parte, "nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de1 aprilie 2001 și care, pe de altă parte, nu au avut caracter permanent.
Reiese deci că, dacă anumite venituri au fost avute în vedere de legislația anterioară datei de 01 aprilie 2001 la calcularea pensiei și au avut un caracter permanent, aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea pensiei și, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, nu pot fi incluse între veniturile la care se referă mențiunea de la pct. VI din anexa 1 la O.U.G. nr. 4/2005, care nu sunt avute în vedere la stabilirea pensiei Nu se poate accepta ca, o perioadă în care un asigurat a fost retribuit în acord global să nu fie avută în vedere în nici un mod la stabilirea stagiului de cotizare și implicit, a punctajului mediu anual pe baza căruia se determinată pensia întrucât o astfel de concluzie ar contraveni principiului contributivității, consacrat, de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cu care fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe .temeiul, contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
De asemenea, trebuie reținut că art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, stabilește că, numărul de puncte realizat în flecare luna se calculează prin-raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice.
Așadar, în măsura în care un anumit venit a avut caracter permanent și, ca urmare, a constituit, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale, acesta trebuie avut în vedere la determinarea pensiei, în sistemul Legii nr.19/2000.
Veniturile obținute în respectiva perioadă, erau venituri cu caracter permanent, pentru care, s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, astfel cum atesta însăși emitentul adeverinței.
Conform prevederilor art.169 alin.1 din Legea nr. 19/2000, pensia poate fi recalculata prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
În egală măsură această prevedere este aplicabilă și în cazul în care nu s-au valorificat în cadrul uniți stagiu de cotizare, anumite date cu privire la veniturile reale obținute de. beneficiar, fiind vorba de o valorificare incorectă a stagiului de cotizare respectiv.
Legislația comunitară europeană Pilonul al Il- lea, Directiva nr.86/378/CEE, modificată prin Directiva nr.96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalității în schemele ocupaționale de securitate socială, care acoperă sectorial și legile speciale de pensii, a condus Ia atenționarea Guvernului României prin Raportul de consultare din 31.01.2007 al Comisiei Europene prin care i „se atrage atenția asupra faptului că, pentru legislația neconformă Directivelor comunitare, Comitetul Miniștrilor va transmite României scrisori de notificare oficială, declanșând astfel acțiunea de neîndeplinire a obligațiilor de Stat membru al U.E.”.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul declarat, potrivit dispozițiilor art.477 C.pr.civ., în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Tribunalul a respins cererea reclamantei de obligare a instituției pârâte la valorificarea în calculul drepturilor de pensie a veniturilor dovedite cu adeverința nr. 602/03.10.2011 eliberată de S.C. Semănătoarea S.A. pe considerentul că fostul angajator a atestat câștigurile brute realizate de salariată în perioada iulie 1967 –noiembrie 1996, iar în această formă nu pot fi valorificate. În plus, ca argument de drept s-a precizat că pentru perioada 1977 -1990 se valorifică veniturile nete, iar nu brute.
Curtea consideră corectă soluția dispusă de prima instanță, adeverința nr. 602/03.10.2011 neputând fi valorificată în procedura de recalculare a drepturilor de pensie, însă numai pentru considerente legate de nerespectarea cerințelor legale în emiterea adeverințelor ce servesc acestui scop, adică pentru neindicarea concretă a elementelor salariale ce intră în alcătuirea venitului lunar brut încasat de salariată în perioada respectivă.
Ca o precizare prealabilă, acțiunea în obligație de a face a fost adresată de recurenta-reclamantă instanței de judecată la data de 05.07.2013, când era în vigoare Legea nr. 263/2010, și, prin urmare, pretenția concretă de obligare a intimatei-pârâte la recalcularea drepturilor de pensie este supusă normelor juridice prevăzute de acest act normativ.
Astfel, conform art. 165 din Legea nr. 263/2010, „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare”.
În art. 127 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se prevede: „(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15. (2) Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. (3) Adeverințele prevăzute la alin. (2) vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității”.
Din aceste reglementări rezultă că se valorifică în calculul pensiei, în primul rând, salariile înscrise în carnetul de muncă, în funcție de modul cum erau acestea prevăzute de legislația în vigoare la momentul încasării (Legea nr. 1/1977, H.G. nr. 52/1991), iar în al doilea rând, sporurile cu caracter permanent pentru care, însă, trebuie să se indice expres denumirea sporului și procentul sau suma acordată.
Din adeverința analizată nu rezultă aceste elemente obligatorii, simpla atestare a unor venituri brute realizate de salariată în perioada iulie 1967 – noiembrie 1996 nepermițând identificarea eventualelor sporuri sau adaosuri obținute din muncă și, cu atât mai puțin, procentul ori suma în care au fost acordate și care ar putea fi valorificate în calculul pensiei.
Rezultă faptul că în veniturile brute lunare atestate de adeverința analizată în cauză se includ venituri ce au fost, foarte probabil, deja luate în calculul punctajului lunar (salariul de bază și sporuri cu caracter permanent), situație ce nu permite valorificare unei eventuale diferențe de venituri despre care apelantul afirmă în cererea de apel că ar reprezenta adaosul de acord global practicat în unitatea în care și-a desfășurat activitatea în calitate de salariat.
Legalitatea valorificării unor venituri obținute de salariat în sistemul de salarizare în acord global reglementat de Legea nr. 57/1974 și de Legea nr. 2/1983 prin raportare la principiul contributivității consacrat de Legea nr. 263/2010, nu poate fi examinată in cadrul prezentei proceduri judiciare din moment ce adeverința obiect al acțiunii nu conține detalierea veniturilor de acest tip obținute de apelant și/sau a celorlalte sporuri/venituri obținute in perioada de activitate.
Adeverința menționată in cadrul prezentei proceduri judiciare indică doar faptul că atestă venituri salariale brute lunare, imprejurare in raport de care, față de dispozițiile legale mai sus citate, aceasta nu poate fi valorificată la recalcularea drepturilor la pensie cuvenite apelantului.
Pentru aceste motive, în temeiul art.480 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant B. G., identificat cu CNP:_, cu domiciliul în București, sector 6, ..55, ., ., împotriva sentinței civile nr. 8157/08.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 3, Calea V. nr. 6, identificată cu CF_, cont bancar RO53TREZ__ – Trezoreria sector 3 București, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2015.
Președinte, R. G. | Judecător, L. U. | |
Grefier, Ș. T. |
Ș.T. 12 Martie 2015/4ex.
tehnored.: R.G./09.04.2015
dact.: S.Ș./4 ex./26.03.2015
Jud. fond: I. V. F.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 1076/2015. Curtea de Apel... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2328/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
